Page 3 - 1957-05
P. 3
Nr. 742 DRVMUL SOCIALISMULUI Kgip. 3
IM ai —sărbătoarea internaţională DECLARAŢIA COMUNA
a celor ce muncesc, ziua frăţiei
muncitorilor din toate ţările a guvernului Republicii Populare Romîne şi a guvern o
• Republicii Democrate Germane
In Capitala patriei
( Urmare din pag. I-a) lor ce muncesc din întreaga Intre 24 şi 28 aprilie 1957, la invitaţia guvernului Republi întărit în toate domeniile, în special după semnarea declaraţiei sive din Occident. Aceste cercuri au intenţionat să dea o lovi
lume. cii Democrate Germane, o delegaţie guvernamentală a Repu comune a guvernului Republicii Populare Romîne şi a guvernului
mai multe produse din aceeaşi blicii Populare Romîne, sub conducerea preşedintelui Consiliului Republicii Democrate Germane din 25 septembrie 1950. Rela tură pecii şi socialismului, să-şi restabilească poziţiile pierdute
cantitate de materie primă.. In coloane, oamenii muncii de Miniştri al Republicii Populare Romîne, Chivu Stoica, a vi ţiile dintre cele două state se bazează pe principiile leniniste în Ungaria, să desprindă această ţară din familia statelor so
poartă portretele conducătorilor zitat Republica Democrata Germană. ale egalităţii în drepturi şi ale internaţionalismului şqcjalisi,
Nu lipsesc nici muncitorii de partidelor comuniste şi muncito Ele corespund intereselor ambelor state şi servesc cauza în- cialiste şi si facă din ea un focar de război în Europa-
la întreprinderea „Mistreţul”, reşti din ţările capitaliste şi Din delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Ro- tărirji păcii şi securităţii popoarelor Europei.
una din principalele fabrici pro coloniale. mine au făcut p arte: Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de La cererea guvernului revoluţionar muncilort'sţ-ţărăiwsc ma
ducătoare de conserve si meze Miniştri al Republicii Populare Romîne, membru ai Biroului po Succesele obţinute de .cele două ţări în întărirea şi dezvol ghiar, Uniunea Spvjqtieş a acordat ajutorul său frăţesc forţelor
luri. In rîndurile manifestanţilor litic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, şe tarea regimului democrat-popular, a economiei naţionale şi a sănătoase ale poporului maghiar in zdrobirea rebeliunii contra
trec, îmbrăcaţi în halate albe ful delegaţiei; Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Co culturii lor le-au permis să-şi acorde un sprijin reciproc frăţesc revoluţionare- Cu ajutorul Uniunii Şpvietice şi şl ţărilor de de*
In şuvoiul nesfîrsit al mani — lucrătorii din unităţile sani mitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, membru în construirea socialismului. mocraţie populară, credincioase internaţionalismului proletar,
festanţilor trec si lucrători din tare ale Capitalei. Medici, su al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare poporul maghiar şi-a apărat cu sycees cuceririle şale democra
comerţul de stat si coopera rori, felceri, care. la marea de Romîne: Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Poliţie şi se Ambele guverne sînt unanim de părere că întărirea acestei tice şi socialiste,
tist. Ei raportează că volumul monstraţie de 1 Mai vin să ra cretar ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn ; prietenii, colaborarea şi unitatea de nezdruncinat a ţărilor so
porteze partidului succesele ob Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Aîiniştri, membru cialiste reprezintă chezăşia trainică a progresului celor două Evenimentele din Ungaria, uneltirile cercurilor imperialiste
mărfurilor alimentare şi indus ţinute de ei în ocrotirea sănă supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidu ţări, a independenţei naţionale şi a securităţii lor de stat. agresive de a semăna discordie între ţările socialiste cu scopul
triale desfăcut populaţiei în tăţii populaţiei. lui Muncitoresc Romîn : Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor de a restaura vechile lor poziţii de dominare arată odată mai
primul trimestru al acestui an Externe, membru ai Comitetului Central al Partidului Muncito Politica externă a Republicii Populare Romîne şi a Repu mult că ţările lagărului socialist au datoria supremă de a în
e cu 17 la sută mai mare decît In coloanele demonstran resc Romîn ; Pitip Geltz, membru al Comisiei Centrale de re tări unitatea lor frăţească, chezăşia sigură pentru construirea
oel desfăcut în aceeaşi perioadă ţilor păşesc numeroşi oameni vizie a Partidului Muncitoresc Romîn ; iosif Puvaic, ambasador blicii Democrate Germane este îndreptată spre menţinerea păcii socialismului în ţările lor şi pentru apărarea păcii In lume.
de ştiinţă. In cadrul institute extraordinar şi plenipotenţiar ai Republicii Populare Romîne
a anului trecut. lor de cercetări ştiinţifice ale în Republica Democrată Germană. in lume şi întărirea securităţii internaţional?. Ea este in deplină Ambele guverne vor depune şi în viitor toate eforturile pen
Alături de ceilalţi oameni ai Academiei R.P.R.. departamen concordanţă cu principiile Cartei Naţiunilor Unite. împreună cu tru întărirea unităţii de nezdruncinat a lagărului socialist în
telor, în laboratoare si biblio Din partea Republicii Democrate Germane au participat la celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romîriă şi Republica frunte cu Uniunea Sovietică, marea lor prietenă şi aliată-
muncii păşesc constructorii de teci, ei se străduiesc să obţină tratative: Otto Groteavohl, preşedintele Consiliului le Miniştri Democrată Germană au contribuit în mod activ lg slăbirea în
pe şantierele Capitalei, oameni rezultate menite a perfecţiona al Republicii Democrate Germane, membru al Biroului Politic cordării internaţionale, care s-a dezvoltat îndeosebi după Con Cele două delegaţii au acordat în convorbirile lor o atenţie
care muncesc pentru a da un tehnica pe care ceilalţi oameni al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germa ferinţa de la Geneva a celor 4 mari puteri şi care corespunde deosebită problemelor europene.
chip nou Bucureştiului, Capita ai muncii o aplică în fabrici, în nia, şeful delegaţiei: Walter UIbricht, prim secretar ai Comite în ce| m?i înalt grad intereselor tuturor popoarelor.
la patriei, înăltînd sute şi sute mine, pe ogoare. tului Central al Partidului Socialist Unit din Germania şi prim- Guvernul Republicii Populare Romîne şi guvernul Republicii
de locuinţe, construcţii indus vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Examinînd actuala situaţie internaţională, cele două guverne Democrate Germane sînt de părere că proiectele „pieţii comune'1
triale şi social-culturale. Fanfara intonează un marş Germane: Hermann Matern, membru al BVoulţti Politic al Co constată că cercurile imperialiste agresive din ţările participante şi pactului atomic vest-european (Euratom), pun de fapt eco
mitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania şi lg N.A.T.O. şi-au intensificat în ultima vreme acţiunile lor de nomia ţărilor Europei occidentale sub controlul monopolurilor
Pe pancarte roşii sînt însori vesel. Urmează tradiţionala de prim-vicepreşedinte al Camerei Populare a Republicii Democrate subminare îndreptate împotriva păcii şi slăbirii încordării inter americane şi vest-germane pentru realizarea scopurilor agre
se saluturi adresate popoarelor monstraţie a sportivilor din Ca Germ ane; doctor Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de naţionale. sive ale pactului N.A.T.O. „Piaţa comună” şi „Euratomul" sînt
Uniunii Sovietice. R. P. Chine pitală. Miniştri, şi ministrul Afacerilor Externe: Heinrich Rau, vice îi’drentate în primul rînej împotriva statelor socialiste din
ze şi ţărilor de democraţie preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Comerţului Ex Cu toate că agresiunea anglo-franco-isrgeliană împotriva Europa, dar fără îndoială gceste proiecte constituie o primejdie
populară. Unite si de neînfrînt In Piaţa Stalin s-au aliniat terior şi ai Comerţului Iqter-germ an; Fritz Selbmann, vicepre Egiptului a fost respinsă, ceea ce constituie un mare succes al şi pentru statele, ca şi pentru oamenii muncii din âcete state,
sînt ţările marelui lagăr al so tovarăşii care au asigurat or şedinte al Consiliului de Miniştri ; doctor Hanş Loch, vicepre forţelor păcii, situaţia în Orientul Apropiat şi Mijlociu continuă care actualmente sînt dispuse să participe la aceste noi organi
cialismului, chezăşia apărării dinea în timpul demonstraţiei. şedinte al Consiliului de Miniştri : Paul Scholz vicepreşedinte, al să fie încordată. Imperialismul american, care încearcă să în zaţii separate.
păcii în întreaga lume! Din mii de piepturi răsună In Consiliului de M iniştri; Luitpold Sţeidîe, ministrul Sănătăţii ; şele popoarele asupra adevăratelor sale intenţii in legătură cu
ternaţionala. imnul înfrăţirii Georg Stibi, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Repu Orientul Apropiat şi Mijlociu, se manifestă din ce în ce mai Realizarea acestor planuri, în cadrul cărora imperialismului
O pancartă purtată de ti muncitorilor din toate ţările. blicii Democrate Germane în Republica Populară Romină. făţiş, ca inspirator al unei noi politici coloniale. Prin doctrina vest-german i se rezervă rolul predominant, ar duce la o nouă
neri ţărani muncitori vesteşte Eisenhower şi prin aderarea Statelor Unite ale Americii la Co adîncire a scindării Europei şi ar da naştere la noi piedici în
intrarea în piaţă a delegaţiilor Demonstraţia oamenilor mun Vizita delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Ro mitetul militar al pactului agresiv de la Bagdad, imperialismul crearea unui stat german unit şi progresist.
oamenilor muncii din regiunea cii din Capitală a luat sfîrşit. mîne în Republica Democrată Germană ş-a desfăşurat Într-o american încearcă să supună popoarele din Orientul Apropiat şi
Bucureşti; colectivişti, ţărani A fost o strălucită expresie a atmosferă cordială şi prietenească. Mijlociu intereselor monopolurilor americane. Această politică „Piaţa comună" se. îndreaptă de asemenea împotriva puter
voinţei poporului nostru de a ameninţă independenta statelor arabe şi securitatea internaţio nicei mişcări de eliberare naţională din Asia şi Africa, prin in
muncitori întovărăşiţi şi cu ig°s" construi socialismul, de a în In timpul vizitei delegaţiei guvernamentale a Republicii Popu nală şi constituie o agravare a situaţiei internaţionale. cluderea în ea a teritoriilor de peste mări, .care în prezent sînt
podărie individuală, mecaniza tări continuu unitatea ţărilor lare Romîne a avut loc un cuprinzător schimb de păreri cu încă în mod abuziv oprimate de către vechile puteri coloniale.
tori din S.M.T.-uri, muncitori puternicului lagăr socialist, de privire la dezvoltarea pe mai departe a colaborării frăţeşti dintre Consolidarea păcii şi securităţii în Orientul Apropiat şi Mij
din întreprinderile industriale, a apăra din toate puterile pacea Republica Populară Romjnă şi Republica Democrată Germană, lociu cere respectarea suveranităţii şi independenţei popoarelor Cele două părţi consideră că interesele popoarelor europene
din gospodării agricole de stat. la întărirea continuă a unităţii lagărului socialist şi ia pro arabe, inclusiv a dreptului de a dispune eie însele de bogă cer promovarea unei colaborări economice avantajoase şi a unei
Cot la cot, tineri şi vîrstnici, ei în lume. blemele internaţionale care interesează ambele state. ţiile lor. colaborări în domeniul folosirii paşnice a energiei atomice între
demonstrează în această m ă toate statele europene, indiferent de orînduirea lor socială. Am
reaţă zi de sărbătoare, alături Seara, în parcuri, pe estrade, Schimbul de vederi şi tratativele au arătat înţelegere reci Cele două guverne privesc cu şimpgtie atitudinea guvernului bele guverne sînt de acord cu propunerile Uniunii Sovietice de
în pieţe, în cămine culturale, procă şi deplină unitate de vederi a celor două delegaţii cu pri egiptean şi vor sprijini mai departe eforturile îndreptate spre a se încheia tratate de colaborare economică şi de folosire paş
de miile de muncitori din în cetăţenii Capitalei au petrecut reglementarea problemei Şuezuipi, în conformitate cu cţreptiirile nică a energiei atomice pe plan european şi de a se extinde
treprinderile Capitalei, pentru vire la toate problemele discutate. suverane ale Egiptului. pc întreaga Europă organizaţiile interstatale existente.
trăinicia alianţei dintrs clasa pînă după miezul nopţii un
muncitoare si ţărănimea mun I. Ele îşi exprimă dorinţa de a dezvolta mai departe relaţiile Crearea pactului atomic vest-european (F.uratom), staţiona
citoare, pentru solidaritatea ce minunat şi sărbătoresc 1 Mai. de colaborare cu ţările arabe pe bază de egalitate în drepturi rea de unităţi dotate cu bombe şi proiectile atomice teleghidate
Delegaţia Republicii Populare Romîne şi delegaţia Republicii şi de avantaj reciproc. pe teritoriu) Republicii Federale Germane, al Marii Britanii şi
(Agerpres). Democrate Germane constată cu satisfacţie că relaţiile de prie a) altor state vest-europene arată însă că în timp ce popoarele
Cele două delegaţii au constatat unitatea deplină de vederi în lumii cer cu insistenţă interzice! ea acestor arme, cercurile impe
Minerii din Valea Jiului raportează tenie şi colaborare dintre cele două state s-au^de-zvoltat şi s-ap ceea ce priveşte rebeliunea contrarevoluţionară din Ungaria, rialiste, şi în primul rînd imperialiştii americani, intensifică pre
organizată de reacţjunea- maghiară, cu sprijinul cercurilor agre gătirile lor de război în vederea dezlănţuirii unui atac atomic.
îndeplinirea angajamentelor luate Popoarele şi guvernele celor două ţări se pronunţ? cu toată ho-
( Urmare din pag. l-a) mentul luat în întîmpinarea zilei de (Continuare în pag 4-a)
1 Mai, este reprezentată de cei mai
exprimat voinţa întregului colectiv al buni m ineri: Ion Gaiovski, Gavrilă D E C L A R A Ţ I A COMUNĂ
minei Petrila de a munci în aşa fel, Haidu, Eugen Barta, Alexandru Pobo-
încît de 1 Mai să cucerească drapelul reni, Dionisie Ambruş, pe care-i dis a Partidului Muncitoresc Romîn
de fruntaş. Astăzi, iată-D defilînd-cu tingem în coloană, reprezintă fiecare
drapelul în Iruritea . ţolecfîvului. cîte o ' brigadă cunoscută în întregul şi a Partidului Socialist Unit din G erm ania
bazin al Văii Jiului pentru rezultatele
Cu un mare grafic în fruntea co obţinute în întrecerea socialistă. Intre 24—28 aprilie 1957 au avut loc la Berlin discuţii între % tor arme- Ele sînt în totul de acord cu propunerile Uf}!un!!
loanei defilează minerii din Vulcan. delegaţia Partidului Muncitoresc Romîn şi delegaţia Partidului intensifică acţiunea de subminare pe toate căile a unităţii lagă
Ei au întîmpinat ziua de 1 Mai cu Prin faţa tribunei continuă să defi Socialist Unit din Germania. rului socialist, a mişcării muncitoreşti internaţionale şi de împie Sovietice cu privire ta dezarmare, la crearea UDVÍ sistem de
7.UG0 tone de cărbune date peste plan- leze reprezentanţii minerilor^ din Vul dicare a luptei popoarelor pentru pace. Ei intensifică acţiunea de
can şi Aninoasa, colectivul U.R.U.M. Din delegaţia Partidului Muncitoresc Romîn ay făcijt parte înăbuşire a mişcării de eliberare naţională şi socială a popoare securitate colectivă în Europa, |a folosirea îp sţopyri paşnice
Prin faţa tribunei trec apoi minerii Petroşani, care prin felul în care şi-a tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar a| Comitetu lor din ţările coloniale şi dependente, încercind să salveze de
îndeplinit sarcinile a contribuit şi el lui Central şi membru al Biroului Pojitic; Chivu Stoica, mem la pieire sistemul colonial, condamnat de istorie. a energiei atomice, inirucit ele corespund năzuinţelor popoare
din Lonea- Pe un Panou de onoare la succesele obţinute de mineri, defi bru al Biroului Politic ai Coniitetyluj C entrai; Nicolae Ceau-
purtat de demonstranţi se pot citi lează muncitorii constructori, forestieri şescu, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Politica colonialistă de înrobire a popoarelor din Orientul lor pentru pace, nenfru coexistenţa paşnică intre state cu orln-
numele brigadierilor fruntaşi: Qeza şi alţi oameni ai muncii din Valea Centra): Ştefan Voitec,, membru supleant al Biroului Politic: Apropiat şi Mijlociu şi din Africa de nord, dusă de im
Kopetin, buca Stanciu, Alexandru Grigore Preoteasa, membru a) Comitetului Centrgl ; piîip Geltz, perialismul american sub paravanul „doctrinei Eisenhower", duiri sociale diferite,
Cozma, al inginerilor Florean Be- Jiului. membru în Comisia Centrală de Revizie, şi Iosif Puvak, amba constituie o primejdie serioasă pentru popoarele din această
rinde şi Mihai Jurca. De la un tovarăş Mitingul şi demonstraţia de 1 Mai sadorul Republicii Populare Romîne în Republica Democrată parte a globului, pentru pacea şi securitatea internaţională- Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Socialist Unit din
din coloană aflăm că cei doi ingineri Germană.
conduc sectoarele IV şi V, sectoare a minerilor din Valea Jiului au arătat Cercurile imperialiste agresive, în primul rînd imperialismul
fruntaşe pe mină. In sectorul condus voinţa, dîrzenia cu care ei sînt hotă- Din delegaţia Partidului Socialist Unit din Germania au fă american — şi în slujba lor, imperialismul german -- con
de Florean Berinde nu există nici o rîţi să lupte pentru a răspunde grijii cut parte tovarăşii : Walter Uibricht, prim secretar al Comite tinuă, sub diferite forme, activitatea de subminare a păcii,
brigadă sub plan. partidului şi guvernului cu noi victorii tului Central şi membru ai Biroului Politic: Otto Grotewohi, mem
în lupta pentru sporirea producţiei de bru al Biroului Politic; Hermann Matern, membru al Biroului Teroarea dezlănţuită împotriva forţelor democratice din g er
Delegaţia minerilor din Lupeni, care Politic, Fred Oejssner, membru al Biroului Politic; Friţz Ebert, mania occidentală de către guvernul Adenauer, care îşi gă
au îndeplinit şi ei eu cinste angaja cărbune. membru al Biroului Politic; Heinrich Rau, membru al Birou seşte expresie îr> interzicerea Partidului Comunist din Germa
lui Politic: Wiili Stoph, membru al Biroului Politic; Bruno nia, a Partidului Comunist din Saar, a Uniunii Democrate a
Sărbătoare pe plaiurile Leuschner, membru supleant al Biroului Politic; Erich Miicken- Femeilor Germane, a Asociaţiei pentru prietenia germano-sovie- Germania consideră că o Germanie, unită, paşnică şi demo
berger, membrusupleant al Biroului Politic; Herbert Warnke, tică şi a altor organizaţii de meşă dertţopraţifp, face parte clin
membru supleant ai Biroului Politie; Alfred Neumann, membru măsurile de pregătire a planurilor agresive ale militarismului cratică poate fi realizată numai în condiţiile ieşirii Germaniei
supleant al Biroului Politic, şi Erich Honecker, membru supleant vest-german. Partidul Muncitoresc Romîn şi Partjdul Socialist
haţegane al Biroului Politic. Unit flin Germania îşi exprimă deplina solidaritate cu Partidul occidentale din N-A.T.O. şi lichidării militarismului german,
Comunist din Germania şi cu celelalte forte progresiste, cpre
Delegaţiile au avut un cuprinzător schimb de vederi cu continuă fără şovăială lupta împotriva politicii aventuriste a prin lupta ejasei muncitoare şi a poporului german. O aseme
privire la activitatea şi colaborarea frăţească dintre Partidul cercurilor reacţionare carp (jomină actualmente în Germania
Muncitoresc Romîn şi Partidul Socialist Upit din Germania, occidentală. nea Germanie corespunde nu numai intereselor clasei munci
precum şi asupra situaţiei internaţionale, a întăririi ma> departe
HAŢEG (de la subredacţia noastră nostru, salariaţii U.R.C.C, şi ai coo a unităţii ţărilor lagărului socialist pe baza internaţionalismu Cele două partide consideră că accelerarea remilitarizării toare germane şi tuturor oamenilor muncii germani, ci şi in
voluntară). perativei „Ţara Haţegului“. Soseşte lui proletar şi asupra problemelor mişcării muncitoreşti interna Germaniei de vest, agresivitatea imperialismului Germaniei
ţionale occidentale, numirea unor generali hitlerişti cş Speide), Heg- tereselor tuturor popoarelor iubitoare de pace. Republica De
fn piaţa unde este instalată tri
buna se revarsă coloane de oameni apoi, încolonată, formaţia voluntară S-a constatat o deplină unitate de vederi cu privire sijiger şi alţii, «responsabili de crimele fascismului hitţefişt, mocrată Germană, ca stat al muncitorilor şi ţăramlpr, consti
îrj uniforme sau costume naţionale. la problemele examinate şi la sarcinile care rezyjtă din a-
Apar întîj ceferiştii de la C.F.R, de pază contra incendiilor a oraşului. ceasta pentru cele două partide. Convorbirile au decurs intr-p în fruntea armatelor vest-germane şi în posturi de comandă tuie temelia puternică a luptei poporului german pentru rezol
Subcetate. Personalul remizei de lo atmosferă cordială şi prietenească. ale N.A.T.O., constituie o gravă ameninţare pentru p?ce. Pla
comotive a realizat în cinstea lui Intovărăşiţii din Haţeg au venit şi nurile de înzestrare a armatei vest-germane cu arme atomice varea paşnică a reunificării Germaniei. Partidul Muncitoresc
1 Mai o economie de 18 la sută la ei să raporteze că au terminat însă- I. şi cu hidrogen caracterizează politica periculoasă a imperia
combustibilul convenţional şi 2 la lismului american şi german. Romin sprijină lupta Partidului Socialisl Unit din Germania
6ută la ulei. Personalul de la mişcare In analiza situaţiei internaţionale, Partidul Muncitoresc Ro
a asigurat regularitatea deplină a cir mînţările din această primăvară. mîn şi Partidul SpciaBst Unit di" Germania pornesc de la apre Crearea aşa-numitei „piefe comune" şi a „Euratomului" a- pentru unificarea ambelor state germane inţr-o Germanie de
cierea că raportul de forţe în lume s-a schimbat în favoarea dînceşte scindarea Germaniei şi Europei, Aceste proiecte ale
culaţiei, realizîndu-şi planul pe luna Sosesc noi grupuri de oameni- Pe forţelor păci), democraţiei şi socialismului. Evoluţia evenimen monopoliştilor se îndreaptă împotriva statelor socialiste, a mocratică şi iubitoare de pace.
aprilie în proporţie de peste 109 la telor internaţionale confirmă constatările Congresului al X>ţ-|ea mişcării muncitoreşti şi a mişcări) de eliberare a popoarelor
pieptul multora sînt prinse ordine al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a arătat că coloniale şi dependente: ele se îndreaptă împotriva păcii şi a Cele două partide, constată cu satisfacţie că relaţiile între
şută. datorită existenţei lagărului ţărilor socialiste şi acţiunii unite progresului social în lume.
şi medalii. a tuturor forţelor iubitoare de pace, în epoca noastră este cu Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Ger
E greu să consemnezi tot ce şe ...Ora 11. La tribună îşi fac apa putinţă ca popoarele, prin lupta ior hotărîtă, să împiedice dez Popoarele nu ppţ privi cg indiferenţă dezvoltarea acestei
petrece, tot ce are loc în această lănţuirea unor noi războaie. Influenţa forţelor păcii şi socia stări de lucruri primejdioase. mană, bazate pe principiile internaţionalismului proletar, con
p , cea mai frumoasă din bogăţia în riţia reprezentanţi ai organizaţiilor lismului asupra evenimentelor mondiale este în continuă creştere.
tregii primăveri. Ce să priveşti întîi? Partidul Muncitoresc Romîn şj Partidul Socialist Unit din tinuă şă se adjnceasci şi să şe întărească. Aceasta se dato-
Harnicii muncitori ai fabricii de m ar de partid şi de stat, ai organizaţiilor Ţările puternicului lagăr şpşialist, în frunte eu Uniunea So Germania subliniază fidelitatea nezdruncinată a Republicii
meladă, care purtînd drapele şi ta Populare Romîne şi a Republicii Democrate Germane faţă de reşfe în primul rînd faptului că îi) ambele ţări puterea este
bloul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- de masă, ai instituţiilor şi întreprin vietică, credincioase principiilor leniniste ale coexistenţei paş obligaţiile asumate în cadru) Tratatului de la Vgrşovia. Uni
Dej, se îndreaptă către tribună să tatea marii familii a ţărilor socialiste constituie forţa cgpsbită exercitată de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea mun
raporteze depăşirea planului produc derilor, fruntaşi în producţie. Mitin nice intre state cu orînduiri sociale diferite, acţionează în mod să riposteze cp fermitate oricărei încercări de a se atenta la
ţiei globale şi a producţiei marfă, gul este deschis. Luînd cuvîntul consecvent pentru destinderea încordării internaţionale şi sta cucerjrile democratice ale poporului muncitor, Ia suveranitatea citoare, subconducerea partiduluimarxist-leninist. Relaţiile
şau Ia cooperatorii de la „16 fe tornicirea unor relaţii de colaborare paşnică între state. şi independenţa naţională a statelor socialiste.
bruarie” a căror muncă a fost carac tovarăşul Octavian Enăşescu, prim- frăţeşti intre popoarele noastre ijzvorăşc din lupta comună pen
terizată de o serie de realizări în de Cercurile imperialiste internaţionale riu se împacă însă cu In prezent, după eşecul agresiunii imperialiste în Egipt şi
păşirea planului lor. secretar al Comitetului raional de perspectivele întrecerii paşnice intre sistemul socialist şi cel lichidarea rebeliunii contrarevoluţionare din Ungaria, există tru apărarea păcii şi construirea socialismului.
anumite noi posibilităţi pentru slăbirea încordării în reiaţjiio
...Acordurile muzicii dau de veste partid, a trecut în revistă solidari capitalist. Urmărind dominaţia asupra iumii întregi, imperia internaţionale şi rezolvarea prin tratative a problemelor liti Partidul Muncitoresc Romîn este de acord cy punctul de
apropierea altei coloane. îşi fac apa tatea de neînfrînt a clasei munci gioase.
toare din întreaga lume, sucesele la liştii americani şi partenerii ior din diferite' pacte agresive vedem el Partidului Socialist Unjţ din Germania că norma!*"
riţia, purtînd drapele, pancarte şi In interesul întăririi păcii, cele două parfide vor sprijini
orice efort pentru dezarmare în lume, pentru interzicerea ex zarea relaţiilor dintre Republica Democrată Germană, — stat
tablouri ale conducătorilor partidului perienţelor cu bombe atomice şi cu hidrogen şi a folosirii aces-
gărului socialist în frunte cu Uniu in care puterea eşfe în mîi.nile muncitorilor şi ţăranilor. — şi
nea Sovietică, lupta poporului nostru
pentru traducerea în fapt a istoricelor Republica Populară Federativă fugoslpvia, — cgpe are relaţii
diplomatice CU Republica Federală Germană, eşţe în interesul
hotărîri ale celui de-al II-lea Congres ambelor ştate, al căror ţe! comun eşfe construirea socialis
al partidului, ale Plenarei din decern* mului, şi corespunde intereselor păcii şi socialismului.
brie 1956, succesele obţinute de oa Totodată Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Socialist
menii muncii din raion Unit din Germania consideră că dezvoltarea relaţiilor tovără
După ce mitingul a luat sfîrşit în
şeşti între Partidul Socialist Unit din Germania şi Uniunea
parcul ştrandului a continuat apoi des
Comuniştilor din Iugoslavia, în spiritul internaţionalismului
făşurarea programelor artistice, la proletar, este în interesul cţuzei comune a păcii şi socia
care şi-au dat concursul multe echipe lismului.
şi formaţii.
PETRE FARCAŞ1U
La Brad Partidul Muncitoresc Romîp şi Partidul Socialist Unit din
Germania şînt ferm hotărîte să contribuie Ia întărirea con
Peste 3.000 de cetăţeni s-au adunat tjd şi de stat, A luat cuvîntul tov. tinuă a unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea So
în Piaţa I. V. Stalin din Brad, pentru Rudojf Balaps, membru al Biroului vietică, la unitatea mişcării muncitoreşti internaţionale nnjpjdşt-
a sărbători ziua de ,,l Mai", — mărea Comitetului regional de partid. Vorbi leninjste, bunul cel mai preţios al clasei muncitoare interna
ţa sărbătoare a oamenilor muncii. torul a scos în evidenţă rezultatele fru ţionale, garanţia victoriei în lupt a pentru pace, democraţia şi
moase obţinute de oamenii muncit în socialism.
Peste tot fluturau drapele roşii şi cinstea zilei de ! Mai.
tricolore, precum şi lozinci cuprinzînd Cela două partide consideră ca o sarcină primordială de a
chemările C.C al P-M-R-, adresate oa După terminarea mitingului, în în apăra PU consecvenţă puritatea învăţăturii mgnţist-ţeniflisle.
menilor muncii eu ocazia zilei-de 1 treg raionul au avut loc serbări eîm- de a educa pe membrh lor în spiritul principiilor intsrnsi>U"
peneşti în cadrul cărora căminele cul nalişmului proletar. Opera de construire a socialismului îi) R. î
Mai. turale au prezentat programe artistice. Romînă şi jn Republica Democrată Germonă -- ca şj în ceţelalip
La orele 9, în tribuna frumos pa
P1RVA IUE (C ontinuare în pag. IV-a)
voazată şi-au făcut apariţia reprezen corespondent
tanţi ai organizaţiilor de par-
/