Page 27 - 1957-05
P. 27
Nr. 748 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3.
SARCINA DE CĂPETENIE k ORGANIZAŢIEI 0 .1 . - ZIUA VEŞTI DE LA TRUSTUL Cm priisjü! osles
MINIER HUN ED O A RA !
educarea comunistă a tineretului - RADIOFONIEI -a 12-a aniversări
An de an, radioamatorii ora Minereu peste plan a eiifr.răr.i
şului Deva sărbătoresc „Ziua 6:nflani3i
le discuţia Coiifersnfei raionale O U . Petroşani radiofoniei" participlnd la con Miercuri dimineaţa, ambasa
dorul extraordinar şi plenipo
cursul internaţional de radioa Pe luna ce s-a scurs, minerii Animaţi de dorinţa de a con- < tenţiar al R.D. Germane la Bu
din Teliuc au obţinut o pro tinua seria succeselor şi pe lu-Î cureşti, Georg Stibi, însoţit de
Darea de seamă a Comitetului ra şi în folosirea timpului liber al tine Vuloan preşedintele colectivului spor matori, organizat în-preajma lui membrii ambasadei, a depus o
ional U.T.M. Petroşani prezentată de rilor. La Lupeni de exemplu, cele două tiv „Energia", tov. Krausz Ladlslau coroană de flori la monumen
tov. Dan Gavrilă — prim secretar al comitete U.T.M. (mină şi oraş), au ra din „criză de timp" pentru a citi ho 7 mai de către Radioclubul cen ducţie record, trimiţînd furna na mai, în primele 6 zile alei tul eroilor sovietici din Piaţa
Comitetului raional U.T.M. — la cea portat că peste 300 de tineri fac parte tărîrile existente şi a le aplica, nu eli lelor din Călan şi Hunedoara lunii, minerii din Teliuc au ex-< Victoriei.
de a V-a conferinţă raională U.T.M. din formaţii artistice. In oraşul Pe berează echipament sportiv tinerilor tral D.O.S.A.A.F. din U.R.S.S. cu 2.617 tone de minereu mai tras încă 80 de tone de mine-î
a evidenţiat în mod obiectiv aportul troşani (secretar tov. Georgesca Mi-' care doresc să participe la acţiunile La solemnitate au fost de
pe care tinerii din raion, mobilizaţi hai), s-au organizat seri literare cu sportive organizate cu ocazia sparta- In acest an, concursul s-a des faţă tovarăşii A. Mălnăsan, ad
de organizaţiile U.T.M. sub conduce teme ca „Viaţă şi prietenie", „Cum chiadelor tineretului. La concursul „Iu junct al ministrului Afacerilor
rea organizaţiilor de partid, îl aduc trebuie să te porţi în societate" şi al biţi cartea" se urmăreşte numai îns făşurat în noaptea de 4 spre mult decît prevedeau sarcinile reu peste plan. Externe, general maior Petre
la îndeplinirea sarcinilor trasate de tele. In repetate rînduri formaţiile ar crierea numerică a participanţilor nu Dumitrescu din partea ministe
hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din tistice ale tinerilor au prezentat pro şi trezirea gustului de a citi al tine 5 mai şi a cerut eforturi mai de plan. it rului Forţelor Armate -ale
27-29 decembrie 1956 şi de cel de al grame artistice. Acum, ele se pregă rilor, scop pentru care a fost iniţiat R.P.R., VI. Gheorghiu, director
II-lea Congres al U.T.M. tesc cu sîrguinţă pentru a cîştiga con acest concurs. mari din partea concurenţilor. Brigada lui Ladisdau Ba- Ortacii lor din Ghelar n-aLp adjunct în Ministerul Afacerilor
cursul pe raion pentru a se putea pre Externe, colonel Nistor Lungu,
In centrul atenţiei lucrărilor Confe zenta mai departe la festivalul regio Conferinţa aştepta Pentru a face faţă cu cinste biniuk din cadrul sectorului posibilitatea să realizeze ase- $ şeful comenduirii garnizoanei
rinţei raionale au stat două proble nal, în cetatea oţelului. Bucureşti, reprezentanţi ai pre
me : creşterea aportului în producţie ceva mai mult de la ei sarcinii ce-i revenea în realiza II al minei, a extras singură menea depăşiri, datorită spe-jj sei.
al tineretului şi educarea lui comunis Realizările dobîndite sînt îndeobşte
tă. Abordarea în darea de seamă a cunoscute în Valea Jiului, ele nu pot Despre educaţia tinerilor din şcoli şi rea unui număr cît mai mare pe luna aprilie cu 232 tone cificului minei. Totuşi, în? Au asistat V. F. Nikolaev,
problemei educaţiei comuniste a tine fi tăgăduite. Mai rămîne însă mult de institut, despre indisciplina studenţilor însărcinat cu afaceri ad-inte
retului cu aspectele sale pozitive şi făcut în problema educaţiei comuniste din cămin ,au discutat mai mulţi de de legături, colectivul staţiei de de minereu mai mult, situîn- cursul lunii aprilie ei au scos^ rim, general maior I. P. Jurav-
negative, a creat premize favorabile a tineretului, dacă ţinem seama şi de legaţi. La conferinţă au discutat însă lev, ataşat militar naval şi al
unor discuţii analitice privind felul în lipsurile existente în această direcţie. şi tov. Tirczak Eugen, profesor la şcoa radiorecepţie a Comitetului or du-se în fruntea întrecerii pe la suprafaţă din adîncurile sec-i aerului al Uniunii Sovietice la
care organizaţiile de bază U.T.M. şi la elementară din Vulcan, Leţu Nico Bucureşti, şi alţi membri ai am
organul lor superior — Comitetul ra Educaţia nu înseamnă lae, decanul Institutului de mine şi ganizatoric orăşenesc A.V.S.AIP. mină. Frumoase rezultate a toarelor circa 240 tone de mi-? basadei U.R.S.S. la Bucureşti,
ional U.T.M. — s-a ocupat de ducerea Iungher Herman student la Institut.
la îndeplinire a acestei sarcini de numai vorbe, ci şi fapte Profesorul Tirczak a vorbit despre ori Deva, şi-a organizat munca pe obţinut brigada condusă de Ni nereu peste plan. ^ ------ oOo-----
căpetenie a organizaţiei U.T.M. ce numai despre şcoală nu a pomenit
Faţă de condiţiile create, rezultatele nimic. (Se aştepta probabil ca pe a- schimburi de cîte 2 radioama colae Dănăilă de la acelaşi sec Printre brigăzile fruntaşe pe^ Deschiderea expoziţiei
Rezultatele dobîndite actuale nu pot mulţumi. Cauza pentru ceastă temă să vorbească tinerii mi
care rezultatele dobîndite pînă acum neri). L-a ajutat însă tovarăşul Leţu tori. Cele 149 de legături ob tor, cea condusă de loan Ma- ¦mină, se numără brigada con industriale
slut de netăgăduit nu sînt şi mai mari .trebuie căutată Nicolae, decanul institutului, care, în- dusă de Dumitru Preda, oare şi a R. Cehoslovace
în primul rînd în eficacitatea metode tr-o amplă cuvîntare a vorbit de edu ţinute cu radioamatorii din 24
Perioada premergătoare celui de al lor de muncă, pe care organul raio caţia copiilor din şcoli şi printre al în Capitală
II-lea festival al tineretului hunedo- nal U.T.M. le foloseşte cu tineretul şi tele şi de aceea a copiilor de vîrstă de ţări, sînt dovada eforturilor teş de la sectorul III, precum în primele 6 zile ale lunii mai
rean şi a celui de al Vl-lea Festival înainte de toate în spiritul practic de preşcolară, fără a aminti măcar un Miercuri dimineaţa s-a deschis în
Mondial al Tineretului şi Studenţilor muncă al activiştilor. Rezultatele edu cuvînt despre studenţi. Iungher s-a şi a unei bune pregătiri în ca şi excavatoristul Filimon Gher a dat peste sarcinile de plan nu' pavilionul din Parcul de Cultură şi
de la Moscova a marcat o înviorare caţiei tineretului sînt dovedite acolo mărginit să aducă cuvinte de laudă Odihnă „I. V. Stalin" dm Capitală
a muncii tineretului din Valea Jiului. unde scad actele de indisciplină ale ti studenţilor pentru faptul că în ultima drul staţiei colective. man din cariera de minereu a mai puţin de 15 tone de mine-' prima expoziţie industrială a R. Ce
Tineretul Văii Jiului este harnic, el nerilor, unde scade numărul nemotiva sesiune de examene, au prorftovat 76 hoslovace.
iubeşte munca şi pentru ea îşi depune telor, unde nu se face risipă, acolo la sută. Problema disciplinei studen Cu această ocazie s-au evi minei. reu.
întreaga capacitate fizică şi intelec unde bunul obştesc este păstrat ou gri ţilor, a muncii lor de U.T.M. n-a cons Expoziţia industrială a R. Ceho
tuală. La cele cîteva zeci de mii de jă. O parte din delegaţii la Conferin tituit un motiv de discuţie pentru a- denţiat radioamatorii Grigore slovace, care va fi deschisă între 9—30
tone de cărbune coţsificabil şi ener ţa raională U.T.M. Petroşani, au sub ceşti tovarăşi. Ea n-a rămas totuşi ne mai, este cea mai mare expoziţie or
getic extrase peste sarcinile de plan liniat faptul că se vorbeşte prea pu discutată. Mulţi delegaţi şi invitaţi la Bogdănescu, Tâiţâ Lupea, Mai multă dolomită oţelarilor ganizată pînă acum în Romînia. In
pe întregul bazin carbonifer în pri ţin „la concret" despre educaţie, păcat conferinţă şi-au pus pe drept cuvînt în standurile ¦expoziţiei sînt prezentate
mele 4 luni ale anului 1957, tinerii în care au căzut de fapt şi ei, tocmai trebarea dacă mai important este nu Gheorghe Rugescu, Alexandru în primul rînd produse ale indus
au adus o contribuţie de seamă. Multe prin modul cum au prezentat această mărul de promovaţi, sau, ce anume oa triei grele cehoslovace iar alături de
angajamente luate de ei în cinstea problemă. Tovarăşii Faur Viorel, Po- meni se cresc în institut, ce anume Toldy, Ioan Ganea şi Ioan Că- Se ştie că la repararea cup- tă ale minei Teliuc, ştiu acest |
celor două festivaluri, fie că sînt a- pescu Stelian, Firkzak Eugen de exem ingineri vor veni să ia în mînă con toarelor Siemens-Martin, după lucru destul de bine. De pildă, ( aceste produse ale industriei
proape de a fi îndeplinite, fie că sînt plu, n-au adus nimic nou după ce au ducerea sectoarelor miniere. Aşa stînd răbaş. elaborarea şarjelor, dolomită pa luna trecută, ei au trimis o-jj bunurilor de larg consum. Pen
îndeplinite. In cadrul conferinţei ra arătat importanţa luptei pentru edu lucrurile şi dat fiind argumentele cu este un material de primă ne- ţelarilor peste 1.000 tone de2 tru a face posibil să fie cunoscută
ionale inginerul utemist Plăvicheanu carea tineretului. Dacă ar fi fost fapte, care se justifică munca slabă a orga IOAN PETRICEANU oesitate. Muncitorii care lu- dolomită, iar în primele 6 zile,v
Dumitru, şeful sectorului IV de tine n-ar fi fost nevoie de atîtea vorbe! nizaţiei U T.M. în institut, organele su orează în carierele de dolomi- încă 48 de tone. comportarea utilajelor în exploatare
ret de la exploatarea minieră Vulcan, perioare, inclusiv Comitetul regional radioamator şi randamentul lor, majoritatea ex
în numele colectivului pe care-1 con In o seamă de localităţi organiza U.T.M., sînt chemate să pună umărul Recuperarea unei prese ponatelor sînt prezentate în stare d*
duce s-a angajat ca pe lîngă cele rea joilor de tineret şi a reuniunilor şi să ajute la stîrpirea oricăror atitu -------- ? --------- funcţiune, iar un grup de tehnicieni
4;651 tone de cărbune extrase peste tovărăşeşti nu urmăresc un scop bine dini de complacere, de minimalizare cehoslovaci dau explicaţiile necesare
planul anual la zi, să mai extragă determinat. Esenţialul a devenit dan a lipsurilor existente, de împăciuitorism. Pentru oamenii Cîţiva inovatori fruntaşi de e vorba, au construit o matri-j
pînă la data deschiderii festivalului sul. O parte din activiştii Comitetului Şi aceasta cît mai curînd I Printre cele mai interesante obiec
mondial încă 3.000 tone de cărbune. raional U.T.M. şi membrii comitetului muncii la exploatarea Ghelar, au găsit ţă care a fost adaptată la pre- R te expuse în rîndurile expoziţiei sînt
Cu acest prilej, el a chemat la între c a : Dan Gavrilă, Costea Trăian, Jitea In loc de concluzii convertizorul pentru fabricarea amo
cere cele 7 sectoare de tineret din ex Ioan, Lungu Dumitru, Gaiovszki Iosif, Cooperaţia meşteşugărească mai de mult o presă aruncată să, reparată în prealabil cu? niacului, a cărui greutate depăşeşte
ploatările miniere ale Văii Jiului. Stoica Petru, Mătăsăreanu Mircea, Po- In cuvîntul pe care l-au avut tov. din regiunea noastră aduce o 33 tone, războiul de ţesut pneumatic
pescu Ioana, Resiga Doina, găsesc că Ioan Barna — prim secretar al Comi contribuţie crescîndă la satisfa la fier vechi. Ce s-.au gîndit posibilităţi locale. In urma a -ţ care funcţionează fără suveică şi a-
Inginerul utemist Manole Nicolae sarcina lor a fost îndeplinită odată cu tetului raional P.M.R. Petroşani, Ra- cerea nevoilor oamenilor muncii proape fără zgomot — prima maşină
de la exploatarea minieră Petrila a a- participarea la adunarea generală. In czek Ioan — prim secretar al Comite cu produsele necesare. Acest lu oamenii. Să recondiţioneze a- oestui fapt, se obţine anual o, de acest fel din lume, rotori pentru
rătat că şi tinerii mineri ai Petrilei adunările unde se întrunesc însă sute tului regional U.T.M. Hunedoara, pre cru se reflectă şi prin rezultatele turoine cu aburi cu capacitate de
sînt hotărîţi să adauge la angajamen de tineri, ei sînt de negăsit. Or nu este cum şi alţi comunişti ca Szuder Wi- obţinpte în luna precedentă cînd ceastă presă şi să o folosească economie anteoalcutată de pes-< 56.000 de K .W . aparate moderne de
tul lor, încă 2.000 tone de cărbune. El suficient să organizezi acţiuni şi să nu liam, Iuhazs Carol, Karpinecz Ioan. s-au dat o serie de produse pes sudură, unul dintre cele mai mici n-
a evidenţiat brigada tînărului Peter participi la ele. Prea puţine sînt şi Sulea Gheorghe, au dat indicaţii pre te plan. în cadrul exploatării ia confec te 18.500 lei, iar productivita-1 parate Röntgen în greutate de 2,5
Moise care a trecut să lucreze de la carnavalurile tineretului, întîlnirile cu ţioase tinerilor delegaţi la conferinţă kg., unul dintre cele mai mici aparate
lucrări de pregătiri, la abataje figuri. comuniştii ilegalişti. Vechiul organ pentru îmbunătăţirea muncii de U.T.M. Membrii cooperatori de la ţionarea eram poameior pentru tea muncii la confecţionarea, de radio portativ (Tesla Minor), mos
Exemplul acestei brigăzi a determinat U.T.M. a desfăşurat o activitate nesa S-au făcut recomandări de felul cum „Unirea“ Sebeş, care lucrează tre ale tuturor mărcilor şi tipurilor
în scurt timp o afluenţă de muncitori tisfăcătoare în mijlocul tinerilor pentru să se organizeze fiecare oră din zilele în ramura lemn-mobidă au exe liniile din mină, crampoane ce crampoanelor creşte de trei ori. ? de motociclete şi automobile moderne
care cer în număr din ce în ce mai a le face acestora cunoscute tradiţiile de repaus în scopul educaţiei tinere cutat peste prevederile planului se executau pînă atunci m a cehoslovace etc.
mare să lucreze în abataje figuri. revoluţionare ale muncitorilor din Va tului, prin mai multe manifestaţii de de producţie 21 garnituri de nual. In acest scop, tovarăşii Tot la această presă s-au mai ^
lea Jiului, ale uteciştilor. Darea de sea masă pe plan local, raional şi regio mobilă — dormitoare şi 4 gar Totodată sînt prezentate cele mai
Nu mai puţine rezultate au fost do mă a scăpat ea însăşi să vorbească nal .Tinerilor delegaţi li s-a vorbit nituri de mobilă pentru bucă Virgil Dehel, Carol Borbely şi adaptat între timp două matriţe? variate produse ale industriei cehoslo
bîndite pe frontul educaţiei comuniste despre tinerii din cămine, despre înde despre dragostea de patrie. tării. Aceasta a contribuit la de vace, obişete de cristal de Boemla.
a tineretului. Astfel, în anul acesta nu letnicirile acestora în timpul liber des păşirea planului valoric, la bu Moise Gostian, pentru că de ei pentru nituri şi rondele. de ceramică .textile, bijuterii, aparate
mărul tinerilor înscrişi în formele de pre disciplina lor La fel ea nu a e- După prima plenară a Comitetului nurile de consum, cu 56 la sută. medicale, de uz casnic ,de rad:o şt te
învăţămînt politic a crescut cu 1.378 xemplificat felul cum a muncit vechiul raional U.T.M. a fost ales biroul ra Un sistem de etanşare mai bun leviziune.
tineri faţă de anul trecut. Pe lîngă a- organ în mijlocul tinerilor neorgani ional şi secretarii. Ca prim secretar Rezultate frumoase au dobîn-
ceştia alţi 326 tineri frecventează zaţi cum s-a ocupat de educarea lor. a fost reales tov. Dan Gavrilă. Se dit şi cooperatorii ce luorează Pînă nu de mult, rulmenţii zeş şi Ioan Sîrbu, au înlocuiţi Expoziţia a fost vizitată cu mult
cursurile cercurilor învăţămîntului de cretari au fost aleşi tov. Costea Tra- în ramura încălţăminte de pie de la instalaţia de măcinare a capacele de fontă ale rulmen interes de asistenţă.
partid. Calitatea lecţiilor predate s-a Intre vechiul organ U.T.M., organe ian şi Crişan Elena. In încheierea lu le. In aceeaşi perioadă, coope talcului din Zlaşti, nu erau su ţilor cu altele din oţel bucşatej
îmbunătăţit, iar metodele de predare le sindicale şi cele culturale ale Sfa crărilor conferinţei, tov. Raczek Ioan rativa „Drum nou“ din Hune ficient etanşaţi. Acest fapt per cu bornz, la oare s-au prevăzut i Cei prezenţi au asistat cu acest pri
au devenit mai vii. tului popular raional a existat o sla a urat noului organ ales, delegaţilor doara a confecţionat cu 35 pe mitea pătrunderea exagerată a două arcuri. Prin această ino-1 lej şi la o paradă a modei cehoslo
bă legătură în muncă. Fiecare din a- la conferinţă şi prin ei tuturor tinerilor rechi încălţăminte peste plan, prafului, ceea ce ducea la blo vaţie, se prelungeşte viaţa rul-; vace.
La concursul „Iubiţi cartea" au fost cestea atribuia sarcina culturalizării din raion, noi succese în muncă. carea şi uzarea prematură a menţii or şi se elimină scoate
înscrişi peste 6.000 de tineri, din care maselor şi a antrenării lor la acţiuni sistemului de rulmenţi. In ve rea repetată din funcţie a mo ¦!!r
2.560 sînt deja purtători ai insignei sportive de masă pe seama celorlalte G. MORARU derea înlăturării acestor incon rilor, realizîndu-se anual o e-
„Prieten al cărţii". organe. Aşa se face de exemplu, că la veniente, inovatorii Ioan Mo- oonomie de 30.000 lei. In timpul cit va fi deschisă la
Bucureşti expoziţia industrială a R.
Rezultate frumoase au fost dobîndite 9S5aE3anRncic«uaGjBji5DaG»mraaaDaaaaflaneaaHsnROGiujB*aB Cehoslovace vor fi organizate confe
rinţe ştiinţifice şi tehnice, prezentări
H. D. STERIAN de filme şi reviste ale modei ceho
slovace etc.
Unele probleme ale
productivităţii muncii
în industria grea
Pornind de la însemnătate^
pe care o are creşterea produc
tivităţii muncii pentru dezvol
tarea economiei naţionale şi
pentru ridicarea nivelului de
trai al celor ce muncesc, auto
rul analizează multilateral căi
le creşterii productivităţii mun
cii în ramurile industriei grele.
Mecanicii Viorel Adam şl Ioan Pascu 'de la Uzina elec- In lucrare sînt arătate suc
tricâ Gurabarza, fac ultima revi zie la lagărul din faţă, înainte cesele care au fost obţinute
de pornirea turbinei după re paraţia curentă. Lucrările exe- pînă acum de aceste ramuri în
cutate sînt foarte bune. direcţia progresului tehnic, a
organizării producţiei şi a mun
In clişeu : Mecanicii Viorel Adam şi I.oan Pascu strîngînd cii, a specializării şi cooperă
ultimile şurburi ale lagărului din faţă al turbinei.
rii, a calificării muncitorilor,
sau mai pe scurt în direcţia
creşterii productivităţii muncii.
232 pag. 5 lei
— ...Tovarăşul director ge al producţiei marfă în proporţie fp t d riim u L cel h m i condiţia organizării judicioase lişti. Rînd pe rînd, reprezen
neral adjunct Dumitru Stănes- de 111,46 la sută, depăşirile de a fronturilor de descărcare, cu tanţi ai secţiilor de bază şi au
cu, va prezenta raportul comun plan realizate de către secţiile la un nivel tot mai înalt, iar mică ce-i drept, diar totuşi au această măsură şi celorlalte condiţia creării de noi fronturi, xiliare din combinat, au luat
al conducerii combinatului şi al de bază fiind cuprinse între propunerile s-au concretizat în frînat, drumul spre obţinerea secţii. direcţia transporturi uzinale s-a cuvîntul şi au exprimat hotărî-
comitetului de întreprindere. 4,51 şi 35,18 procente. hotărîri obligatorii. Aprovizio unor succese şi mai mari. angajat să elimine locaţiile. rea colectivelor de muncitori
Tovarăşul Stănescu, are cuvîn- narea locurilor de muncă s-a S-a constatat în repetate rîn Deşi a fost sprijinită ca nioio- pe care le-au reprezentat în
tul... Cifrele n-au stîrnit uimire pe făcut pe cît posibil în cele mai Aşa bunăoară, coeficientul de duri că nu s-a făcut totul pen dată această direcţie, conduce consfătuire, de a merge pe a-
feţele ascultătorilor. Era succe bune condiţiuni. şi la timp ; pla îndeplinire a planului pe com tru creşterea rolului maistrului rea combinatului i-ar putea a- celaşi drum în viitor. E pe de
Prin faţa muncitorilor, ingi sul lor, succes aşteptat după nurile de măsuri tehnico-orga- binat putea fi mai mare, dacă în organizarea si conducerea corda mai mare sprijin în vii plin posibil acest lucru — a re
nerilor şi tehnicienilor din luni întregi de griji, de firămîn- nizatorice au fost tradus© în uzina cocsochimică si-ar fi în directă a procesului de produc tor, în scopul eliminării acestor ieşit din cuvîntul siderurgişti-
Combinatul siderungic Hune ţări, de eforturi. viată. deplinit şi ea integral sarcinile. ţie. S-a mers în combinat pe li locaţii care încarcă mult pre lor.
doara, întruniţi în consătuire Anumite deficiente de ordin ex nia unei neglijări, parţiale ce-i ţul de cost.
de producţie pe combinat, în Cheia succeselor Secţiile auxiliare si-au orga tern şi intern bineînţeles, ca de drept, a propunerilor muncito —¦Rezultatele de pînă acum
cepu să se perinde şirul fru nizat astfel munca, îneît a de pildă slaba organizare a trans rilor, în unele secţii neexistînd Un succes al consfătuirii a dovedesc că avem forte serioa
moaselor realizări obţinute în Munca entuziastă a furnaliş* venit posibil în condiţii mai porturilor care deservesc acest nici cel puţin o evidenţă a a- constat în aceea că s-a discutat se, că avem rezerve interne
cinstea zilei de 1 Mai. Oameni, tilor, oţelarilor, liaminatorilor. bune ca niciodată, menţinerea sector, lipsurile în deservirea cestor propuneri. mult despre preţul de cost. încă neutilizate. Să le descopei-
fapte, cifre. laglomeratoriştilor, ia celor din unui flux tehnologic continuu. mecanică şi electrică a uzinei, S-au scos la iveală o serie de rim, să le utilizăm I Putem face
secţiile auxiliare, a tuturor, în- S-a căutat ridicarea prin di slaba disciplină a muncii, pre Deşi s-a dus o luptă contra izvoare de reducere a lui cum acest lucru. Sîntem pe drumul
Un bilanţ nemaiîntîlnit cepînd de la ultimul om din e- cum şi altele, au frînat în mod risipei, totuşi, s-au mai întîlnit ar f i : economii la materiale, cel bun !
chipă şi pînă la şeful de sec ferite forme şi mai ales la o- serios bunul mers al produc căzui i cînd anumite materii şi
Intr-adevăr, nemaiîntîlnit. ţie, a fost chezăşia succeselor. ţelărie, a gradului de calificare ţiei cocseriei. materiale au fost depozitate la la manoperă şi la regia gene Cuvintele tov. Petru Bogdan,
Trei luni consecutiv, combina Furnaliştii hunedoreni au che al muncitorilor şi tehnicienilor. voia întîmplării, expuse tuturor rală. S-a preconizat să se pună secretarul Comitetului de partid,
tul şi-a îndeplinit şi depăşit cu mat la întrecere pe toţi furna S-,au făout simţite deficienţe intemperiilor. Atît conducerea în discuţia masei largi de
regularitate planul de produc liştii din ţară, laminatorii de S-ta trecut cp o hotărită e- în aprovizionarea ritmică a sec combinatului cît si a secţiilor, muncitori, problema preţului au fost primite cu o deosebită
ţie, obţinînd indici neîntîlniţi asemenea, oţelarii au răspuns nergie la eliminarea acelor toarelor şi locurilor de muncă. furate fiind de probleme mari, de cost, spre a fi scoase la însufleţire de către participanţii
pînă acum în istoria producţiei cu cinste chemării resiţenilor. elemente, care pe lîngă faptul Deşi întărită în urma unor mă au trecut pe lîngă cele aparent iveală toate rezervele de redu la consfătuire. In încheiere, pe
combinatului. Spre cinstirea lui N-a fost secţie în combinat care că încărcau în mod nejustificat suri eficiente, disciplina mun mici, neluîndu-le în seamă, deşi cere ia lui. baza propunerilor şi angaja
jl Mai, 7.015 tone fontă peste să nu-şi fi luat angajamente în schemele diferitelor secţii, prin cii a şchiopătat, înregistrîndu- acestea au influenţat negativ mentelor luate de muncitorii
plan, 3.161 tone oţel, 3.630 tone cinstea lui 1 Mai. n-a fost om modul în care înţelegeau să-şi se un mare număr de absenţe asupra realizării unor succese E pe deplin posibil din secţii, s-a lansat chemarea
laminate. 21.890 tone aglome din secţie care să nu participe ducă la bun sfîrsit sarcinile de nemotivate. In acest sens, uzi şi mai mari. la întrecere către toate colec
la întrecerea socialistă. producţie, puneau piedici bu na cocsochimică, direcţia trans *— Ne-am dat interesul şi am tivele de muncitori, ingineri,
rat. In trimestrul I, preţul de porturi, secţia furnale si oţelă- S-a făcut mult simţită lipsa tehnicieni şi funcţionari din re
cost a fost redus prin efort pro Aproape 3.000 de oameni au nului mers al acestuia. Un ac ria Martin, au înregistrat în unor piese de schimb la secţii realizat. Am fost ajutaţi de că giunea Hunedoara, pentru a da
priu cu 0,37 la sută, faţă de sar aplicat metode de muncă înain evidente cel mai mare număr le furnale, oţelărie şi lami patriei tot mai mult metal, căr
cinile planificate. tate, peste 1.150 de fruntaşi în cent deosebit s-a pus pe apli noare. Comenzi de o iminentă tre comitetul de partid, comi bune, minereu, noi construcţii
producţie şi-au adus contribuţia carea şi extinderea principiilor de absente. urgentă au fost date uitării de şi cît mai multe bunuri de larg
Trei luni consecutiv, indicii de Ia aceste realizări. Oameni ca tetul de întreprindere, de către consum.
utilizare ai agregatelor au Chiroşca, Culda, Cîndea, Jurca hozrasciotului în secţii, pe re Tov. Constantin Seros. secre către secţiile şi atelierele anexe. conducerea combinatului şi am
crescut, procentele declasatelor de ba furnale, Stianciu, Dringă izbutit. Putem însă si mai Combinatul siderurgic din
au fost împinse tot mai mult de la oţelărie, Miclea şi Sen- gimul de economii. tarul organizaţiei de bază la — Deşi bine cunoscută pro m ult! Hunedoara, e pe drumul cel
ciuc de la laminoare, Zlătior, bun.
sub’ admis, economiile au cifrat Răileanu, Danciu si atîţia alţii, Mai sînt însă şi lipsuri oţelărie, a subliniat necesitatea blema locaţiilor, totuşi ele — Am rupt „tradiţia“, de-a-
n-au precupeţit nici un efort A, JURCA
sute de mii, milioane de lei. Nu pentru a ridica cît mai sus Atît raportul cît în deosebi punerii în discuţia grupelor şi azi mai constituie c proble cum nu vom mai da înapoi...
prestigiul secţiilor lor.. cuvîntul participanţilor, a scos Aşa au vorbit Iov. Constantin
mai în luna aprilie, planul pro la iveală o serie de deficienţe sindicale, a acelora care au a- mă în combinatul nostru — a
Confătuirile de producţie pe care au frînat într-o măsură subliniat tov. Cornel Scurtu^ Cu Seros şi Mircea Popescu de la
ducţiei globale pe întreg com grupe sindicale s-au desfăşurat semenea absenţe, recomandînd oţelărie. Şi ca ei, au mai vor
binatul a fost îndeplinit în pro bit cocsari, laminatori, furna-
porţie de 107,68 la sută, iar cel
