Page 31 - 1957-05
P. 31
Nr, 750 DRUMUL SOCIALISMULUI Peie 3,
Cooperativa din in e re v t a r e -----v
Poiana are
Fie că se îmbolnăveau deodată toţi ...In jurnalul şcolii încep să fie tre trasă de colectivul clasei l-a prins bine. ţ
realizări frumoase
Cooperativa din comiuma Po şi făceau absenţe cu toptanul, fie că cute fapte noi, neîntîlnite cu săptă- Ea a venit la timpul potrivit.
iana, raionul Sebeş, datorită
unei munci bine organizate şi-a nu învăţau sau găseau motive de tot mîni sau luni în urmă. Elevii anului Evenimente de acest fel au mal a- J
îndeplinit planul de desfacere
In patru luni şi opt zile indicii de utilizare ai agregate secţia furnale, inginerul Ioan pe trimestrul I cu 116 la sută, felul ca să se eschiveze de la şcoa I B. au amenajat în orele libere o vui loc şi în alte clase. Cu nemoti
lor, să reducă declasatele sub Neiagu de Ia energetic şi alţii iar la aprovizionare cu 107,58
Muncitorii, inginerii şi tehni procentul admis, să reducă con la sută. lă. Aceştia erau elevii şcolii profe alee, ceilalţi au montat difuzoare, au vatele, de exemplu, la I B. Dar, şi u-
cienii secţiei furnale de la uzi sumurile specifice de materii ŞTEFAN NISTOR
na noastră au elaborat peste prime şi materiale şi să obţină Privind achiziţiile la piei şi sionale din Paroşeni, care, In ciuda strîns două vagoane de fier vechi. Di cestea „s-au topit". Astfel, clasa care
prevederile planului de produc pe această oale o creştere sim responsabilul Cabinetului tehnic lînă, cooperativa şi-a îndeplinit
ţie — de la începutul anului şi ţitoare a productivităţii muncii planul în proporţie de 310 la sfaturilor profesorilor o luau razna. rectorul şcolii şi-a propus să stea zil înainte deţinea un record rău (la ab
pînă în ziua de 8 mai inclu şi a cîştigului mediu. Produse livrate peste plan sută.
siv — 3249,5 tone de fontă ce Cataloagele claselor erau pline cu ob nic 2—3 ore de vorbă cu elevii care senţe), a devenii fruntaşă la frecvenţă.
nuşie, De pildă, în luna aprilie, în Fonta şi produsele de turnă Colectivul cooperativei n-a
secţia noastră, productivitatea torie de la uzina noastră sînt uitat nici de mărirea numărului servaţii. Şi cum — cataloagele — ţin au obţinut calificative slabe sau au
Fruntaş pe secţie este colec muncii pe cap de muncitor a livrate la numeroase întreprin de membrii. In luna aprilie au
tivul ce deserveşte furnalul ti crescut cu 15 la sută, iar cîşti- deri industriale si organizaţii fost înscrişi încă 18 ţărani mun De lalocul unor jurnale de bord ale clase o purtare necorespunzătoare. Cîte fap înălţimea schelelor
neretului, colectiv ce a dat peste gul mediu a crescut în mod comerciale din tară. Aşa, de citori.
plan, în perioada amintită corespunzător cu creşterea pro exemplu, noi livrăm fontă uzi lor, pînă mai lunile trecute, la ru te noi nu se întîmplă acum în şcoală?
2070,4 tone fontă, iar faţă de a n ductivităţii muncii. In cadrul nelor de tractoare si celor de Este demn de remaroat felul brica prezenţe litera a (forma pres Şi totuşi unii elevi mai au parte de... Peste puţină vreme începe noua e-
gajamentul sporit, luat în cins întrecerii ce o desfăşurăm, în autocamioane din Oraşul Sta- cum muncesc tovarăşii Iile Vo- tapă, etapa cînd elevii vor lucra la
tea festivalului, de a da peste prezent noi muncim cu avînt lin, cochile pentru Combinatul nica de la librărie, Ion Dăncilă, curtată a cuvîntului absent), bătc,a re
plan 2000 tone de fontă, s-ai' pentru ca să obţinem şi în luna siderurgic Flunedoara şi „Oţelul referentul tehnic, cît şi Nicolae
elaborat deja 1157,6 tone. Co mai rezultate cît mai însem roşu“, tuburi de scurgere, ca Bozduc şi Nicolae Prică. cordul. Privindu-le rămlneai cu impre Au cîştigat întrecerea cofraje, vor mînui mistria. Au şi fost
lectivul furnalului nr. 1 a dai nate. zane de baie, cazane pentru în delimitate de pe acum de către con
peste plan 1179,1 tone de fontă călzire centrală, radiatoare etc. Propunerile sia că elevii „s-au topit", că a mai
LIV1U DEMINESCU pentru întreprinderile de con cetăţenilor prind rămas doar şcoala, cu profesorii şi Ioan Amzăr, elev în anul II B, i-a ducerea şantierului Energo-construcţii
^Schimburi de furnalişti frunta strucţii, sobe de încălzit, vase făcut pe colegii săi să fie îngrijoraţi. punctele de lucru. 1
şe pe secţie sînt cele conduse preşedintele Comitetului sindical negre şi emailate, maşini de gă viaţă restul personalului.
de maiştrii Ionaşcu Munteanu tit, articole sanitare, etc. co Clasa care a lansat chemarea, era a-
şi Ioan Moraru de la furnalul al secţiei furnale merţului de stat şi cooperatist. Cu ocazia alegerilor de de „De la note şi absenţe trebuie să Brigăzile de elevi vor lucra pe sche
tineretului, Iosif Bîrlea şi Fran- putaţi în Marea Adunare Na
cisc Deutsch de la furnalul Fruntaşii secţiei Colectivul serviciului de des ţională a R.P.R., cetăţenii ora vină tot baiul" — glndea tov. Mişu meninţată să rămînă de ocară. Şi asta le la nom turn de răcire şi la locuin
nr. 1, faceri al uzinei, se îngrijeşte şului Haţeg, în cadrul întîlni
Secţia mecanică deţine de 14 ca producţia finită, odată recep rilor cu candidatul lor. dr. Ioan Lăzărescu, directorul şcolii. Pornind de numai din cauza dolului primit de Am ţele ţărăneşti care se ridică în Pa- ;
;i luni steagul roşu de secţie frun ţionată şi intrată în magazie, Moza, au propus să se îmbună la concluzia aceasta cu sprijinul pro zăr. Chiar o singură notă proastă trage roşeni. Pe schele se vor întîlni elevii
taşă pe secţiile auxiliare. Colec să fie expediată neînitîrziat be tăţească alimentarea oraşului fesorilor şi educatorilor, el a pornit greu la media generală pe clasă. Au Gheorghe Morle şi Viorica Popescu,
Şi colectivul secţiei turnăto tivul secţiei noastre îşi aduce o neficiarilor. Astfel s-a ajuns ca cu energie electrică. să schimbe starea de lucruri folosin- început atunci discuţiile, mustrările co care deocamdată îşi dispută tntîieta-
rie a obtinut în această perioa planul de desfacere să fie cu du-se în primul rînd de elevii cel mai legilor la adresa lui Amzăr. tea în învăţătură. Ei vor avea alături
dă realizări însemnate. De aici contribuţie importantă la reali mult depăşit. De exemplu, de Uzina electrică fiind veche buni din şcoală, de cei trei candidaţi şi pe Amzăr şi-şi vor verifica atunci
au luat drumul spre diferite la 1 ianuarie şi pînă la 30 apri nu numai că nu putea asigura de partid din şcoală. — Să ştii că dacă se mai întîm priceperea şi îndemânarea în muniă.
întreprinderi din tară 737,3 tone zarea planului de către secţiile lie, s-a livrat peste plan cu 18,8 alimentarea oraşului Haţeg cu plă să iei un doi, colectivul o să ia
produse, (peste 70 de vagoane) , la sută mal multă fontă cenu energia electrică necesară, dar măsuri. Tu şi cîte odată şi Georgescu De la înălţimea schelelor Morie, Va-
printre care: radiatoare, caza direct productive, asigurînd la şie, cu 2,7 la sută mai multe provoca şi multe neajunsuri
ne şi vane pentru băi, vase e- radiatoare, cu 34,7 la sută mai A fo s t lansată o chemare vă faceţi de cap, — îl mustrau co siescu şl Ciobescu, vor scruta zarea.
mailiate şi vase negre, tuburi de timp piesele de schimb necesa multe articole sanitare, cu 23 prin desele întreruperi de cu
scurgere, cochile, diferite arti la sută mai multe cazane pentru rent. Cererea cetăţenilor era Colectivul de conducere al anului legii. Amzăr se agita şi nu se putea Vor privi vastul şantier de construcţii
cole sanitare etc. re şi efectuînd reparaţiile capi încălzire centrală, cu 19,7 la deci pe deplin îndreptăţită şi ea II B, dulgheri, din care făceau parte împăca cu girului că tocmai el e ne de la Paroşeni, îşi vor aminti că au
sută mai multe cochile, cu 16,8 a fost înfăptuită. şi candidaţii de partid, a lansat che putinciosul care aduce ruşine clasei. crescut în pas cu vremea, oă sînt la
tale la agregate şi utilaje, con la sută mai multe cazane de marea pentru cea mai bună medie ge — „De mai merg lucrurile aşa, e fel ca ceilalţi tineri de pe acest şan- <
baie şi cu 17,9 la sută mai mul La sfîrşitul lunii aprilie s-au nerală şi cele mai puţine absenţe. Încă de rău. Colegii ăştia îmi fac zile frip tier — vlăstare tinere ale unor vre- ¦
form graficului. tă zgură granulată. terminat de montat instalaţiile din prima zi după lansare au şi a- te. Trebuie să schimb macazul, că alt muri noi. Ei sînt primii candidaţi de
necesare, transformatorul, stîl- părut rezultatele. Administratorul Gheor cum?..." s-a hotărît Amzăr. Peste cîte- partid din şcoală, primii care şi-cui dat
Dacă secţia mecanică deţine In total s-iau livrat peste plan pii şi s-a făcut racordarea la li ghe Udrescu, care înainte nu era as va zile cînd a fost întrebat la ore a adeziunea de a munci fără preget pe
cu 28,1 la sută mai multe pro nia de înaltă tensiune. cultat de elevi, constată cu o mîndrie' luat un 5 apoi altul şi mai departe marile şantiere de construcţie ale ţării. !'
steagul roşu de fruntaşă pe duse turnate, iar planul de li Pentru aceasta doar învaţă.
vrări către comerţul socialist a VÂSLE COCHECl oarecum rezervată iot calificative bune.
fost depăşit cu 59,2 la sută. De C. MORARU )
asemenea, au fost livrate peste corespondent — Am rămas surprins de punctua — Cîştigăm întrecerea / — spunea
De la această secţie s-au evi secţiile auxiliare, acest lucru se prevederile planului 485 tone
denţiat muncitorii care lucrează datoreşte întregului colectiv de piese mecanice, 55 sobe de în --------- ? ---------- litatea elevilor — spune el profeso de acum Amzăr. Şi-au ciştlgat-o. Cînd'
muncitori şi îndeosebi comuniş călzit, 951 postamente pentru
la sortimentele piese mecanice, tilor, care sînt întotdeauna în cazane de baie, 20,2 tone vase Sarcinile încredinfafe rilor. Cînd s-a dat deşteptarea nici directorul şcolii, Lăzărescu Mişu, a e- PUBLICITATE
tuburi, radiatoare, cochile şi fa- fruntea acţiunilor şi care prin emailate, 17,9 tone tucerie co unul n-a mai rămas în dormitoare, ba videnţiat colectivul anului II B, pen
zoană, printre care turnătorii exemplul lor mobilizează şi pe mercială, 2,1 tone vase negre, au fost îndeplinite
Arcadie Megyeşi, Ioan Groza, ceilalţi muncitori la îndeplini 105 buc. sobe-cazane, 148 ma unii s-au sculat mai devreme şi-şi cu tru cele mai bune rezultate, Amzăr Oferte de serviciu
Constantin Creţu, Miron Cocîr- rea- sarcinilor de producţie. Şi In vederea înfăptuirii sarci
la. Constantin Băduică şi şini de gătit şi 50,9 tone gu nilor ce stau în faţa organiza răţau îmbrăcămintea. era pe deplin satisfăcut. „Cătăneala" DIRECŢIA REGIONALA
ţiei de partid şi grupului de DRUMURI ŞI PODURI TIMI
Gheorghe Noilă. dron. şantiere 4 C. F. biroul orga ŞOARA, angajează 2 ingineri
nizaţiei de bază a repartizat constructori pentru secţia dru
Economii însemnate la dacă secţia este fruntaşă, e şi PETRU STANCIOIU fiecărui comunist o sarcină LA TABLOUL DE COMANDA muri Deva,
preţul de cost normal ca aci să existe si mulţi concretă, ţinînd' seamă însă de
al producţiei muncitori fruntaşi în producţie. şeful serviciului desfaceri posibilităţile fiecărui membri Ofertele se vor depune la se
de partid de a îndeplini sarci diul Direcţiunii regionale D.P.
Printre fruntaşii în produc O nouă gazeiă de perete na ce i-a fost încredinţată. Timişoara, str. Giurgiu nr. 18,
telefon 28-48.
Datorită unei creşteri simţi ţie din secţia noastră se numă Organizaţia de .baz.ă a sec Aşa de pildă, tov. Gheorghe
toare a productivităţii muncii, a ră strungarii Iosif Bogoş şi ţiei electrice şi-a înfiinţat de cu- Ardeleanu a primit sarcina să
reducerii rebuturilor la turnăto Ioan M. Popa ce-şi depăşesc rînd organul său de presă, ga se ocupe de amenajarea par
rie şi a declasatelor la furnale normele de producţie cu 98 şi zeta de perete „Energia“. In a- cului din faţa birourilor grupu
sub procentul admis, cît şi da respectiv 106 la sută, forjorul cest scop a fost confecţionată o
torită reducerii consumurilor Iosif Loţco, lăcătuşul Ieronim gazetă foarte atrăgătoare ca lui nostru de şantiere. Primind
Pescar, frezorul Ioan Frenţoni, aspect. această sarcină, tov. Gheorghe
specifice de materii prime şi echipa de lecătuşi a lui Augus- Ardeleanu a trecut de îndată h
materiale, s-a reuşit să se ob Primul număr al gazetei de
ţină o reducere corespunzătoa înfăptuirea ei. In scurt timp
perete „Energia“ a apărut în
re a preţului de cost al produc tin Koitair, oe au depăşiri de parcul a fost amenajat. S-au
cinstea zilei de 1 Mai şi este făcut ronduri şi s-au plantat
ţiei, realizîndu-se economii, în norme cuprinse între 60—89 la flori şi arbuşti.
trimestrul I la acest capitol, în sută. Aceşti muncitori fruntaşi dedicat în întregime acestei
valoare de 276.000 lei. constituie mîndria colectivului In cadrul grupului nostru de
secţiei noastre. zile. La gazetă sînt publicate
Pentru a ilustra importanta şantiere se simţea nevoia unei
economiilor realizate, să vedem VISALON BOCAN două articole şi două grafice gazete de perete. Organizaţia
ce anume se poate face cu a- frezor, secretarul organizaţiei de partid l-a însărcinat pe tov.
sugestive, care oglindesc reali Dumitru Ciobanu să se ocupe
ceşti bani. Din banii economi de bază P.M.R. de această problemă. Gazeta de
zările muncitorilor din secţia perete a fost confecţionată şi
siţi prin reducerea preţului de a apărut prima ediţie în care
noastră. Intr-o parte a gazetei se pot citi articole legate de
cost al producţiei, se pot con Prin contribuţia sînt publicate fotografiile frun problemele ce frămîntă colecti Un colectiv de muncitori de la Uzina electrică din Gurabarza, în frunte
vul şantierelor noastre. cu candidatul de partid ing. Florea Bereş, a pregătit şi pus în funcţiune ca
strui 7 locuinţe individuale, sat' inovatorilor taşilor din secţie. zanul nr. 4 şl instalaţiile anexe c a : instalaţie modernă de epurare a apei La tragerea „LOTO CEN
se pot cumpăra 50 aparate de Deşi sîntem abia la prima MIHAIL MOLDOVAN de alimentare, staţie de degazare etc., care asigură mărirea puterii disponi TRAL“ din 17 mai (tragerea
bile a centralei cu încă 4.500 Kw. specială a Primăverii), se vor,
radio „Zvezda“, 70 biciclete Inovatorii de la Călan şi-au ediţie a gazetei noastre, colec corespondent distribui în afara premiilor o-
In clişeu: ing. Florea Bereş în faţa tabloului de comandă, explicînd bişnuite în bani, patru catego
„Victoria“, 500 perechi pantofi adus şi îşi aduc o contribuţie tivul de redacţie îşi propune să tovarăşilor din colectivul său Aurel Trifa, Ştefan Crăciun. Nicolae Neaga rii de premii în obiecte la ale
îmbunătăţească conţinutul arti şi Nicolae Matieş, funcţionarea caza nelor. gere, cuprinzînd :
bărbăteşti, 1.000 kg. zahăr, 1.000 însemnată la creşterea produc
litri ulei comestibil, 1.000 kg ţiei şi productivităţii muncii, la colelor, s-o facă cît mai atrac — motociclete I.J. de 350 cmc.
slănină, 1.000 kg. făină albă şi reducerea preţului de cost al tivă, iatît prin forma, cît şi prin — ceasornice Schaffhausan de
aur şi nichel
655 kg. orez. producţiei. Prin contribuţia ino- conţinutul ei. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
— răcitoare electrice
ALFRED HATZINGER ' vatorilor s-au aplicat în cele MIHAI CRI1N1CEANU — maşini electrice de spălat
rufe
tehnician, patru luni ale anului în curs, lăcătuş mecanic, responsabilul „PE SPR IN C EA N A “ — maşini de cusut
— aragazuri cu trei ochiuri
serviciul organizarea muncii 19 inovaţii, inovaţii care aduc colectivului de redacţie al şi butelie
¦— televizoare
uzinei economii antecalculate în gazetei de perete „Energia” Ziarul „Drumul Socialismu privind eliberarea de bonuri pen — aparate de radio
lui“ din 6 aprilie >a. c. ia publi tru lemne de construcţie, s-au — acordeoane cu 80 de başi
Creşte productivitatea valoare de 586.804 lei, mai mult cat nota critică „Pe sprinceană” dat pe „sprinceană”, nerezolva-
în care se vorbea despre modul rea la timp a cererilor oameni — patefoane
muncii şi cîştigul mediu de o jumătate de milion. lor muncii şi pentru alte abateri — aparate fotografice
Printre inovatorii fruntaşi ai defectuos ial repartizării lemne grave în conducerea Ocolului — biciclete etc , etc.
ai furnaîiştiior uzinei se numără tehnicianul silvic din Baia de Criş, şeful
lor de construcţie de către Oco Ocolului ia fost înlăturat din Biletele pentru această tra
Aplicînd metoda maistrului Iuliu Varga de la secţia electri serviciu. gere s-au pus în vînzare la toa
lul silvic din Baia de Criş. te unităţile I. S. Loteria.
Jurnalist A. Filipov, furnaliştii că, inginerul Ioan Stoicoi şi
Pentru faptul că multe cereri
noştri au reuşit să mărească tehnicianul Nicolae Pilly de la
(Urmare din pag. I-a) Parcul naţional „Retezatul în care sînt cU totul interzise: Lipsuri în aprovizionarea
exploatările forestiere, păşuna-
vătămate ale naturii, „Reteza o mîndrie a regiunii Hunedoara tul, vînătoarea, pescuitul şi tre oamenilor muncii din Cugir
tul“, acest colţ al regiunii Hu cerea turiştilor. Accesul în a-
nedoara, a fost declarat primul te vara în ceaţă sau iarna în foarte frecvent — în jurul alti şi diliori. Vînatul cel mai pre ceastă zonă este permis numai La unele unităţi comerciale din Cu- La magazinul de confecţii din piaţă,
Parc naţional al ţării noastre. cojocul gros de zăpadă. tudinii 2.000 metri — zimbrul ţios şi nobil al muntelui este personalului de pază şi cercetă gir se simte în ultima vreme lipsa (responsabil Dărâmuş) unele mărfuri
Prin aceasta au fost înfăptuite sau Pinus Cembra. însă capra neagră, numărul a- torilor ştiinţifici, care au auto unor mărfuri mult cerute de cumpă mai greu de găsit sînt reţinute pentru
gîndurile şi năzuinţele fierbinţi Acest masiv are un aspect de cestora ajungînd astăzi la circa rizaţia Academiei R. P. R. rători. De pildă,, la magazinele ali unele persoane cunoscute, iar altele
ale acelora ce au luptat pentru sălbăticie nevătămată şi fără In etajul alpin, cuprins între 2.000—3.000 bucăţi. (CMN). In restul Parcului na mentare se simte lipsa de brînză tele nici nu ajung în magazin. De mai
izbînda ocrotirii naturii în ţara 2.000—2.400 metri, întîlnim pa ţional „Retezatul“ — zona tam mea şi frămîntată, conserve de carne multe ori aci au fost găsite mărfuri
pereche în Carpaţii noştri. Pis jişti acoperite cu un covor des Avifauna Retezatului este tot pon — se practică păşunatul cu diferite, conserve de legume, conserve dosite. La magazinul de încălţăminte
noastră. curile singuratice, care se ridi de ierburi şi flori îneîntătoare, atît de bogată. Masivul este anumite restricţii, iar vînătoa de peşte, slănină şi costiţă afumată, şi cel cu articolele de fierărie nu
Parcul naţional „Retezatul“ că pînă la 2.411 m.. au o climă deosebit de variate. In jurul frecventat în fiecare vară de rea şi pescuitul sînt permise ulei, biscuiţi, gris, compoturi diferite, se respectă orariul.
lacurilor alpine cresc rogoaze mulţi vulturi, care vin din sud, vin vărsat şi la sticle, apă minerală,
este un masiv muntos, compact, deosebit de dură şi o floră şi de munte şi minunate orhidee. precum şi de vulturul nostru numai cu autorizaţii speciale. etc. Toate aceste lipsuri au fost aduse la
sălbatec şi izolat care se întin faună de munţi înalţi. Aşezările Prin ierburi întîlnim smirdarul, indigen, Zăganul, monument al In Parcul naţional „Reteza cunoştinţa organelor raionale şi a
de pe o suprafaţă de peste omeneşti sînt aşezate departe afinul, ghinţura- cu corolele naturii, dispărut de mult din In ce priveşte articolele de încăl secţiei comerciale a Sfatului popular
10.000 hectare. El este aşezat de inima munţilor neospitalieri mari şi albastre, clopoţei de restul Carpaţilor sau din Mun tul“ sînt proiectate pentru a se ţăminte şi îmbrăcăminte lipsesc pan regional, dar măsurile se lasă aştep
în partea de sud-vest a regiunii ai Retezatului. Ele se-ntîlnesc ţii Alpi. Putem întîlni cu uşu tofii de tenis nr. 22—39, sandale de tate.
Hunedoara şi face parte din munte, flori roşii de la Pedicula- rinţă şi anumite păsări rare ca : face în viitor diferite lucrări şi copii nr. 22—39, pantofi bărbăteşti cu
Munţii Retezatului care au o abia prin văile de la poalele ris, splendidele corole de Pulsa- Codalbul de mţinte, acvila, gai amenajări asemănătoare cu ale 140 lei perechea şi de femei cu 118 Conducerea uzinei şi comitetul de
suprafaţă de 6—7 ori mai mare tilla, buchete de Chrysanthe ţa, ciocîrlia de munte, cocoşul lei şi 189 lei perechea. Lipsesc cio întreprindere U.M.C., se întreabă pe
decît a Parcului naţional „Re lor. mum sau Veronica, clopoţei de munte, cocoşul de pădure, parcurilor naţionale Tatra din rapii şi şosetele pentru bărbaţi, femei bună dreptate. cînd au de gînd to
tezatul“. Spre' răsărit, aceşti Munţii Retezatului care da mari liliachii şi Soldanellei ş.a. ierunca, caprimulgul şi diferite şi copii, cămăşi bărbăteşti şi pentru varăşii care răspund de problema a-
munţi se leagă prin Pasul Bă- specii de porumbei, sturzi, buf Cehoslovacia şi Polonia, care copii, haine de catifea bărbăteşti, ba- provizionării populaţiei să pună capăt
niţia de Munţii Cugirului. Spre tează dinainte de era terţiară, Important este faptul că-n niţe şi oiocănitori. lonzaide, pentru bărbaţi şi femei, ca lipsurilor ce le-au fost sezisate în re
sud, Jiul îi desparte de Parîn- prezintă cele mai grandioase Retezat întîlnim anumite trăsă constau din diferite clădiri şi o nadiene pentru femei, haine pentru petate rînduri. Nu există nici un mo
gul şi Munţii Vulcanului care urme ale glaciaţiunii de odi turi caracteristice pe care nu Bogăţia faunistică a acestui ploaie cauciucate pentru bărbaţi şi fe tiv — în afară de cel al nepăsării —
continuă la vest în Munţii Cer- nioară r morene si căldări, în le întîlnim în alţi munţi. Aici masiv se extinde şi la celelalte staţiune de cercetare ştiinţifică mei, uniforme pentru şcolari etc.
nei şi-n grupul complex al Go- care se mai văd si azi iezerele vieţuitoare: păstrăvii iezerelor, pentru ca mărfurile amintite să nu
deanului şi Ţarcului. Din aceste îneîntătoare şi atrăgătoare şi sînt răspînditc peste 65 specii vipere, fluturi rari şi altele, ma cu un laborator alpin. Pe lîngă toate acestea şi compor
trei părţi lipseşte distanţa şi pe care le întîlnim aproape ori de plante rare, endemice, cu joritatea endemice, deosebit de Parcul naţional „Retezatul“ tarea personalului din unităţile co se găsească şi în unităţile comerciale
perspectiva, pentru ca să se centrul genetic în acest masiv importante pentru cercetările merciale din Cugir lasă foarte mult
poată scoate în relief măreţia unde în aceşti munţi. şi pe care nu le întîlnim în alte ştiinţifice. este prima rezervaţie de acest de dorit. Astfel, la restaurantul „Car- din Cugir. In depozitele bazelor aces
munţilor pe care se întinde Vegetaţia Retezatului, deose părţi. Dintre acestea cel mai paţi", barmanul Liviu Vesa sustrage
Parcul naţional „Retezatul“. important este genul Hiera- Pentru ocrotirea acestei flore fel din ţara noastră. El este Ia fiecare 100 .grame de ţuică 10—15 te mărfuri se găsesc în cantităţi su-
De la nord însă, dinspre Valea bit de îmbelşugată, este foarte şi faune bogate şi rare a Par grame. Deşi acest lucru a fost sezisat
Haţegului, Retezatul este deose puţin modificată de om. De fa cium. cului naţional „Retezatul”, s-a socotit pămînt sfînt pentru şti de mai mutle ori de către echipele fiicente şi rămîne prin urmare ca
bit de impunător şi fascinant. Fauna s-a conservat mai bine delimitat o zonă ştiinţifică cu de control obştesc responsabilul res
Graţie perspectivei largi, acest poalele muntelui şi pînă la inţă, monument sacru al natu taurantului stă nepăsător O.C.L. Alimentara (director Săbău
imens masiv îţi pare şi mai piscurile pleşuve se succed în în aceşti munţi, graţie sălbăti prinsă din masivele secundare
gigantic şi mai măreţ, cu vîr- ordine normală toate zonele de ciei şi singurătăţii masivului. rii. o valoare şi o mîndrie de Laurenţiu), O.C.L. produse industriale
furile sale sem eţe: Retezat, Pe- vegetaţie: păduri de fag, une Aproape peste tot întîlnim lupi, Gura-Zlata, Şesele şi Gemenele, nepreţuit a regiunii Hunedoa
leaga, Păpuşa, Slăveni, înveli urşi şi mistreţi. Putem găsi în (director Ştefan Pataky) şi secţia Co
ori amestecate cu gorun sau că şi rîşi, pisici sălbatice, vidre ra. Ca cetăţeni, avem datoria
mojdrean, păduri de pin silves mercială a Sfatului popular regional,
tru pe văi abrupte, molidişuri patriotică de a apăra şi ocroti
curate sau în amestec cu brad, să ia măsurile cuvenite.
apoi jepi prin care întîlnim cu conştiinciozitate această pre
ţioasă comoară, bun natural al
poporului muncitor, simbol al
bogăţiilor şi frumuseţilor noa
stre naturale.
