Page 30 - 1957-05

Pag. 2
Urnedzeuletaxtieslteă spîrnetocbuupnaere Pe lotul experimental şcolar n E u s i nLa bunul mers al lucrărilor
p e n t r u c r i t i c aagricole din cadrul gospodăriei
olective din Vinerea, raionul
Orăştie, o contribuţie de seamă
a dat-o şi gazeta de perete.
Aici au apărut ce regularitate
articole legate de viata şi inte­
resele colectiviştilor, articole ce goi şi alţii, care în acest an nu
popularizau colectiviştii frun­
taşi şi articole în care se lua
poziţie fată de lipsurile ce se
mai iveau în cadrul desfăşură­
rii muncilor agricole.
In actuala ediţie, de pildă, se
găseşte un intersant articol
ce tratează aspecte din campa­
nia însămînţărilor de primăva­
ră. Aci sînt arătate metodele
bune folosite de colectivişti, da­
torită cărora lucrările au fost
făcute lia timp şi în bune con-
ditiuni. Un alt articol se referă
lia grija ce trebuie s-o aibă co
lectiviştii fată de întreţinerea
culturilor în bune oondiţiuni.
condiţie care va asigura obţine­
rea de recolte sporite în acest
, an.
f .Trebuie spus, că un merit în
b'uha _ 'desfăşurare a activităţii
colectivului de redacţie al ga­
zetei de perete îl are tov. Dumi­
tru Agisculesei, care se ocupă
Din a c t iv it a t e a unui cabinet termicîndeaproape de felul cum ga­
zeta de perete oglindeşte cele
mai semnificative fapte din via­
ta gospodăriei agricole colec­
tive.
Cînd organizaţia de bază
se lipseşte de ajutorul
gazetei de perete
Gazeta de perete „Agricultu­
ra socialistă“ din gospodăria
colectivă din Sibot, raionul 0- dat roade. In primele luni ale cîte un dosar subţioară pe care deserviri cu cărţi a solicitanţi­ rezulta o economie antecalcu­ zis „orice manifestare"—pen­ de te trezeşti dumneata tova­
răştie, a avut în trecut o bună
activitate, Prin publicarea nu­
meroaselor articole privind bu­
nul mers al lucrărilor agricole,
evidenţierea colectiviştilor frun­
taşi în diferite campanii, şi
combaterea lipsurilor, gazeta de
perete şi-a adus pe deplin con­
tribuţia la buna desfăşurare a
treburilor din gospodăria colec­
tivă.
De un timp însă, de oînd or­
ganizaţia de bază a neglijat
ajutorul pe care poate şi tre­
buie să-l dea gazeta de perete
bunului mers al gospodăriei co­
lective, activitatea colectivului
redacţional a lîncezit. Articolele
publicate sînt destul de vechi,
neinteresante, au un conţinut
general, lucru ce nu atrage inte­
resul cititorilor.
Deşi în gospodăria colectivă
sînt multe lucruri bune. care ar
trebui tnatate la gazeta de pe­
rete, totuşi aceasta nu se face.
De asemenea nu se publică ar­
ticole în ceea ce priveşte nere
gulile existente în cadrul gospo­
dăriei şi mai ales în ceea ce
priveşte efectuarea ailelor-mun-
că. Sînt numeroase cazuri cînd
colectiviştii, din cauza delăsării
consiliului de conducere, nu vin
/V,ao Ţze-dun — OPERE ALESE
voi. 4
624 pagini. 14 lei
John Gollan - SISTEMUL PO­
LITIC AL MARII BRITANII
260 pagini 6 lei
Mihail Roller - SCRIERI IS­
TORICE $1 SOCIAL-POLI-
TICE (Intre primul şi al doi­
lea război mondial)
268 pagini 6 lei
* * * - PROCESUL DE
LA NÜRNBERG
Originea vieţii
Din timpurile cele mai înde-
părtate oamenii au fost preocu­
paţi de două probleme: 1. apa­
riţia lor pe pămînt şi 2, apariţia
vieţii pe pămînt.
La prima problemă răspunsul
a fost dat de Charles Darwin
— şi apoi de urmaşii lui — care
au demonstrat, bazîndu-se pe
numeroase exemple, că toate
fiinţele care populează astăzi
planeta noastră sînt rezultatul
unui proces evolutiv milenar
care a pornit de la organismele
cele mai simple ca să ajungă la
forma cea mai înaltă- şi mai
complexă de organizare a vieţii :
omul.
A doua problemă însă a ră­
mas fără răspuns vreme înde­
lungată. Cum au apărut pe pă­
mînt organismele simple, ele­
mentare ,care au dat naştere
regnului animal şi vegetal ?
Este destul să aruncăm o pri­
vire sumară În jurul nostru pen­
tru a despărţi natura în două
lumi —• aceea a lucrurilor însu­
fleţite şi aceea a lucrurilor neîn­
sufleţite, în lumea organică şi
lunîefă anorganică.- In lumea or­
ganică, fiinţele prezintă colosale
la lucru, ca de pildă : Rozalia
Biro, Maria Cazan, Elena Mur-
au lucrate de cît 2 zile. Mai
grav este faptul că în gospo­
dăria colcciivă se petrec şi lu­
cruri necinstite, cum e cazul
sustragerii unei cantităţi de ră­
saduri de către Sanda Zaharia.
La toate aceste nereguli gazeta
de perete nu a luat -poziţie ho-
tărîtă.
Organizaţia de bază are da­
toria de a îndruma mai înde­
aproape colectivul de redacţie
al gazetei de perete, pentru ca
acesta să contribuie din plin la
remedierea lipsurilor existente
şi să lupte pentru a publica de
fiecare dată ceea ce este nou şi
interesant în viaţa gospodăriei
şi să combată cu tărie neregu­
lile ce mai există.
Păşesc cu încredere
spre partid
Organizaţiile de bază de la
G.A.C. Miercurea (secretar N.
Cacoveanu) şi S.M.T. din ace­
eaşi localitate (secretar I. I-
linescu), înţelegînd că primirea
de candidaţi şi noi membri de
partid, are o mare însemnătate
pentru întărirea partidului, se
ocupă îndeaproape şi cu dra­
goste de această problemă. Co­
muniştilor din organizaţiile de
bază le-au fost repartizate sar­
cini de a se ocupa de cei mai
înaintaţi colectivişti şi munci­
tori, pentru ai face să înţeleagă
că locul lor este alături de co­
munişti. Munca politică desfă­
şurată de membrii de partid a
acestui an au fost primiţi în
rîndurile candidaţilor de partid,
colectiviştii Ion Ludoşan. Eli-
sabeta Drăguţă şi Felicia Bu­
boi, tractoriştii N. Olteanu, Ni-
colae Pleşea şi Vasile Radu, ca-
re-şi depăşesc zilnic sarcinile
de plan.
Ajutaţi de comuniştii Ana
Gabor, I. Ilinescu si Nicolae
Cacoveanu, colectiviştii Gabor
Cornel, Maria Armeanu, Cornel
Buţu, mecanicul de sector V a­
ier Lupu şi alţii, şi-au făcut şi
ei cereri de a intra în rîndul
candidaţilor de partid. Impor­
tant este faptul că membrii de
partid din aceste organizaţii
şi-au îndreptat atenţia şi în
spre atragerea în partid a co-
lectiviştilor\şi muncitorilor de
naţionalitate germană. îndru­
maţi de comuniştii Dumitru
Dura şi I. Ilinescu, colectivis­
tul Gh. Spilaphter şi inginerul
mecanic Richard Reisler. au ce­
rut organizaţiei de bază să fie
primiţi în rîndurile candidaţilor
de partid.
In scurt timp, comuniştii din
organizaţia de bază vor discuta
cererile acestor tovarăşi pentru
a-i primi alături de ei.
Expunerile introductive ale a-
cuzatorilor principali
336 pagini 6,50 lei
* * * — ROLUL FORŢE­
LOR CONTRAREVOLUŢIO­
NARE IN EVENIMENTELE
DIN UNGARIA DIN LUNA
OCTOMBRIE, partea II
(Editat de Biroul de informa­
ţii al Consiliului de Miniştri
al Republicii Populare Un­
gare)
166 pagini 4 lei
diferenţe între ele, într-o varie­ vie. Dacă viaţa este materială,
tate imensă, atît în regnul ani­
mal cît şi în regnul vegetal, dar fi, dar trebuie modificate, trans­
eie au toate o particularitate co­ formate conştient şi dirijate pen­
mună care le apropie între ele
şi le deosebeşte cu desăvîrşire
de lumea anorganică —- este
ceea ce numim viaţă.
Ştiinţa care se ocupă de pro­
blema apariţiei şi dezvoltării
vieţii este biologia şi ea a fost
încă de la începuturile ei unul
din principalele cîmpuri de luptă
pentru cele două tabere filozo­
fice antagoniste, materialismul
şi idealismul.
In ce constă esenţa vieţii —
se întreabă biologii — esenţa a
ceea ce este comun tuturor or­
ganismelor vii, cu toată varieta­
tea lor, dar oare deosebeşte chiar curs de realizare. Se ştie
cea mai simplă bacteriede 0-
biectele lumii anorganice? Este
oare viaţa, ca şi întreaga lume,
materială prin natura sa, sau e-
senţa ei constă în vreun prin­
cipiu spiritual incognoscibil pe
cale experimentală ?
Răspunsul la această întreba­
re determină atît concepţia o-
mului asupra lumii, cît şi atitu­
dinea aa practică faţă de natura
mmmm : ..ppp;
-- * ţ
íM íálfe' ,
Dovedind multă rîvriă şi uri interes neobosit, elevii şcolii medii mixte
din Orăştie, îndrumaţi cu pricepere de către cei 2 profesori de ştiinţe na­
turale Emilian Nearnţu şi Ioanichie Moisiu, au reuşit să amenajeze un
frumos lot experimental.
In clişeu : elevii clasei V-a C, executînd lucrări de plantarea răsadu­
rilor pe Iotul experimental.
înfiinţate în scopul sprijini­
rii gîndirii creatoare a oame­
nilor munciii cabinetele tehnice
au dus şi duc o muncă de pro­
pagare a celor mai noi cuceriri
ale ştiinţei şi tehnicii. Zi de zi,
muncitori, tehnicieni şi ingi­
neri, trec pragul acestor cabi­
nete fie în căutarea unei cărţi
de specialitate, care să dea răs­
puns anumitor probleme, fie cu
scrie: referat asupra inovaţiei...
La Călan, la uzina „Victo­
ria“, uşa cabinetului (oare de
ce conducerea uzinei nu-i gă­
seşte alt sediu ?) se deschide de
multe ori pe zi.
Oamenii intră, predau cîte
un dosar, cer o carte, aşteaptă
un răspuns. In sala de docu­
mentare, pe rafturi sînt cărţi şi
reviste în toate limbile. Pe pe­
reţi, grafice, planşe. In mijlocul
acestora un om care primeşte
dosarele, le studiază, eliberează
cărţi, întocmeşte situaţii. La
fiecare trimestru o situaţie, o
dare de seamă.
Ultima, cea pe trimestrul I
al anului curent, are în dreptul
rubricii inovaţii propuse, cifra
28. Din ele, 4 sînt prin genera­
lizare. Acceptate pentru apli­
care, 19, din care 18 deja au
fost puse în practică. In urma
calculelor estimative, a reieşit
că prin aplicarea lor va rezulta
o economie antecalculată, pen­
tru anul de folosire. în s u m ă ci?
472.104 lei. Inovatorii au fost
recompensaţi pînă acum cu
17.544 lei.
Printre cele mai importante
inovaţii se numără : „Mecaniza­
rea destupării şticului la furna­
lele 1 şi 2“, inovaţie realizată pendenţa" din Sibiu, şi tinerii din oraş. şi convingerile lor, sau să-şi trădeze
de colectivul compus din ingi­ Cei peste 200 de tineri au ascultat tovarăşii.
nerul Ion Stoicei şi tehnicienii cu viu interes evocarea luptelor clasei După terminarea expunerii a urmat
Nicolae Pilly şi Dumitru Po-
pescu. Tov. Ioan Neagu, a pro­
pus „Anclanşarea automată a
rezervei de 35 kv. Simeria-Că-
lan, cînd dispare tensiunea de
35 kv. Hunedoara-Călan“, iar
tehnicienii Iuliu Narga şi Isaia
Baicu, au propus inovaţia, „A-
daptarea unui sistem de uscare
a motoarelor electrice rebobi-
nate şi posibilitatea de reglare
a temperaturii necesare“.
Concomitent cu aplicarea a-
cestor inovaţii, s-a făcut prin
cele mai variate mijloace popu­
larizarea autorilor lor. In vede­
atunci fiinţele nu numai că pot
tru a deveni din ce în ce mai
perfecţionate. In oazul însă cînd
esenţa vieţii nu poate fi cunos­
cută, atunci nu ne rămînd decît
să contemplăm în mod pasiv
natura vie, lăsîndu-ne copleşiţi
de ea şi aşteptînd ceva ce nu
putem cunoaşte şi nu putem îm­
piedica.
Un alt aspect al problemei
este că explicaţia apariţiei vie­
ţii pe pămînt poate constitui şi
un răspuns la problema existen­
ţei vieţii pe alte corpuri din sis­
temul ceresc, unde s-au realizat
condiţii asemănătoare celor de
pe planeta noastră sau sînt în
că noi stele şi noi sisteme pla­
netare continuă să se formeze şi
odată cu ele, se desfăşoară şi
procesul apariţiei vieţii pe di­
verse planete ale Galaxiei noas­
tre.
Problema apariţiei vieţii pe
pămînt a constituit şi constituie
încă un obstacol de neîntrecut
pentru biologii occidentali Ei
recurg La diferite concepţii idea­
DRUMUL SOCIALISMULUI
--
rea înzestrării bibliotecii cu ul­
timele cărţi tehnice, s-au înche­
iat contracte cu Î.D.T. şi cen­
trul de difuzare a cărţii—Deva,
în valoare de 10.000 lei. In a-
celaşi scop, s-au făcut abona­
mente la diferite reviste tehnice
şi de specialitate.
In dorinţa unei mai rapide
lor, s-a început selecţionarea
materialului documentar aflat
în bibliotecă şi inventarierea
lui pe baza clasificării zeci­
male. In februarie a. c„ 7 ino­
vatori au fost trimişi să vizite­
ze expoziţia de inovaţii din ca­
drul ministerului de resort.
Urmărind modul în care s-a
intensificat munca cu inovato­
rii, comparativ cu aceeaşi peri­
oadă a anului trecut, rezultă că
în trimestrul I al anului în curs
au fost înregistrate cu 64 la
sută mai multe propuneri, s-au
aplicat cu 20 la sută mai multe
inovaţii, economiile antecalcu-
late au crescut de 2,7 ori, iar
suma recompenselor a crescut
cu 59 Ia sută.
OOOOCCOCOCOOOÎX«OOCCOCOOSKXXXîOGCOÎ^XÎOCOfXIOOO«>SCC
IntîSnire cu un ilegalist
Zilele trecute, la casa de cultură
„Mihail Sadoveanu” din oraşul Sebeş,
a avut loc îniîlnirea dintre vechiul
luptător ilegalist Ioan Meţiu, In pre­
zent director la întreprinderea „Inde­
muncitoare înainte şi după înfiinţarea un scurt program artistic.
Comisia de
In ziua de 10 mai a. c. şi-a
început activitatea Comisia de
împăciuire de pe lîngă Sfatul
popular al oraşului Deva.
Comisia, formată din 4 per­
soane, sub preşedinţia tovarăşu­
lui Ioan Ploscă, a ascultat con­
flictul ivit între două părţi, a-
liste în oare e vorba de „voinţa
creatoare raţională”, de „o forţă
atotputernică oare formează via­
ţa“ etc.
Numai biologia sovietică, a
cărei oale este luminată de filo­
zofia materialist dialectică, a pu­
tut aborda în mod just proble­
ma originii vieţii. Pornind de la
concepţia materialist dialectică,
că viaţa este o formă specială a
existenţei materiei, oare apare
ca o etapă în procesul de dez­
voltare a acesteia, biologia so­
vietică a păşit pe singura oale
ce duce în mod sigur la solu­
ţionarea problemei originii vieţii
— studiul istoriei dezvoltării
materiei.
In opena lui V. I. Lenin „Ma­
terialism şi empiriocriticism“, iz­
vorul inepuizabil al concepţiilor
materialist-dialectice despre na­
tură, sînt arătate dovezile po­
sibilităţilor nelimitate ale ştiin­
ţei în cunoaşterea materiei.
Biologii sovietici au întreprins
dificila dar rodnica studiere a
istoriei generale a evoluţiei ma­
teriei pînă în zilele noastre.
Studiul corpurilor vii stabileş­
te că ele sînt constituite din
aceleaşi elemente chimice oa şi
natura anorganică. Substanţele
organice care constituie mate­
ria de bază a organismelor vii
trebuie să conţină însă în mod
obligatoriu carbon ; fără carbon
nu există substanţă organică, nu
există viaţă. Multă vreme s-a
crezut că substanţele organice
nu pot fi create decît de orga­
FOILETON
Cu folos este întrebuinţat tim
pul liber de către muncitorii şi
tractoriştii de la S.M.T. Alba Iu-
lia. Pentru brigăzile de tractorişti
au fost procurate biblioteci vo­
lante, date în primire responsabi­
lilor culturali pe brigadă. Aşa se
face că din cei înscrişi la con­
cursul „Iubiţi cartea“, trei trac­
torişti au primit deja insigna
de prieten al cărţii şi că printre
cititorii bibliotecii raionale gă­
seşti tractorişti ca Ioan Goga.
Simion Marcu, Nicolae Mun-
teanu şi alţii.
Prin grija organizaţiei de
partid şi a sindicatului, au fost
prezentate tractoriştilor diferite
conferinţe de specialitate, dia-
filme şi filme documentare.
Sînt aici şi alte realizări fru­
moase. La concursul de şah —
fază raională — au participat 8
tractorişti dintre care tovarăşul
Ioan Goga s-a clasificat pe lo­
cul II. Fruntaşi pe raion s-au
clasificat tractoriştii şi la con­
cursul G.P.A.S. din acest an.
O rodnică activitate depun şi
cele două gazete de perete ale
staţiunii.
De-a lungul întregului tri­
mestru s-a mers pe linia unei
cît mai strînse colaborări m
Â.S.I.T., lipsind însă schimuu- puse afişe pe care să se scrie înşală la cîntar, dar n-a luat
rile de experienţă cu celelalte
cabinete tehnice din regiune.
In luna aprilie, au mai fost
prezentate cabinetului încă 6
inovaţii, din a căror aplicare va
lată de 114.700 iei. Dintre cele
mai importante inovaţii se nu­
mără bea a tehnicianului Ladis-
lau Erdey, „Role pentru confec­
ţionarea cazanelor de băi“ şi a
tehnicianului Zobel Ervin,
„Transportorul orizontal cu cu­
pe“ la semicocserie. Aceasta din
urmă a fost trimisă spre studiu
ia I.P.R.O.ALE.T.
Pentru viitor, conducerea ca­
binetului şi a propus iniţierea
unui concurs de inovaţii pe u-
zină, lansarea unui plan tema­
tic şi organizarea unei expozi­
ţii de inovaţii, care va cuprinde
inovaţii din diferite sectoare de
activitate siderurgică privind
cele mai importante probleme.
A. J.
P.C.R. De asemenea, tovarăşul Meţiu
a vorbit tinerilor despre curajul şi
eroismul comuniştilor care au prefe­
rat să înfrunte teroarea, închisorile şi
ocnele, decît să renunţe la idealurile
împăciuire
jungîndu-se la împăoarea lor.
In baza planului stabilit, Co­
misia îşi va desfăşura activita­
tea săptămînal, avînd pregătite
şi programate dezbaterile pen­
tru şedinţele viitoare.
ELZA LUPAN
secretara Comisiei
nisme vii. Dar cercetările re­
cente au dovedit că acest feno­
men este caracteristic actualei
etape a pămîntului. In alte cor­
puri cereşti, substanţe organice
elementare se nasc în condiţii
ce exclud în mod absolut posi­
bilitatea existenţei unor orga­
nisme vii. In atmosfera solară,
de pildă, sînt substanţe orga­
nice la o temperatură de 6.000
de grade. Carburi de hidrogen
au fost decelate de asemenea în
meteoriţi. In fine, compuşi hidra-
taţi ai carbonului intră în com­
poziţia materiei difuze în stare
de pulbere ,din oare după teo­
ria academicianului sovietic O.
I. Schmidt s-a format pămîntul.
In etapa formării planetei
noastre apele oceanului primitiv
conţineau diverşi compuşi oar-
bonici, adică substanţe organice.
Aceasta a constituit prima eta­
pă în procesul apariţiei vieţii.
A doua etapă a constituit-o a-
pariţia substanţelor proteice,
oare au un rol principal în for­
marea substanţei vii. Ele intră
în cantităţi considenabile în pro­
toplasma corpurilor vegetale,
micro-organismelor şi animale­
lor. Se ştie astăzi că molecula
oricărei proteine este compusă
din combinaţii chimice particu­
lare de tipul amino-acid. Prin
urmare apariţia proteinelor a fost
condiţionată de apariţia amino
acizilor. Experienţa a demons­
trat că amino-acizii se pot for­
ma din substanţe care existau
în hidrosfera primitivă, apă, a­
Nr. 750
rr1**’ \ j * K * u r i iv ¦-»va
j.
& &$
MOTTO: (Preşedintele stringe din
Şeful unităţii noastre; pumni, probabil şi din dinii).
Preşedintele, susţine: _ l a „Depozitul de mate- ţ
„Critica la noi s-admite, riale" al Uniunii, ţigla s-a *
cînd... nu-i vorba despre vindut mia de bucăţi cu 1.500 jj
mine“. lei, în loc de preţul ei oficial (
...Satisfăcut se vede de sta­ de 820 lei. Nu s-a luat nici o $
rea lucrurilor, tovarăşul Ioan masura. o
Ţirea preşedintele U.R.C.C.
(Se aud şoapte: „Bine Fs- 6ă((t¦)
Haţeg îşi frecă mulţumit pal­
her, spune-i-le pe toate"). e(f-
mele. II bucura reuşita şedin­ — La filiala Subcetate. ba­
ţei de lucru pe care o con­
ticurile de 30 lei s-au vîndtil
vocase. Ii oferise din nou oca­
cu 65 lei, sandalele de cau­
zia să-şi manifeste calităţils-i
oratorice şi mai presus de ciuc de asemenea s-au vindut
asta să-şi dovedească „înaltul" cu suprapreţ. Tovarăşul pre­
şedinte însă tiu a dat şi nu <>
său spirit critic şi autocritic dă importanţă acestor „mici
(ca autocritic mai puţin). deficienţe".
— ...Şt cum vă spuneam ( Preşedintele se ridică în
tovarăşi — continuă el — tre­ picioare...)
buie pus odată capăt lipsuri­ — A fost informat dumnea­
lor. trebuie folosită arma cri- lui şi despre denaturarea pre­
ticii... Cîţiva din cei adunaţi ţurilor la magazinele din
ţ în sală s-au privit cu înţeles Sarmisegetuza..
* şi tot cu înţeles s-au şt cotit (...dar cuprins de indignare
? apoi, aruneînd priviri furişe cade din nou pe scaun).
L spre preşedintele ce transpi­ — Tovarăşul preşedinte a
rase vorbind despre necesita­ fost sezisat despre locul şi ca­
tea şi eficacitatea folosirii ar­ zurile unde mărfurile se vin­
mei criticii.
deau regulat cu suprapreţ.
— ...Şi începînd chiar de
mîine, în fiecare birou să fie unde fondul social se încasa $
fără timbre, unde gestionarii
citeţ şi m are: „Să stimulăm nici o măsură. Ba dimpotrivă,
pe cei care au sezisat i-a pri­
critica de jos” şi vă fac cu­ vit de sus, aşa că...
noscut de asemenea că orice — H e i!... Opreşte!... A-
manifestare a gîtuirii criticii
va trebui semnalată preşedin­ ju n g e !... — interveni ca un
telui — fiţi atenţi că — am tunet preşedintele — Da un­
tru a lua toate măsurile cores­
punzătoare. răşe Feher ?... Asta ai înţeles
prin a fi critic ? Să mă defăi­
După ce şi-a şters faţa-i mezi pe mine ?... Daaa ?... Să
transpirată, preşedintele Ioan
Tirea a continuat: ştii că nu-ţi merge. Am să ţi-o
dovedesc. Şi-acum, tovarăşilor
— Pentru „promovarea” vă previn, să nu luaţi de bază i
} criticii vă rog luaţi cuvîntul. cele îndrugate de „ăsta". S-a
L Faceţi-vă critică unul celuilalt, dovedit a fi neserios şi lipsit
ţ şi-apoi, faceţi-vă din nou şi de spirit autocritic.
ţi iarăşi faceţi-vă. pentru că lip­
ir
suri sînt, aveţi fiecare. Nu-i
aşa ?... Sînteţi de acord cu ...După terminarea şedinţei L
mine că sînt lipsuri ? Din sală un om s-a apropiat de preşe- fi
s^a auzit un susţinut ,,Daaal". dinte întrebîndu-l:
— Atunci, înscrieţi-vâ şi — Tovarăşe preşedinte, de
unde să iau hîrtie, sau trebuie
fiţi critici tovarăşi. Clar ?... făcute pe pînzâ ?
Ai cuvîntul tovarăşe Feher.
— Ce vrei?...
— Tovarăşi !... — „Să stimulăm critica de
— Nu ita dragă, fii „tare"! jos" scriem pe hîrtie s-au pe
— Vreau să aduc şi eu o pînză ?
critlc’ă...- — Nici pe hîrtie, nici pe
— Bravo, tovarăşe Feher!... pînză, caută-ţi de treabă t
Aşa-mi place mie, să fie omul
critic. Un scurt e p i l o g L a 3-4 zile
— O critică tovarăşului... după furtunoasa adunare, to- ţ
— Aşa dragă, adui-ol... Şi varăşul Feher Francisc, in- ?¦
nu uitaţi tovarăşi, de mîine
în fiecare birou, ta loc vizibil, I.structor la secţia organizare,
afişul: „Să folosim din plin
arma autocriticii“ s-o vadă şi a primit o adresă prin care
Pal, şi Micu, şi Jurca, şl toţi i se comunica că datorită
c e ila lţi ca ei... Na, zi-i tovară­ „restructurării" postului pe jj
şe Feher, dar fii „tare"!. care-l ocupă în cadrul URCC, J
e transferat într-altul la coo- l
perativa „Ţara Haţegului". (
— Aduc o critică tovarăşu­ Şi acum, o mică comple-
lui preşedinte Ţirea...
tare: Postul de instructor la i
— ???...
secţia organizare a fost va-
— ...care vede greşelile al­ cant (deci nu restructurat)
tora, dar care nu permite a
i-se pomeni nimic despre cele pînă mai zilele trecute cînd... ?
pe care el le are.
a fost ocupat de un tovarăş ?
(Preşedintele se încruntăj.
nou recrutat...
— La 20 martie de pildă,
tovarăşul Ţirea a venit la In loc de concluzie: Tovarăşii
Pui, şi-n loc să mă ajute la
ţ pregătirea temeinică a adu- din conducerea Uniunii Regionale j)
ţ nării cooperativei s-a ocupat
cu deşertatul unor sticle a ar putea, — şl e de datoria lor s-o ?
căror „greutate" l-au făcut
pînă la urmă să atîrne intr-o frică — să-l ajute pe tovarăşul Ţi- ^
parte...
rea, mai cu seamă aceia care-i sînt
prieteni. Pentru că, şi proverbul
spune: „Prietenul Ia greu se ajută“, ţ
Şl după cît se vede, e destul de ?1
greu 1... (ţ
*VIORICA GOLUMBEANU
moniac şi derivaţi ai aarb'urilor oompunere şi de sinteză, avînd
de hidrogen. La presiuni mari, aa punct de plecare substanţele
oare există şi azi în fundul ocea­ organice conţinute în mediul
nelor, din amino-acizi se for­ ambiant. Experienţa a arăta! că
mează proteine. dacă procesul de sinteză este
mai rapid, cu toate că în ace­
Experienţa ne dovedeşte deci laşi timp se desfăşoară şi un
că într-o epocă îndepărtată s-au proces de descompunere, pică­
format în apele planetei noastre tură coacervată creşte şi ca vo­
amino-acizi şi din aceştia pro­ lum şi ca greutate, are o exis­
teine. tenţă durabilă şi la un moment
dat se poate scinda în picături
A treia etapă o constituie apa­ fiice. Dacă, dimpotrivă, proce­
riţia corpurilor proteice înzes­ sul de descompunere este mai
trate cu metabolism. Nu există rapid, atunci picătura coacerva-
viaţă fără metabolism. Orice tivă încetează de a mai exista,
organism viu există numai dacă se descompune total si piere.
primeşte neîncetat din mediul
ambiant compuşi chimici diverşi, Aşa s-au petrecut desigur lu­
oare prin transformări adînci crurile în hidrosfera terestră
devin identici cu substanţa or­ primitivă în care pluteau coa­
ganismului. Acesta este proce­ cérvatele. Este de la sine înţe­
sul de asimilare. El se petrece les că şi-au păstrat o existenţă
în acelaşi timp cu eliminarea durabilă numai acelea care pre­
în mediul ambiant a unei părţi zentau o stabilitate dinamică ce
din substanţa organismului în le permitea să crească şi să se
stare de descompunere şi căreia înmulţească. Astfel, În procesul
îi ia locul compuşii asimilaţi. E formării vieţii a luat naştere se­
procesul de dezasimilare. Exis­ lecţia naturală a complexelor
tă o ordine strict riguroasă în
succesiunea desfăşurării proce­ proteice individuale. Cele care
selor de asimilare şi dezasimi­
au rezistat s-au dezvoltat şi în
lare. cursul mileniilor au evoluat.
Amestecînd diferite soluţii de Studiul mişcării materiei va
proteine, academicianul sovietic ajunge fără îndoială la un sta-
A. I. Oparin a constatat că mo­ dhi încă mai înaintat. Şi nu pu­
leculele lor se grupează şi, a- ţini la număr sînt oamenii de
tingînd a oarecare mărime, se ştiinţă care au convingerea că
separă de soluţie sub forma u-
nor picături, zise coacervative, într-un viilor apropiat savanţii
vizibile la microscop. Aceste pi­ vor reuşi să realizeze. în labo­
cături sînt teatrul a două pro­ rator şi sinteza vieţii.
cese inverse şi conexe : de des- (Agcrpres)