Page 28 - 1957-05
P. 28
A D R U M U L SOCIALISMULUI ’wy&ç&î'-’?’?*. ‘ Nr. 748
Pag. 4, g a s a x e v r w x î r r m tjs -c or. a
In problema dezarmării
Au trecut peste şase săptă mul sovietic trebuind a îi _re- prafaţă totală de 7.129 mii k.p.,
mâni de cînd se desfăşoară la zolvate în două etape. pe de o parte, şi pe teritorii din
Londra lucrările subcomitetu Prima problemă din proiec Alaska şi partea de vest a
lui Comisiei O. N. U. pentru tul de program propus de gu S.U.A. cu o suprafaţă totală de
dezarmare. Opinia publică din vernul sovietic se referă la în 7.063 mii k.p. pe de altă parte,
întreaga lume a urmărit şi ur cetarea temporară a experienţe O parte importantă a propu
măreşte cu atentie încordată a- lor cu armele termonucleare. nerilor sovietice o constituie şi
Vizita Sui E, VOROŞILOV ceste lucrări — dată fiind im Deşi vremelnică, realizarea a- problema referitoare la interzi
COMUNICATUL K , portanţa problemei dezarmării cestei propuneri a guvernului cerea propagandei de război şi
în actuala situaţie internaţiona sovietic ar avea, fără îndoială, la împiedicarea transferării lup
lă, cînd forţele agresive război un mare efect pozitiv asupra tei ideologice în domeniul s
Consiliului Mondial al Păcii în Indonezia nice reînvie febril atît în Ger situaţiei internaţionale, ferind laţiilor interstatale. In felul a-
mania occidentală cît şi în ce lumea de coşmarul războiului cesta, s-ar înceta propaganda
lelalte state capitaliste. şi distrugerilor.
PRAGA 9 (Agerpres). — La Albert Schweitzer si' Friederic CIMPANAS 9 (Agerpres)'. — purtau stegulete roşii cu secera Încă de la 18 martie, V. A. in ceea ce priveşte mult dis aţîţătoare la război ce se duce
6 mai Prezidiul Consiliului Joi iot Curie, ca si cei mai mar TASS anunţă : In drum spre şi ciocanul, drapele naţionale, în unele ţări occidentale.
Mondial al Păcii a dat publi canţi reprezentanţi ai bisericii, Cimpanas, situat la o mare portretele lui K. E-. Voroşilov şi Zorin, a prezentat din însărci cutata problemă a nivelului for
cităţii următorul comunicat: subliniază primejdia atomică şi înălţime în munţi, la 40 km de Sukarno, lozinci de salut. narea guvernului sovietic un ţelor armate ale marilor puteri, Propunerile recent făcute de
Bogor, K. E. Voroşilov, preşe larg program de măsuri refe propunerile sovietice prevăd guvernul sovietic pun fără în
La 2 aprilie 1957, în cadrul avertizează popoarele şi gu dintele Prezidiului Sovietului „M erdeka!“ („Libertate“) — ritor la toate problemele dezar mai întîi măsuri referitoare la doială într-o situaţie grea cer
sesiunii de la Berlin a Birou vernele. Suprem al U.R.S.S. şi persoa cu acest cuvînt, care răsuna ca mării, printre care şi interzi reducerea efectivului forţelor curile imperialiste care se fac
lui Consiliului Mondial al P ă un simbol al prieteniei, au în- cerea deplină şi scoaterea din armate obişnuite ale marilor luntre şi punte pentru a orga
cii a fost adoptat un apel cu Apelul Biroului Consiliului nele care-1 însoţesc, au fost sa tîmpinat locuitorii pe solii po armamentele statelor a armelor puteri la 2,5 milioane de oa niza aventuri războinice. Oa
privire la încetarea experienţe Mondial al Păcii a avut un porului sovietic. atomice şi cu hidrogen. Ca în meni pentru China, S.U.A. şi menii iubitori de pace din în
lor cu arma nucleară. Cei mai mare ^răsunet în cele mai dife lutaţi de locuitorii îmbrăcaţi în U.R.S.S. (ca o măsură tranzi
rite ţări. Datoria opiniei publice totdeauna însă, aceste propu torie către nivelul de 1,5 mi treaga lume au astfel încă oda
mari savanţi au făcut declara este de a sprijini acţiunile gu costume naţionale. Oamenii neri sovietice nu au fost accep lioane) şi 750.000 pentru Fran tă prilejul de a se convinge cine
ţii care cuprind noi date con vernelor care propun încetarea tate de reprezentanţii puterilor ţa şi Alarea Brifanie ca prim se pronunţă cu adevărat pentru
crete cu privre la primejdia e- experienţelor cu arma nucleară, Concert Enescu la Legaţia occidentale, care susţin că ac pas pe calea reducerii îa 650.000 o politică de pace, cine face e-
fectuării acestor experienţe. Au sau năzuiesc spre aceasta, şi R.P. R din Paris tivitatea subcomitetului ar fi oameni. forturi considerabile pentru pre-
fost lansate apeluri în care se să exercite presiuni asupra gu mult mai laborioasă dacă s-ar întîmpinarea unui nou război
cerea încetarea experienţelor. vernelor care ezită sau refuză PARIS 8 Corespondentul A- nistrul R.P.R. la Paris, Mircea discuta un program mai res- Călăuzită de dorinţa sinceră mondial.
Bălănescu, precum şi reprezen trîns şi limitat de măsuri par ca problema dezarmării să fie
Consiliul Mondial !al Păcii să păşească pe această cale. gerpres a n u n ţă : In seara zilei tanţi ai Corpului diplomatic din ţiale în domeniul dezarmării. urnită din impasul în care a Poporul din ţara noastră,
Paris, printre care ambasado intrat de atîţia ani, Uniunea care şi-a ales calea construirii
constată cu satisfacţie că oa Pentru sistarea imediată a de 7 mai a avut loc la Legaţia rii U.R.S.S., Finlandei, R. P. Venind în întîmpinarea pro Sovietică face noi şi importante socialismului şi. păşeşte ferm
meni cu un prestigiu atît de R.P.R. din Paris un concert Albania, Iranului, Indoneziei, punerii puterilor occidentale — propuneri privind controlul. Pe pe drumul realizării ţelului pro
mare ca cei 18 savanţi — ato- experienţelor cu arma termo lîngă măsurile corespunzătoare pus, care a sprijinit cu căldură
mişti germani, Bertrand Russel, dat cu prilejul inaugurării bus- dar continuînd să se pronunţe privind controlul experienţelor orice acţiune menită să contri
nucleară !. pentru rezolvarea radicală a cu armele termonucleare şi ar buie la slăbirea încordării in
problemei dezarmării — guver mamentele convenţionale, gu ternaţionale şi apărarea păciî.
Un noii atac al tra p e lo r turilor lui George Enescu, ofe Etiopiei şi alţii. Au participat nul sovietic a prezentat de cu- vernul sovietic a răcut un nou consideră că noile propuneri
nicaragüeno împotriva Hondurasului rînd în faţa subcomitetului noi făcute de guvernul sovietic în
rite de Academia si Uniunea de asemenea' funcţionari supe propuneri realiste, a căror apli şi important pas în întîmpina probiema dezarmării deschid
TEDUCIGALPA 8 (Ager- va accepta nici o propunere de Compozitorilor din R.P.R., Tea riori din Ministerul Afacerilor care, va duce la încetarea cursei rea poziţiilor occidentale în largi perspective în rezolvarea
trului National de Operă şi ¦Externe, persoanalităti din via înarmărilor, va atenua încorda
pres). — Guvernul statului pace venită din partea organi Conservatorului National de ta culturală şi artistică.
Honduras a anunţat marţi că rea internaţională, va slăbi pri privinţa fotografierii din avion. acestei probleme.
trupele nicaraguene au violat
armistiţiul, invadînd teritoriul zaţiei statelor americane pînă muzică din Paris. Concertul s-a bucurat de un mejdia de război şi va uşura Vechea zonă propusă de Uniu Este acum rîndul puterilor
Hondurasului în regiunea Ci- cînd Nicaragua nu-şi va retra Cu acest prilej au fost inter mare succes şi asistenta a a- considerabil povara cheltuielilor nea Sovietică încă de anul tre
fuentes. In comunicatul guver plaudat îndelung pe interpreţii militare care apasă pe umerii cut este acum mărită, cuprin- occidentale să dovedească că
namental se spune că atacul a ge toate trupele din departa pretate în fata unei asistente operelor lui Enescu. popoarelor tuturor ţărilor. zînd o zonă vastă, nu numai în
fost respins. Noul atac s-a pro mentul Gracias a Dics. extrem de numeroase o serie de Europa ci şi în Extremul doresc înir-adevăr rezolvarea
dus la o distantă considerabilă lucrări ale marelui compozitor După concert a urmat un Trăsătura principală a noilor orient, inclusiv în teritoriul Si
O declaraţie făcută tot marţi romîn şi anume „Impresii din cocktail care s-a desfăşurat în- propuneri sovietice o constituie unui prim acord în cea mai
de regiunea în care a avut loc de preşedintele statului Nica copilărie — opus nr. 28 pentru tr-o atmosferă de cordialitate. principiul măsurilor parţiale, beriei răsăritene, din Primorie,
prima încălcare a frontierei ragua, Somoza, arată că nici pian şi vioară“ (intrepretat de Kamciatka şi Sahalin, cu o su importantă problemă la ordi
Hondurasului. Ştefan Gheorghiu la vioară şi problemele cuprinse în progra
această tară nu intenţionează Valentin Gheorghiu la pian) ; nea zilei — problema dezar
Lin membru ia! juntei milita să ia în considerare recoman „Piesă de concert“ interpretată
dările pe care le va face orga mării. M. COSTEA
re care conduce statul Hondu nizaţia statelor americane. In de muzicienii francezi Mărie
ras, generalul Rodriguez, a de cadrul aceleeaşi declaraţii So Thereze, Chailley (alto) şi Declaraţiile lui Dulles Şedinţa comisiei permanente
clarat că statul Honduras nu moza a tăgăduit faptul că tru
pele nicaraguene ar fi violat Nicolas Astrinidis (pian) ; So WASITINTON 8 (Agerpres). membre „cu armele care stau a Comitetului internaţional
armistiţiul. Secretarul Departamentului de
stat al S.U.A., Dulles, care s-a ia dispoziţie“. de pregătire a Festivalului
nata în la minor pentru pian întors la Washington venind Dulles a afirmat că întreve
din Europa unde a participat
şi vioară interpretată de Ştefan la sesiunea Consiliului N.A.T.O. derile sale cu cancelarul Ade
Gheorghiu şi Valentin Gheor a făcut pe aeroport o declaraţie
şi mizerie în C o reea de si în care a reafirmat intenţiile nauer şi cu primul ministru al MOSCOVA 8 (Agerpres). — Danemarca, Egipt, India, Ita
agresive ale conducătorilor pac
— Ajutorul oferit de guvernul R. P. D. Coreene — ghiu. tului Atlantic. El a declarat Franţei Guy Mollet au fost TASS anunţă : La 7 mai s-a lia, R. P. Chineză. Cuba, Polo
din nou că N.A.T.O. îşi rezervă
La concert a participat de dreptul de a înarma ţările „folositoare“. deschis la Moscova şedinţa Co nia, Romînia, U.R.S.S., R. F.
PHENIAN 8 (Agerpres). — din 1955 şi cu peste 1.000.000 legaţia guvernamentală cultu r IMAGINE DIN In cursul aceleeaşi zile secre misiei permanente a comitetu Germană, Finlanda, Franţa,
<Shina Nouă anunţă : Cabinetul tarul Departamentului de stat ia lui internaţional de pregătire a Suedia, precum şi reorezentanţi
tone mai mică decît recolta din rală romînă în frunte cu aca celui de-al Vl-lea Festival Mon
R.P.D. Coreene a hotărît să o- 1937. demicianul Mihiail Rialea, mi fost primit la Casa Albă de dial al Tineretului $i Studenţi ai Federaţiei Mondiale a Ti
fere 15.000 tone de orez ţă ra preşedintele Eisenhower, căruia lor pentru pace şi prietenie. neretului Democrat si ai Uni
i-a prezentat un raport asupra unii Internaţionale a Studenţi
nilor din Coreea de sud care sesiunii Consiliului N.A.T.O. La şedinţa comisiei perma lor.
îndură foamea. Citînd ziarul D ivergenţe în cadru! convorLirilor nente au participat reprezen Comisia permanentă a Comi
„Tonga Ilbo“ care apare la
tanţii comitetelor nationale de tetului international de pregă
Seul, în hotărîrea cabinetului dintre McMifîan si A d en au er
se arată că 980.000 de gospo RP. CHINEZĂpregătire a celui de-al V I-lea tire examinează desfăşurarea
dării ţărăneşti din cele 2.250.000 Festival şi ai organizaţiilor de pregătirilor în vederea celui
de-al Vl-lea Festival Mondial,
gospodării din Coreea de sud BONN (Agerpres). La 7 mai nici un comunicat şi purtătorii' tineret din Argentina, Bulgaria, precum şi programul principa
duc lipsă acută de alimente. au început la palatul Schaum dc cuvînt ai Marii Britanii au
Un alt ziar „Ciungiang Sin- burg, reşedinţa oficială a can primit consemnul să nu facă Marea Britanie, Ungaria, O- lelor manifestări ale festivalu
mun“ relatează că aproape 60 celarului federal de la Bonn, nici un fel de precizări. Purtăto- landa, R. D. Germană, Grecia, lui.
la sută din ţăranii din provin convorbirile între primul mi rij de cuvînt britanici sublinia
ciile Kungsangul de nord şi nistru McMillan şi cancelarul ză France Presse, „se abţin Condamnarea unei bande
Kungsangul de sud se hrănesc Adenauer, chiar şi de a califica în mod de contrarevoluţi ouari în Ungaria
cu iarbă, scoarţa arborilor şi tradiţional atmosfera în care
cu tărîte. După cum se ştie, pe ordinea s-au desfăşurat convorbirile“ im BUDAPESTA 9 (Agerpres). cartierul lor general — oameni
de zi a acestor convorbiri se drept cordială. M.T.I. anunţă : Tribunalul cinstiţi, patrioţi, a căror „cri
Ziarul sud-coreean „Hap- află o serie de probleme care iS S tll Popular a pronunţat sentinţa mă“ principială consta în faptul
dong Tongsin“ arată că iarba au întunecat în ultimul timp re Associated Presse subliniază în procesul grupului contrare că împărtăşeau .ideile comu
de mare reprezintă hrana obiş laţiile dintre cele două ţări. In că cancelarul Adenauer a ex
nuită pentru un număr de pes prima zi a convorbirilor a fost primat primului ministru englez voluţionar al „vînătorilor de niste, şi îi torturau. Palhazi
te 200.000 de pescari din Co abordată problema reducerii nemulţumirea guvernului fede
reea de sud. forţelor de ocupaţie britanice ral fată de re-centa hotărîre a capete omeneşti“, care şi-a des este vinovat de a fi comis 2
Se ştie că Coreea de sud era în Germania occidentală. Agen guvernului britanic de a-şi re făşurat activitatea la Budapes crime. Rezso Varga a fost com
odinioară o tară exportatoare de ţia France Presse subliniază că duce forţele de ocupaţie din
„punctele de vedere ale celor
orez. Sub ocupaţia americană doi şefi de guvern nu s-au a- Germania occidentală. Cancela Oţelăriile nr. 2 de la Ansan sînt o mîndrie a Republicii ta. Tribunalul a condamnat la plice la asasinarea a 2 oameni.
şi sub regimul lisînmanist pro propiat deloc“. Divergenţele de rul şi-a exprimat de asemenea moarte de Ferenc Palhazi, că Zoltan Preis a avut un rol im
ducţia de orez scade continuu. păreri au fost atît de adînci în- dorinţa ca „pe viitor Marea Populare Chineze. Reconstru ită şi utilată în anul 1954 cu petenia acestui grup contrare portant în asasinarea procuro
Recolta din 1956 a fost cu cît nu a fost dat publicităţii Britanie să nu mai întreprindă voluţionar, şi pe alţi doi mem rului Istvan Sarkadi si făcej* m
450.000 tone inferioară aceleea acţiuni care să provoace difi cele mai noi realizări ale teh nicii, uzina de Ia Ansan este bri !ai grupului — Rezso Verga afară dc aceasta spionaj.
cultăţi partenerilor atlantici“. şi Zoltan Pcneis. Acuzatul Ka-
Nici ö ameninţare tiu poate clinti voinţa una dintre cele mai moderne întreprinderi industriale ale roly Sarkosi a fost condamnat Grupul „vînătorilor de capete
Agenţia France Presse rela la 6 ani închisoare. omeneşti“ a adus de asemenea
poporului chinez tis a elibera tează de asemenea că Adenauer tării. un prejudiciu de 1,5 milioane
nu a omis să-i amintească lui In sentinţă se menţionează forinţi magazinului universal
—. Un articol al ziarului Jenminjibao — McMiilan că „problema redu In foto : O vedere a uzinei din Ansan. A că acest grup de terorişti !a- „Korvin“ din care a sustras o
cerii forţelor armate britanice V.
din regiunea Rinului este con
PENTRU ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR
siderată la Bonn din numeroase CU ARMA NUCLEARA ducea în clădirea ziarului „Sza- mare cantitate de îmbrăcă
motive, drept o grea ipotecă“.
PEKIN 9 (Agerpres). Ziarul pentru a împiedica eliberarea pas- LONDRA 9 (Agerpres). — Petiţia poartă 2.000 de semnă badnep“ — care pe atunci era minte.
La rîndul său McMiilan „a
„Jenminjibao" a publicat un articol nică a Taivanulul. !aparat cu încăpăţîmare planurile TASS anunţă : La 8 mai depu turi strînse în regiunea Slow
intitulat „Ameninţarea atomică din Staţionarea în Taman a unei uni- şi proiectele militare ale guver tatul laburist F. Brochwart a (Buckinghamshire) de către
partea S.U.A. nu va putea împiedica tăţi americane înarmată, scrie zia- nului său. Se pare că guvernul înaintat Camerei Comunelor o
eliberarea Taivanulul", in care co- rut, este, fără îndoială, o manifes- I britanic nu este dispus să facă petiţie cerînd încetarea expe secţia de femei a organizaţiei L = = S ^I
montează hotărîrea S.U.A. şi a cli- iare a aşa numitei politici „de pe nici o corice'sie“. rienţelor cu arma cu hidrogen, din Slow a partidului laburist. SIMBÄTÄ 11 MAI 1957
cii ciankaişiste de a staţiona în Tai- poziţii de forţă" 'care are drept scop La convorbirile de marţi SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
van o unitate americană, dotată cu să împiedice poporul chinez de a eli-
proiectile atomice ieleghidate. Zia- bera Taivanul. Afară de aceasta după amiază a participat şi ge !n C o lu m b ia silu afia continuă DEVA: Cio-6io-San: ALDA-IULIA: TROŞAN1: Rîsete în paradis; SEBEŞ^i
rul subliniază că apeastă hotărîre S.U.A. se străduieşte să înăbuşe neralul Heusinger, şeful statului Sinha M oţa: APOLDU DE SU S: Al , Misterele celor două oceane; SIMB-;
demască încă odată străduinţa S.U.A. starea de spirit aniiamericană din 41-lea; BARU MARE: Othelo; BRAD: RIA: Thereze Raquin; TEIUŞ: Biga
de a ocupa pe o perioadă îndelun- rîndul populaţiei Taivanulul şi să major al Bundeswehrului care sără m în ă încordată Frumoasele nopţii; HAŢEG: Al 41-lea; mul ; ZLATNA: Feroviarul; HUNE-
gaiă teritoriul chinez — insula Tai- sprijine elementele din clica cian- a avut sarcina să-i explice lui ILIA: Maclovia; LONEA: Roşu şi Ne-
van _ şi de a-l transforma intr-o kaişistă, care se pronunţă împotriva gru; Orăştie: Muzică cu bucluc ; PE- DOARA: Nu-i pace sub măslini.
bază atomică americană pentru în- tratativelor cu poporul chinez. Sta- McMiilan necesitatea, din pun BOGOTA 8 (Agerpres) . — protestele partidelor politice din
făptuirea planurilor lor agresive, iele Unite, transformînd Taivanul Capitala Columbiei pare a fi opoziţie. SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
Statele Unite, sşrie ziarul, încearcă într-o bază atomică a lor, primef- ctul de vedere al strategiei a- sub stare de asediu. Tensiunea
să permanentizeze ocupaţia Taiva- duiesc nu numai securitatea Chinei, tlantice, ca Marea Britanie să a ajuns la maximum în aceste Luni noaptea Adunarea con-- Programul 1. 6,00 Muzică u şo ară; muzică populară romînească; 23,00
nului şi să folosească problema Tai- ci şi pacea din Asia şi din lumea renunţe la planul său de redu zile, cînd Adunarea constituan- stituantă întrunită în sesiunea 6,45 „A sosit ^poştaşul"; 7,10 Jocuri
vanului pentru menţinerea încordă întreagă. De aceea aceste acţiuni cere a forţelor de ocupaţie din tă, ai tarei membri au fost nu- extraordinară a suspendat ar populare ro’m îneşti; 7,35 Concert de Muzică de dans; Programul II. Pre
rii în Asia. ale S.U.A. îşi vor atrage fără îndo Germania occidentală. „Se pare jtii’ţi în mod direct sau indirect ticolele din Constituţie care in- dimineaţă.;. 9,(30 Muzică de cameră;
ială protestul şi oprobiul popoarelor însă,"' scrie corespondentul a- terzic ca aceeaşi persoană să de- 9,30 „Cutezătorii“ ; 10,00 Concert sim- lucrări de folclor ale compozitorilor
In ce-l priveşte poporul chinez, iubitoare de pace din toate ţările. genţiei Associated Press că nici de dictatorul Pinilla, se pregă- fonic; 11,03 Muzică populară olteneas-
subliniază „Jenminjibao", a depus şi In rîndul populaţiei din Taivan a- argumentele iui Heusinger nu ţină de două ori consecutiv noştri; 14,40 Muzică vocală; 15,00
depune eforltiri mari în vederea eli ceste acţiuni ale, S.U.A. nu pot de-, l-au putut convinge pe primul teşte să-l numească din nou .-A'-.*»
berării paşnice a Taivanului, Aceste cît să mărească valul stării de spi funcţia de preşedinteal Coturn-
eforturi au găsit un larg ecou nu rit antiamericane şi să agraveze şi că; 11,30 Emisijjjie literară; 11,45 Un
numai în rîndul populaţiei din Tai- mai mult contradicţiile chiar în si ministru englea“. preşedinte,neţinînd seama de biei. In aceeaşi noapte guver sfat bun nu strică ; 12,20 Din muzica Muzică uşoară; 15,35 Program de mu
popoarele^; 12,'00 Coruri şi dansuri
van, ci şi chiar în clica ciankaişisiă. nul clicii ciankaişiste. împotriva dotării forţelor armate suedeze nul a emis un decret cu pri din operete; 1^,05 Pe aripile valsu zică populdră: 16,54 Muzică uşoară:
vire la mobilizarea rezervişti lu i; 14;45 Muzică uşoară romînească;
Posibilitatea eliberării paşnice a „Jenminjibao" subliniază că staţio lor „fără limită de vîistă“. 15,05 Program m u zici alcătuit la 17,30 Cîntă corul Radio; 18,10 Me
narea în Taivan ă unităţii atomice sugestia elevilor şi studenţilor; 17,19
Taivanului creşte necontenit şi a- americane nu poale clinti hotărîrea cu arma atomică Se aşteaptă ca dintr-un mo Muzică, uşoară: 18,30 Concert de es lodii de muzică uşoară’ 19,00 Mu
poporului chinez de a elibera Tai- ment intr-altul Adunarea cons tradă ; 19,45 Răspundem ascultători-
ceasta stirneşie îngrijorarea deose- STOCKHOLM 9 (Agerpres). nu va întări securitatea noa tituantă să anunţe că Pinilla lo r ; 19,55 „Noapte bună, copii" — zică de dans; 19,45 Cîntă Mia Barbu:
stră, ci, dimpotrivă, o va su va îndeplini atribuţiile prezi
bit de mare a cercurilor agresive TASS anunţă : Un număr de pune unui risc serios. De aceea denţiale şi în perioada 1958— 20,03 Concert ghicitoare: Formaţii de
24 cunoscuţi militanţi pe tărîm considerăm ca o obligaţie a 1962. Contra candidatul opozi
social şi activişti sindicali din noastră să sprijinim forţele ca ţiei, Leon Valencia, nu a avut muzică uşoară; 22,05 Muzică de dans;'
Suedia au adresat la 7 mai un re doresc să împiedice înarma nici măcar posibilitatea de a-şi
apel sindicatelor şi altor orga rea Suediei cu arma atomică“. prezenta candidatura în mod 23,15 La sfîrşit de săptămînă cu cîn-
nizaţii chemîndu-le să sprijine
forţele care se pronunţă împo Apelul este semnat de Georg tec şi voie bună; 23,52 Muzică de
triva dotării forţelor armate Branting, deputat al Riksdagu-
suedeze cu arma atomică. lui, bancherul Uluf Aschberg, dans. , '
„înarmarea Suediei cu arma docentul L. Ehrenberg şi alţi BULETINE DE ŞTIRI:' ,
americane, care fac toi posibilul vanul. M fWt.r-. „De ce fuge cîinele după iepuraş şi 5j30,’ 7,00; 8,15 ; 11,00; 13,00;
pisică, iar pisica fugăreşte şoarecii", 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52
snoavă de Ditnos Re^disj 20,15 Mit-
(programul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00;
nucleară >— se spune în apel — militanţi pe tărîm social. oficial. zică de dans; 22,30 Mari orbliestre de 20.00'; 21,00; 23,00 (programul II).
Redacţia şi administra<7 ziarului sir. 6 Martie nr'. 9, Telefon: 138—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul Inirepfîndedea poligrafică „Y‘'rM âF — DEVA.