Page 29 - 1957-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VĂ I

Anul IX. Nr. 750 Duminică 12 mai 1957 4 pagini 20 bani

imaj^M^aiHE^njfiCTtaagigamgrtsggsffi'ni;BainBmrawrasssîfîţs^îCTK'sissiE)iiHBaaaiBgaxgdii?aia«^MBi«»UMiüttMia socialiste

Creşte avîntul întrecerii

ÎN CONTUL ANGAJAMENTELOR O inovaţie
preţioasă

HUNEDOARA (de la trimisul nostru). Una din preocupările colecti­ Profilul gospodăriei agricole de stat din Apoldu de Sus este viticultura. Muncitorii din această gospodă­
La chemarea lansată zilele trecute de către siderurgicii hunedoreni către toate întreprinderile din regiune, vului fabricii de ciorapi şi tri­
ei s-au angajat să sporească volumul producţiei, a productivităţii muncii şi să reducă preţul, de cost. De atunci cotaje „Sebeşul“ din Sebeş este rie sînt buni specialişti în producerea de material săditor de viţă de vie. Numai în acest an au altoit peste 300.000
i au trecut citeva zile. In aceste zile furnaliştii, luminătorii şi agloineralOriştiil au muncit cu o deosebită Insu- descoperirea de noi posibilităţi
care să ducă la mărirea produc­ butaşi de viţă de vie din varietăţi nobile.
j fleţire pentru a da viaţă angajamentelor. ţiei şi productivităţii» muncii.
Una din aceste posibilităţi este In clişeu: aspect de Ja sortarea butaşilor. (,
1

şi mişcarea de inovaţii şi ra­
ţionalizări.

Printre inovaţiile propuse în
La la m in o a re schimburile conduse de tov. P. Lădaru şi Gr. Gavrilescu,

Astfel, la secţia laminoare, în primele 10 zile ale Mari cantităţi de cereale contractatecare şi-au depăşit şi ei planul cu 19 şi respectiv 18 la sută.

lunii, s-a reuşit să se lamineze cu 8,6 la sută mai mult La fa b ric a ultimul timp la această fabrică In raionul Sebeş... ia cerealelor, ia 'avantajelor de 6.800 kg. grîu, iar cea din Se-
oţel decît prevedea planul. In fruntea întrecerii s-a situat de a g lo m e ra re se numără şi cea a maistrului care se bucură producătorii con- căşel 9.500 kg. grîu. Lucrătorii
schimbul condus de maistrul Ion Trifu, care şi-a îndeplinit de la secţia confecţii, tovarăşul Onganole şi organizaţiile de tractamţi.
planul pe cele 10 zile în proporţie de 118,8 la sută. Schim­ Colectivul Fabricii de aglomerare, de asemenea a rea­ Emilian Cleşu. El a transformat partid, lucrătorii din cooperaţie din cadrul cooperaţiei de con­
bul condus de maistrul Gheorghe Andrăşescu, s-a situat lizat un deosebit succes. Planul global pe fabrică a fost o maşină obişnuită de cusut şi de la -întreprinderea „Recol- Ga u rcare a acestui fapt, pi­
pe locul Ii, cu îndeplinirea planului în proporţie de 110,1 îndeplinit în primele 10 zile ale lunii în proporţie de 109,7 „Singer“ într-o maşină specială ta” din raionul Sebeş desfă- ng ţ,n zjua de 10 mai a. c., în sum Sebeş au încheiat contracte
la sută. la sută. Pe primul loc în întrecere se află brigada l-a, de făcut zigzaguri Ia combine­ şoară în rîndul ţăranilor «nun-
condusă de tov. Valentin Răileanu, urmată fiind de bri­ zoane. Adaptînd o serie de dis­ citori o largă acţiune de popu- iraj0nul Sebeş s-;au încheiat con- pînă la aceeaşi dată, pentru
In aceeaşi perioadă, laminatorii au realizat economii gada Iii-a, condusă de tov. Simion Armaş, brigăzi care pozitive concepute de el, a reu­ lariizare a prevederilor hotărîrii tnacte pentru vînzarea a peste
la preţul de cost (calculate operativ) în sumă de 55.000 au înregistrat depăşiri de plan de 10 şi respectiv 2 la sută. şit ca folosindu-se această ma­ Consiliului de Miniştri cu pri- 45.725 kg; grîu. "<
lei şi au sporit productivitatea muncii cu 9,6 la sută. şină, productivitatea muncii să no.000 kg. grîu. Din această
...şi Orăştie
cantitate, 68.000 kg. iau fost con-
Un puternic răsunet a găsit
tractate numai de cîteva gospo­ conţinutul hotărîrii şi în rîndu-

? La fu rn a le fie mărită cu 100 la sută. vire la regimul de contraotare dării colective din raion. Gos­ rile producătorilor agricoli din

La laminorul trio, în fruntea întrecerii se află, după Nici furnaliştii de la secţia furnale vechi nu s-ău lăsat 000000000000000<000000000000000000000000000<00000< podăria colectivă din Diaia Ro- raionul Orăştie. Numai în de­
10 zile .schimbul condus de tov. Augustin Birău, care şi-a mai prejos. Astfel, în primele 10 zile, ei şi-au depăşit pla­ mînă a contractat 10.000 kg curs de 2 zile au fost încheiate
depăşit planul cu 21 la sută. Pe locurile următoare se află nul de producţie aferent acestor zile cu 1,6 la sută. Lao maternitatea din Poiana grîu, 2.000 kg. orz şi 2.000 kg contracte pentru vînzarea a
floarea-soarelui, gospodăriile co­ 64.605 kg. grîu şi 11.973 kg. po­
Veşti clin Valea Jiului MUNCITORI ooo lective din Ungurei şi Sebeş,
FRUNTAŞI cîte 10.000 kg. grîu, iar cea rumb. Fruntaşe în acţiunea de
% Era în prima zi a lunii apri- cînd e vorba de viaţa unui din Apoldu de Sus 12.000 kg contractare se situează gospo­
grîu. dăria colectivă din Pricaz cu
$ lie. Noaptea se mai îngîna copil sau a mamei lui. Mereu 20.000 kg. grîu, întovărăşirea a-
Au încheiat contracte pentru gricolă din Turdaş cu 5.925 kg.
O încă cu ziua. Peste sat se lă- o găseşti la Casa de naşteri vînzarea de cereale şi mulţi grîu, comunele Şibot cu 4.000
ţărani cu gospodării individuale kg. grîu, Geoagiu cu 3.930 kg.
Un sector fruntaş nul“ din Petroşani, sînt cunos­ o sase de mult liniştea. Nu se fiindcă întotdeauna are de fă- L In comuna Şpring, de pildă, coo­ grîu, 2.805 kg. porumb şi Ro-
cuţi oamenilor muncii din loca­ perativa a contractat 5.400 kg mos cu 4.520 kg. grîu şi 3.985
litate pentru lupta lor susţinuta $ auzea decît, din cînd în cînd, cut cîte ceva. Odată pregă- g grîu, cooperativa din Gîrbova kg. porumb.
de a-i aproviziona cu cît mai
Colectivul sectorului IV de lâ multe bunuri de larg consum L lătratul singuratic al vreunui teşte mîncare lăuzelor, altă o

mina Lonea s-a situat întot­ şi prestaţii de serviciu. Pe luna gr j % o dine sau cîntatul cocoşilor dată se ocupă de copii sau a
trecută, de pildă, colectivul coo­
deauna pe poziţii fruntaşe. A- perativei şi-a depăşit planul \ t! m . o care vesteau ivirea zorilor. pur şi simplu stă la sfat cu L
global cu 54 la sută la produc­
ceastă tradiţie încetăţenită a ţia industrială, iar la neindus­ * $ La maternitatea din Poiana, femeile. g
trială cu 17,85. De relevat că şi
fosl respectată şi în primele 8 productivitatea muncii a crescut MIHALY DANCIU L Ana Coman devenise din nou Rar cînd la maternitatea g
cu 54 la sută la producţia in­ şeful unei echipe de încărcători la o mamă. Aşteptase cu nespusă din Poiana să nu fie găsite O
zile ale lunii aprilie, cînd mi­ dustrială, iar preţul de cost al S bucurie clipa aceasta şi mai lăuze. Aici a născut Salomeia o
producţiei a fost redus cu 4,16 furnalele 1 şi 2 Vonica al 11-lea copil, pe
nerii acestui sector au extras la sută, fată de 3,80 cît era pla­ ales dorea din toată inima să Ileana, iar Maria Tănase pe (Divi Iflumii&j&ttlz i'eqiiLml naadfe.
nificai aibă un fecior chipeş. Dar cel de al şaselea copil. rv. i n o m er
din adineuri 445 tone de căr­ prima zi a lui april îi adu­
Brigada de tineret, condusă sese o surpriză: două fetiţe PARCUL NAŢIONAL „RETEZATUL“
bune energetic peste plan, ridi- de Ioan Mihalcea.. echipele con­ voinice şi sănătoase. La înce-
duse de Aladar Viland şi Iuliu L put a fost puţin mîhnită Ana, o mîndrie a regiunii Hunedoara ,
cîndu-se astfel în fruntea între­ Benedek de la tîmplărie, echipa o ca orice om care doreşte din
de vopsitori condusă de I. Kere- o tot sufletul ceva şi vrea să Pentru împiedicarea dispari- Dar trebuie spus că în anii
cerii pe mină. Important este că keş şi cea de zidari condusă % aibă cu orice preţ. Cînd şi-a In luna aprilie şi în pri- o ţiei unor specii de plante şi a- regimului capitalist şi mal ales
de Marin Voicu, au fost în frun­ g privit cele douC copile i-ci tre- nirnale, importante din punct de în timpul războiului antisovie-
această realizare are la bază tea întrecerii pe cooperativă. o cut însă supărarea. A zîmbit mele zile ale lunii mai, la o vedere economic şi ştiinţific, tic, majoritatea rezervaţiilor au
o mulţumită şi ore în şir nu conducătorii multor state, în- ' trecut prin grele încercări din
creşterea productivităţii muncii. Construcţii noi pentru X şi-a mai luat privirea de la maternitatea din Poiana s-au a cepînd din a doua jumătate a cauză că se făceau, de către
y pătucul unde dormeau Ilea- veacului trecut, sub imboldul capitalişti, tăieri 1abuzive, se
In aceste zile. randamentul a o na şi Dochiţa — aşa le dâ- născut 15 copii, toţi cu greu- 9 stăruitor al oamenilor de ştiin- produceau incendii' împotriva
ţă şi al naturaliştilor (ca Dar- cărora nu au fost luate măsuri,
fost ’^-ilizat în proporţie de pes­ win, Kovalevschi, Racoviţă se practica un păşunat sama-

te 1,70. ¦< tate normală, sănătoşi şi voi- O

Brigăzile de tineret, conduse nici ,dintre care 6 fetiţe şi 9 o
de Gheorghe Burcin şi Gheor-
băieţi. g

ghe Cuzelov, precum si brigada Dar nu numai personalul o
medical din Poiana se ingri- g
lui Petru Pilea, au dat cele mai jeşte de sănătatea, liniştea şi g

multe tone de cărbune peste buna dispoziţie a pacientelor, g

plan. X duse numele. De aceasta se îngrijeşte şi fe- X

Mjna Aninoasa a preluat a Prin faţa ochilor le vedea meia de serviciu, Maria Ban, <5,

conducerea minerii Văii Jiului $ primul zîmbet, apoi ţinîndu-le gospodina harnică de la Ca- % ş. a.), au început să se ia unele volnic, precum si braconaj pe
g de mină şi făcînd primii paşi. măsuri oficiale de ocrotirea scară largă. Statul democrat-
De la începutul anului, mina Recent, constructorii Trustu­ ^ Clipa cea mai fericită va fi sa de naştere, care asigură X popular, a luat măsuri severe
Aninoasa a fost numai în coada lui 7 Construcţii din Petroşani, L aceea cînd le va auzi spunînd naturii. In special s-au luat pentru ocrotirea monumentelor
întrecerii. Acum însă este în .au terminat noi construcţii. Este L mamă. Toate acestea Ana le curăţenia şi îngrijirea came- g măsuri pentru frîna-rea exploa­ naturii. După anul 1950, cu
frunte. Colectivul minei a luai vorbia în primul rînd de pavilto- X trăia pentru a şasea oară în tărilor abuzive a pădurilor şi a sprijinul sfaturilor populare, al
o serie de măsuri tehnico-orga nul-spital de la Vulcan. Noua o viaţă. Era acum mamă a 7 relor. g practicării păşunatului, vînatu- Confederaţiei Generale a Mun­
nizatorice eficiente, ceea ce a construcţie cuprinde 19 dormi­ X copii. lui şi pescuitului în mod nera- cii şi al Academiei R.P.R., acti­
făcut ca producţia de cărbune toare moderne, cameră de pri­ Şi pentru alte femei din Po- g ţional. Pentru ocrotirea plante­ vitatea de ocrotire a naturii
să crească, iar îndeplinirea pla­ mire,1 o bucătărie, instalaţii de o Alături, cu grijă, moaşa lor şi a animalelor rare s-au este stabilită pe baze noi, sar­
nului să fie ritmică. abur, baie şi tot confortul nece­ o Ana Potîrniche o supraveghea iana care vor deveni mame g creat rezervaţii naturale şi cinile acesteia fiind legate or­
sar. g şi împărtăşea cu ea bucuria parcuri naţionale. Sub regimul ganic de sarcinile generale ala
In primele 8 zile, pe mină au o familiei. acum sau mai tîrziu, materni- o capitalist însă activitatea de o- construirii socialismului în pa­
fost date în afara planului, 200 Tot la Vulcan, au fost termi­ o ¦Moaşa e vestită printre po- crotire a bunurilor naturale nu tria noastră. Comisiile regiona­
tone de cărbune, ceea ce repre­ nate 25 apartamente la blocu­ g ienari şi le e dragă tuturor tatea din Poiana va fi tot a- g puiem spune că s-a bucurat de le pentru ocrotirea naturii, care
zintă un succes însemnat pen­ rile dispuse în şir. In primele 5 g din comună. Asta pentrucă în- prea multă atenţie şi din a- au luat fiinţă pe lîngă sfaturile
tru început de lună. In frunte, apartamente s-au şi mutat fami­ X totdeauna vorbeşte blînd, e în- tît de primitoare ca şi pentru g ceastă cauză nu au fost obţinu­
s-au situat brigăzile conduse de lii ale minerilor. § ţelegătoare şi prietenoasă. Ea te nici rezultate. populare regionale, îndrumate
Aurel Cristea. Mihai Tucaciuc o nu precupeţeşte nici o clipă Ana Coman, Maria Tănase y de Comisia monumentelor na­
si Dezideriu Ciungan. In cursul acestui trimestru, se In fruntea ţărilor care au or­ turii, din ^ cadrul Academiei
vor mai termina definitiv 73 de şi Salomeia Vonica. Persona- g R.P.R., au "desfăşurat o activi­
Succesele cooperatorilor apartamente la Lupeni, 72 la ganizat pe baze ştiinţifice ooro- tate deosebit de rodnică în ul­
Iul medical de aici se va în- g tinea valorilor naturale, se si­ timii 6 ani.
Cooperatorii de .la cooperati­ Petroşani şi un cămin cu 340 tuează Uniunea Sovietică. După
va meşteşugărească „Partiza- griji ca viaţa mamelor şi a g răsturnarea regimului tarist, pe *
locuri lia Vuloan. cuprinsul acestei tari s-au or­
noilor născuţi să fie asigu- g ganizat peste 100 parcuri na­ Regiunea Hunedoara se mîn-

rată. Aceasta-i doar datoria X

AUREL STANCIU atât a medicului, cît şi a moa- g
Prim iopitor la cuptorul 4 din şei. g

cadrul secţiei oţelărie E. CHIRAN §
Siemens Martin
i000000000000<x>0<><>000<xx>00000000c 000< xxxx> 0000<x>000<l

Tinerii din raionul Haţeg Îşi depăşesc plănui ţionale şi rezervaţii naturale, dreşte cu multe şi importante
de producţie care ocupă o suprafaţă de a- rezervaţii — monumente ale
proape 20.000.000 hectare. Spre naturii, cum s în t: parcul den-

raportează: Colectivele întreprinderilor de deosebire de tarile capitaliste, în drologlc din Simeria cu cele
industrie uşoară din regiunea
noastră îşi sporesc eforturile in aceste parcuri sau rezervaţii, se mai variate plante exotice, pă-
vederea măririi producţiei şi a
...terminarea însămînţărilor îmbunătăţirii calităţii produse­ fac cercetări ştiinţifice asupra durea Bejan din apropierea o-
pe loturile festivalului, care în­ lor ce Ie livrează. Aşa de pildă,
sumează 10,47 hectare, patrona­ fabrica „Ardeleana“ din Aibă cauzelor care determină apariţia rasului Deva cu hibrizi de ste­
te de tineri. Dintre acestea 3 lulia, în urma muncii depuse
hectare au fost însămînţate cu de întregul colectiv de aici, a sau dispariţia speciilor şi asu­ jar produşi pe cale naturală,
porumlb hibrid la Haţeg, Toteşti reuşit să-şi depăşească pianul
fizic cumulat în primele 8 zile pra interacţiunilor dintre ele. aproape unicul fenomen de a-
ale lunii mai cu 3,69 la sută.
Cine le va cîştiga?... lec, în sport, cine Ie va cîştiga. înainte cu 3 decenii, oamenii cest fel din Europa, Cetatea
vom vedea. In afară de depăşirea planu­ de ştiintă din tara noastră, a- Devei, Rîpa Roşie-Sebeş, calca­
Intr-unui din birourile regiu- lui, se dă o mare atenţie mări­ vînd drept călăuză legiuirile şi rele de la Ampoita-Alba, ieze­
ii U.T.M. tov. Gutu Boris tre- Darul moţilor şi Berthelot. rii numărului de modele la pan­
ăluia de zor. Pe masa lungă ...dezgroparea din pepinieră tofi. Pînă în prezent au fost tri­ înfăptuirile practice din alte rul Ighiel-Alba, iezerul Suria-
u început să se înşire cupe ar- S-ar putea întîmpla ca dele­ mise spre aprobarea forurilor
ţintii, de toate mărimile, pla- gaţia tineretului hunedorean la a 4.000 puieti de stejar şi plan­ superioare trei noi modele de ţări, care au fost premergătoa­ nul-Cugir şi peştera ¦ Tecuri-
hete cu insigna festivalului cel de-al Vl-lea Festival Mon­ pantofi. re în mişcarea de ocrotire a Haţeg.
rumos lustruite. Erau atîlea, şi dial al Tineretului de la Mosco­ tarea pe o suprafaţă de 3 hec­ spectatori veniţi din toate satele naturii, au luptat pentru vota­
şa de frumoase că-ţi furau o- va să se întîlnească cu alte de­ tare în pădurea Fizeşti a 3.000 şi comunele din jur au rămas PRODUSE NOI rea unei legi a protecţiei monu­ „Retezatul“ este însă cea mai
hii. Dintr-un pachet s-au îm- legaţii de tineri sud-africani,
răştiat apoi o mulţime de in- francezi, algerieni, din îndepăr­ de puieti. plăcut impresionaţi de talentul Fabrica „Simion Bărnuţiu“ mentelor naturii. După multe importantă şi mar frumoasă re­
igne ale Festivalului regional tata Australie şi alţii. Şi cum a clin Sebeş este cunoscută peste
1 tineretului. De toate erau devenit o tradiţie schjmbarea de ...crearea a încă două loturi cu care tinerii s-au întrecut în hotarele regiunii şi chiar ale ţă­ insistenţe au obtinut votarea zervaţie din regiunea Hunedoa­
reo 2.000. Le cerceta cu aten- cadouri, ei vor putea să se mîn- ale festivalului în oraşul Haţeg măiestrie. La program şi-au a- rii pentru produsele sale de
ie, mînuindu-le cu grijă. Din- drească, odată cu alte daruri pe marochinărie. Aici se produc
*-un pachet desfăşură apoi un care le pregăteşte tineretul hu­ şi la Bretea Streiului. dus concursul formaţii noi crea­ haine de piele, serviete, poşete, acestei legi. In baza legii vota­ ra şi putem spune că este cea
irapel de mătase albă, brodat nedorean, şi cu cele ale tineri­ articole sportive, portţigarete,
u litere de mătase galbenă, ...desfăşurarea în cinci centre te în perioada premergătoare portmonete, etc. te, o comisie compusă din spe­ mai frumoasă din tară. Datori­
îinunat drapel. Este al comi- lor din raionul Brad. Aceştia de comune a fazei inter-comu- festivalului regional al tineretu­
iei regionale de organizare a confecţionează pentru festival nale a echipelor artistice la care lui, ca cea corală de la cămi­ De curînd fabrica a primit o cialişti din cadrul Ministerului tă rarităţii florei şi faunei, pre-
el ui de a! Il-lea festival regio- cadouri ca : 10 lămpi în minia­ nouă clădire unde s-a amenajat
al. au participat echipe de cor, dan­ nul cultural din Săscior, cea de secţia pentru confecţionarea Agriculturii a declarat în perioa­ •cum şi datorită mărturiilor ne-
tură specifice minelor de cărbu­ hainelor de piele. De asemenea,
— Cine o să primească acest ne şi 40 de lămpi specifice mi­ suri, solişti vocali şi instrumen­ căluşari a pionierilor din Sas- nu de mult, a început să se fa da anilor 1930—1943, 36 tere­ Ing. TRA1AN IACOB
'ofeu, care raion. încă nu se brice cîteva produse noi din po-
lie?! Destul însă că, încă de nelor aurifere, două costume tişti. cior şi Sebeşel, echipa de fluie­ liclorulă de vinii, ca poşete şi nuri cu o suprafaţă de 15.000 preşedintele Comisiei regionale
e acum. întrecerea pentru cele ...antrenarea la competiţiile raşi şi cea de volei din Loman. serviete cu fermoar. în viitorii!
lai bune rezultate între raioa- naţionale din munţii Apuseni, sportive din cadrul Spartachia- apropiat, numărul sortimenle'or hectare, ca monumente ale na­ pentru ocrotirea naturii
dei de vară a tineretului, a u- produse din acest material va
e. este în toi. cutii cu diferite cristale, 5 bu­ nui număr de 2:066 tineri în 18 Corul din Săscior de pildă, creşte cu mult. turii. Printre acestea se nu
Deci în raioane întrecere, iar echipe de volei, 4 echipe de oi­ care cuprinde 90 de persoane,
ciume ş. a. mără şi Parcul naţional „Re­
î regiunea U.T.M. au şi început Tulnicele, cu o veche tradiţie are în repertoriul lui producţii
folcloristice locale ca „Săscio- tezatul“.
ă sosească materialele prin în ţara moţilor, vor răsuna şi
la Moscova. Printre tinerii de­ nă, 14 de fotbal şi altele, care reana“ interpretate cu multă llllllllll!l!!:!li;:!!!il)l!!ill!!!llll||lii!;!i!:!||!.:!li!!l
are se vor face distincţiile ce­ se întrec în etapa raională.
legaţi hunedoreni se vor afla, măiestrie de către solistele Ele­ Semnarea unui frafaf consular îrsîre
rn mai buni în muncă, în cîri- ...organizarea a 15 întîlniri na Cuteanu. Elisabeta Tecău şi Uniunea Sovietică şi R. D. Germană
poate, şi tulnicarii din raionul cu tinerii, în cadrul cărora s-a Pavel Drăghici. Mult apreciate
vorbit participanţilor despre tra­ au fost echipele de taraf din
Brad. diţia organizării Festivalurilor Poiana şi echipa de fluieraşi
Mondiale ale Tineretului şi St1 din Jina. Cu ocazia acestei m a­ MOSCOVA 10 (Agerpres).—
deniilor. TASS anunţă : La 10 mai la partea sovietică de A. A. Gro-
nifestaţii culturale, desfăşurată mîko, ministrul Afacerilor Ex­
Ministerul Afacerilor Externe al terne al LI.R.S.S.; din partea
Tinerii se întrec pentru calificarea echipelor ar­ LhR.S.S. s-a semnat un tratat
consular între Uniunea Sovie­ germană — de dr. L. Bolz, vice­
în măiestria artistică tistice în faza raională a festi­ tică şi Republica Democrată
valului, tinerii au dovedit că Germană. preşedinte al Consiliului de Mi­
niştri şi ministru al Afacerilor
In centrul de comună Săs- sini demni de tradiţia culturală Tratatul a fost semnat din Externe al R. D. Germane.
cior 2.000 de participanţi şi a ţăranilor din raionul Sebeş.