Page 33 - 1957-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-V'AT/ Citiţi ?n pag. IV-a Delegaţia Marii Adunări Nationale
a R.P.R. a (ost primită
4 pagini 20 bani • O nouă manifestare a dezvol­
tă r ii relaţiilor prieteneşti iugoslavo- de Mao Jze-dun

A nul IX. Nr. 751 Marţi 14 mai 1957 romîne. PEKIN 13 (Corespondentul vorbirea a fost extrem de cor­
dială.
• Tratativele dintre delegaţiile J Agerpres a n u n ţă:) In cursul
j C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi după amiezii de 12 mai, delega­ In cadrul recepţiei oferite de
ambasadorul R.P.R. la Pekin,
C.C. al P.C. din Austria. ţia Marii Adunări Naţionale a
R. P. Romîne, care vizitează în tov. N. Cioroiu, au rostit
• Plenara C.C. al Partidului Co-ţ prezent China, a fost primită de
!munist din Finlanda. tovarăşul Mao Tze-dun, preşe­ cuvîntări tovarăşii Liu Şao-ţi,
dintele Republicii-Populare Chi­ Constantin Pîrvulescu, Anton
lntîlnirea dintre veteranii de f neze, cu care s-a întreţinut timp Vlădoiu, Pin Cijen, Nicolae Cio­
\ război din Leningrad şl delegaţia ) de o oră şi jumătate. Cu acest roiu. In cuvîntările rostite au
| foştilor combatanţi din Fran{a. prilej au fost discutate proble­ fost exprimate adînca prietenie
me privind relaţiile dintre cele şi legăturile ce unesc pe vecie
Supă experimentarea sistemului 0 m m BATERIE A INTRAT IN FUNCŢIUNE două ţări, aspecte ale construi­ cele două popoare în lupta lor
ie salarizare îmbunătăţi! rii socialismului în R. P. Chine­ pentru socialism şi pace.
ză şi în R. P. Romînă, precum
şi situaţia internaţională. Con­ Recepţia s-a desfăşurat în-
tr-o atmosferă prietenească şi
cordială.

t a ora cînd scriam aceste vagonetar, luaţi împreună, la Sosirea delegaţiei Scupşcinei
rînduri, normjatorii au reuşit, în un cîştig mediu de 73,66
sfîrşit, să termine toate calcu­ lei. Cel mai mare cîştig l-a ob­
lele noilor salarii, după siste­ ţinut brigada condusă de Ştefan
mul de salarizare îmbunătăţit. Ulrich : 113,51 pe post de mi­ Populare Federative
Din calcule a ieşit în evidenţă ner, 92,72 ajutor miner şi vago­
faptul că acolo unde producti­
vitatea muncii a crescut, a spo­ netar. Iugoslave în C a p ita la
rit şi cîştigul minerilor. Iată ?
cîteva spicuiri de la minele Lo- Sîmbătă la amiază a sosit în Capi­ precum şi de A. Mălnăşan, adjunct al
nea, Aninoasa şi Uricani, care De remarcat că în sectorul tală delegaţia Scupşcinei Populare Fe­ ministrului Afacerilor Externe, Octav
sînt în măsură să oglindească investiţii ial minei Lonea, bri­ derative Iugoslave care, la invitaţia Livezeanu şi Al. Buican, vicepre­
noile cîştiguri ce vcr li plătite Marii Adunări Naţionale a R. P. Ro­ şedinţi ai I.R.R.C.S., Pavel Ba»
la 15 mai. gada condusă de Alexandru mîne, va face o vizită de prietenie în buci, director în Ministerul Afacerilor
Cozma, a realizat cele mai fru­ ţara noastră. Externe, dr. Ion Bîrzu, vicepreşedinte
Cîştigurile minerilor moase cîştiguri pe mină : ai Comitetului executiv al Sfatului
3.272,14 lei pe cap de miner Din delegaţie fac parte: Blajo Iova- popular al Capitalei, de reprezentanţi
de la Lonea pentru 26 posturi, 2.847 pentru novici, preşedintele Scupşcinei Populare ai oamenilor muncii din întreprinde­
ajutor de miner şi 2.454 lei pen­ a R. P. Muntenegru, membru al Comi­ rile şi instituţiile oraşului Bucureşti.
tru vagonetar. tetului Executiv al C. C. al Uniunii
Comuniştilor din iugoslavia, secretar Un grup de pionieri a oferit mem­
Pe luna trecută, colectivul La mina Aninoasa Printre agregatele industriale de mare capacitate care au intrat recent în funejiune la Combinatul al C. C. al Uniunii Comuniştilor din brilor delegaţiei buchete de fiori.
sectorului 4 a realizat randa­ siderurgic Hunedoara, se numără şi bateria 11-a din cadrul uzinei cocso chimice. Muntenegru, conducătorul delegaţiei,
mentul cel mai m,are din ulti­ Creşterea randamentului a a- Stobodan Penezici, membru al C. C. Tov. I. Gh. Maurer, urînd oaspeţi­
mul timp: 1,72 Faţă de 1,23 cit sigurat o sporire simţitoare a IN CLIŞEU: Bateria ll-a şi maşina de şarjare. al Uniunii Comuniştilor din Iugosla­ lor bun venit pe pămîntul patriei noas­
era planificat, fapt care a făcut cîştigurilor la minerii de la sec­ via, membru al Comitetului Executiv tre, a sp u s: „Prietenia dintre p<*
ca media cîştigului, după expe­ torul I al minei Aninoasa. De Lucrările de întreţinere a culturilor — sarcina de seamă al C. C. al Uniunii Comuniştilor din poarele noastre se îmbogăţeşte prin
rimentarea sistemului de salari­ pildă, randamentele în cărbune Serbia, Şefket Maglailici, membru al venirea dv. în ţara noastră cti
au fost depăşite cu 17 la sută, Pentru o recoltă sporită legume, muncitorii se străduiesc să F runtaşi la plivitul griului C. C. al Uniunii Comuniştilor din Iu­ încă o verigă importantă. Aş dori ca
zare îmbunătăţit, să fie foarte Iar la pregătiri cu 36 la „sută. facă la timp toate lucrările de gră­ goslavia, membru al Comitetului Exe­ dragostea cu care Intîmplnăm sosi­
frumoasă: 2.096 lei pe sector. de legum e dinărit. In momnetul de faţă ei lu­ In ultimele zile, de cînd timpul a cutiv al C.C. al Uniunii Comuniştilor rea dv. în mijlocul nostru să nu fie
Luat în parte, cîştîgul mediu La o productivitate de 7,24 crează la plantatul răsadurilor şi în­ devenit mai frumos, ţăranii muncitori din Bosnia şi Herţegovina, Viktor socotită numai ca o expresie a tradi­
pe cap de miner, pe un singur tone de cărbune pe post, Ioan In decurs de cîteva zile, muncitorii treţinerea culturilor. Numai în decurs din comuna Romos au plivit o su­ Avbeli, preşedintele Uniunii Centrale ţionalei ospitalităţi a poporului romîn,
David cu ortacii săi a realizat de ia secţia horticolă din Deva, sec­ de cîteva zile, s-au plantat două hec­ prafaţă de peste 800 ha. grîu. Pînă la Cooperatiste din Slovenia, Mara Na- dar înainte de toate că 6 expresie
post, este de 96,75 lei, ajutor un salariu de 3.000 lei pe cap ţie ce aparţine Gospodăriei Anexe din tare de roşii timpurii, 3 hectare roşii jumătatea acestei săptămîni, ei vor ţeva, secretară a Comisiei de Control caldă a sentimentelor frăţeşti pe care
de miner 84 lei, vagonetar I, de miner, 2.600 lei pentru aju­ Mintia, au livrat cantinelor din Hune­ de toamnă, 1 hectar gulii, 1 hectar plivi şi restul de 400 ha. cultivate cu a C. C. al Uniunii Comuniştilor din poporul nostru le nutreşte faţă de po­
72 lei şi vagonetar II, 63 lei. tor de miner şi 2.250 pentru doara şi Aprozarului din Petroşani, conopidă şi s-au însămînţat castraveţi grîu. Iugoslavia, Lazar Moisov, directorul poarele Iugoslaviei“.
vagonetar. peste 40.000 kg. spanac, 3.000 kg. de vară şi fasole păstăi, pe o supra­ ziarului „Nova Makedonia“, Giura lo-
Din acest sector brigada lui ceapă verde, 1.000 kg. ridichi, şi 500 faţă de 3 hectare. In comuna Romos a început şi pră- vanovici, membru al Comitetului regio­ A răspuns Blajo Iovanovlcl, care ă
Salariul mediu ial minerilor kg. usturoi. şitui. Pînă în ziua de 11 mai au nal Voevodina al Uniunii Comuniştilor sp u s: „In numele delegaţiei Scupşci­
Gheorghe Burcin, de pildă, cîş- din abataje se ridică la 2.041 Ceapa, care ocupă o suprafaţă de fost prăşite 36 ha. cartofi şi 8 ha. le­ din Serbia, lurai Hrjeniak, secre­ nei Populare Federative Iugoslave şl
tigă pentru 26 de posturi 2.614 lei pe sector, iar la cei de la Cantinele muncitoreşti din Hunedoa­ 14 ha., a fost terminată de prăşit. S-au gume. tar al Comitetului de plasă Crijevţi al meu personal vă mulţumesc căldu­
lei pe cap de miner, .2.293 lei pregătire, la peste 2.200 lei. ra şi unităţile Aprozar din regiune vor mai prăşit 15 ha. de cartofi şi 4 ha. al Uniunii Comuniştilor din Croaţia, ros pentru această primire cordială.
pentru ajutor de miner şi 1.960 primi de la această secţie horticolă, de varză timpurie. Numeroşi ţărani muncitori, printre Geavid Nimani, vicepreşedintele Co­ Scupşcina Populară Federativă Iugo­
lei pentru vagonetar. La mina Uricani în cursul anului, mari cantităţi de care se numără Ioviţă Băcilă, din mitetului popular regional Cosovo şi slavă a primit cu multă bucurie invi­
cartofi, roşii, ardei, gulii, varză şi alte La aceste lucrări s-au evidenţiat e- satul Vaidei, Aurel Hechel, Sabin Metohia, Sretin Vucicovici activist al taţia Marii Adunări Naţionale a R.P.
? Deşi la un moment dat pe legume. chipele conduse de tovarăşii Andrei Sonoran, Avram Mihăilă şi alţii din C. C. al Uniunii Comuniştilor din Iu­ Romîne de a trimite o delegaţie care
luna aprilie mina Uricani nu Stamatescu, Ana Munteanu, Dumitra goslavia, Itia Ricanovici, secretar al să viziteze ţara dv. lată, noi am so­
Şi la sectorul 3 al mîniei s-au stătea de loc strălucit, piuă la Pentru a obţine producţii sporite de Comitetului de plasă Beli Manastir sit, cu o deosebită satisfacţie, în ţara
obţinut succese frumoase. Pe sfîrşiiul lunii, situaţia s-a îm­ al Uniunii Comuniştilor din Serbia, dv. vecină şi prietenă. Am venit cu
lîngă faptul că s-au dat însem­ bunătăţit. Colectivul şi-a depă­ Veselin Radoicici, directorul rafinăriei cele mai bune sentimente şi cu dorinţa
nate cantităţi de cărbune peste şit planul cu 2 la sută şi a rea­ de petrol din Bosanski Brod, Edo Zor- de a lua cunoştinţă de succesele dv.
plan, productivitatea muncii sau lizat o creştere substanţială a co, preşedintele Consiliului cooperatist în construirea socialismului şi să vă
randamentul cum se obişnuieşte randamentului planificat. Bri­ de plasă din Maribor, Pantelija Prokici, urăm pe această calc noi succese. In
gada condusă de tov. Vasile Iri- secretarul delegaţiei. acelaşi timp, cea mai mare dorinţă
să i se spună lia mină, a crescut mie de ia sectorul I. a obţinut a noastră este aceea de a-i cunoaşte
pe cap de miner 2.455 lei, 2.132 . La sosire, pe aeroportul Băneasa, pe făuritorii vieţii noi din Republica
la 1,31. Aşa că salariul nOT> lei pentru ajutor de miner şi Populară Romînă. Noi vă aducem sa­
după sistemul îmbunătăţit, are 1.820 lei pentru vagonetar. lutul şi cele mai calde urări din par­
la bază creşterea productivităţii
muncii. Cîştigul mediu pe post
de miner se ridică la 98.29 lei.
iar pentru ajutor de miner şi

Banu şi echipa condusă de Gheorghe Romos, au terminat primii pe comună

Sonoc. plivitul griului.

LA JOC, M AI CU FOC OM POVESTEŞTE delegaţia a fost întîmpinată de depu­
UN taţii : Gh. Apostol, membru al Birou­ tea popoarelor Iugoslaviei. Credem că
Peste întreaga sală s-a lăsat UwŞ- foc „Vine badea de la oi’’. Parcă-şi teneau. Şi rezultatul ? Taraful din Po­ lui Politic at C.C. al Partidului Munci­ vizita noastră, a spus în Încheiere
tea. Toate privirile celor peste 1.500 aşteaptă drăguţul care suibe la munte iana s-a clasat pe tocul I la concurs Blajo iovanovici, va contribui la în­

de spectatori sînt aţintite spre scenă, cu turma, iar iarna geroasă îl sfă- şi va merge la festivalul raional. De sus, o sită nevăzută cer­ Cel puţin ei, ei să aibă haznă toresc Romîn, preşedintele Consiliului tărirea şi mai strînsă a prieteniei ţă­
Se aude un fluierat prelung dintr-ăn tuise să se coboare în sat. nea în picuri mici apa norilor. de zilele astea noi. U ite-te! Ti­ Central al Sindicatelor, Tijă Florea şi rilor noastre. Sîntem Încredinţaţi că
cintec ciobănesc. Cortina se ridică Cortina s-a lăsai şi prezentatorul ... Şi despre brigadă Prospeţimea porţii, vopsită de neri, voinici, fără grija zilei de I. Gh. Maurer, vicepreşedinţi ai Marii nu există motive şi nici nu trebuie să
încet şi pe scenă apar artiştii comunei programului anunţă următorul număr 1 Mai, contrasta puternic cu no­ mîine. Vezi-1 ? Ala-i Creţu. Cel Adunări Naţionale, Gh. Stoica, mem­ existe în viitor asemnea motive pen­
La glume şi la snoave sînt neîntre­ roiul in care rotile camioanelor mai bun. Şi face nişte elemen­ bru al C.C. al P.M.R., membru ai pre­ tru ca popoarele ţărilor noastre să nu
Poiana. Ieri erau cu mînecile suflecate, din program, care-i... cuţi cei din brigada artistică din Po­ şi căruţelor, lăsaseră amprente te de mai mare dragul. Rebut zidiului Marii Adunării Naţionale, trăiască în prietenie".
iana. Sufletul brigăzii îi instructoa- adinei. Portarul cerceta cu poa­ Florian Dănăiache, membru al
şi dădeau zor să gate mai repede cil „. rea de pionieri Maria Dobrotă. Ală­ te prea multă migală actele ds nu prea iese din mina lui. C. C. al P.M.R., prim secretar al Co­ ?
turi de ea Aron Remete şi Ana Suciu identitate a celor doritori să in­ Omul scoase din buzunarul mitetului orăşenesc Bucureşti ai
treaba ctmpului, astăzi, îmbrăcaţi în ... 7 ăVClJlll 0.6 It7 COTHUÎ_ ştiu cum să-i critice pe toţi, aşa ca tre în uzină, oameni rebegiţi P.M.R., Emil Popa, Gh. Vidraşcu, Va­ După-amiază, membrii delegaţiei
să nu se supere, dar ca treburile să de frigul dimineţii lui 9 mai, şi hainei un carnet cu colturile lu- sile Cristache, Aneta Marinescu, Cons­ Scupşcinei Populare Federative Iugos­
haine mîndre, s-au adunat să zică din ^ ^ ^ se îndrepte. Au cîntal ceva pentru cei CU şi încovrigate de atîta în- tantin Mateescu, D. Simulescu, Gh. lave au făcut o plimbare prin Bucu­
fluiera? o doinA de demult sau să se ^ ^ ^ ^ leneşi la muncile cîmpului. Le-au ve­ acest lucru le călca pe nervi. Vasilichi, Al. Sencovici, D. Praporges- reşti .străbătînd principalele artere ale
nit de hac şi bîrfitoarelor din co­ In ghereta încălzită, interoga­ A. J. oraşului, oprindu-se (a stadionul „2 3
veselească o ţîră intr-o invîrtită ar­ apoi ridică ochii spre dirijor. E pio­ mună. Ba şi pentru cei care au tran­ cu, Stanciu Stoian, Mihail Cruceanu, August“, în grădina Cişmigiu şi in
delenească. sformat baia în şcoală de şoferi, sau toriu : numele, „buletinu“, „de (Continuare în pag. 2-a) cartiere muncitoreşti. (Agerpres).
niera Banu Camelia, care nu de mult pentru cei care nu vor să se îngri­ unde, la cine, pentru ce“... In
Vin ciobanii de pe munţi jească de igiena cetăţenilor din co­
a primit carnetul roşu de U.T.M. E mună şi ţin baia închisă, au avut ceva
Cu căciulile pe frunţi de spus. Rîsetele umpleau sala de vo­
cea mai iînără insirumentistă din ta­ ioşie şi aplauzele răsplăteau din plin
Cu cojoacele pe dos munca celor din brigadă.
Vin ciobanii-n jos... raful de la cămin. Alături de ea se
află chitarista Lucia Popa şi încă Acum e rîndul lor
curte, bălti, încrucişări şi şer-
Cuvintele cîntecului specific poena- alţi 9 instrumentişti. Sînt de toţi 11, „Acum, e rîndul lor" — spuse pre­
zentatorul, fără să mai dea vre-o ex­ puit de cale ferată, fier vechi,
rilor se auzeau tot mai desluşite. Pe şi nu se lasă întrecuţi cu una, cu plicaţie. Deodată, se auziră glasurile
zglobii ale copiilor. Erau cunoscuţi zgură, oameni zgribuliţi şi în
feţele coriştilor puteai citi veselia. două. In ziua aceea era doar concurs, cei mai mici ariişli ai comunei l
Vedeai parcă coborind la vale, înso­ şi cile seri în şir nu repetaseră cînte- fund, silueta furnalelor, caupe-
— Vin pionierii — spuse cineva.
ţiţi de mioriţe, o ceaiă . de ciobănei cele pe care, trebuiau să le prezinte Şi într-adevăr, pe scenă a apărut relor şi hala turnătoriei, nea-
corul de copii al şcolii din comună.
unii mai codani, alţii cu faţa mai tre­ El numără. pesle 80 de corişti. Pio­ gră.
nierii au cîntat „Hora pionierilor",
cută. în faţa spectatorilor. „O, mai frumos” şi „Ciobănaşul". < • înăuntru, cald, plăcut. Oa­ TOATE EU C B M H IE ÎN &OMUM!
Şi aşa, vers după vers, strofele Ca mult patos începură să se re­ După cor a urmat ichipa de dan­ meni, nisip, formev cubilouri şi.
cintecului se deapănă. Melodia e cînd verse in ..s.a...l.ă....n..e..n.umărate melodii. In-
mat. d. u.ioasă,, c.înd, ma.i sattareaţa. A•«u,, tr-un colt• al săl„ii,’un u.nchteş,ca pa­ piese turnate. Printre oameni ¦. • l
mai cintat coriştii şi alte ciniece din rul ca neaua, abia mai putea sta lo­ l-am întîlnit pe maistrul Ludo­
„Suita" de Gheorghe Şoima şi 1. Bog­ cului. Invîrtitele şi horele îl îndem­ vic Schweri. Zice că-i bătrîn. M unca pe tarlale m ari este m ai spornică
Dar nu-i. Dacă totuşi pare,. e

dan. „Tortoroiul", „Jicnească" şi încă nau la foc. din cauza contrastului. Intre ti­ Cu patru ani în urmă, în sa­ grîu la hectar, iar la cartofi re­ realizat în anul trecut cînd griul
neri de 20—25 de ani, un om tul nostru ă luat fiinţă o înto­ colta noastră ia întrecut cu 6.000 a fost slab din oauza unor cala­
alte melodii care grăiesc despre fru­ — Mâi, da cu foc mai sînt învîr- care a lucrat ca turnător • un vărăşire. agricolă .cu - 26 familii kg. pe cea a individualilor. Şi mităţi naturale, 2.232 kg. grîu,
număr de'ani egal, pare bătrîn. şi o suprafaţă'de 92 hectare te­ în ianii următori întovărăşiţii au 5.180 kg. porumb, 10.420 kg.
museţea cîntecului popular, slăvesc ae­ titele şl hafeganele noastre. Le zic ren.. Luorîhd pămîntul în comun obţinut producţii cu mult mai
L-au cam îm puţinat. la faţă şi laplicînd metodele agrotehnice mari decît ţăranii muncitori cu cartofi, în timp ce întovărăşitul
preţuitul nostru folclor şi munca ţă- flăcăii noştri aşa ca în sat, la horă şi trup .necazurile tinereţii, gri­ •înaintate, încă din primul ian de gospodării individuale din co­ Ion Ocoş (Bunda) care a însoris
ja fraţilor şi mamei, rămaşi fără activitate, membrii' întovărăşirii numai 0,31 ha. în întovărăşire şi
ranulai muncitor. ~ şopti cineva în sală. tată şi soţ, munca de ani şi noastre au obţinut producţii care mună. Pentru a vă convinge de a lăsat în afară peste 3 ha. te­
ani în. condiţii ştiute şi sim­ iau .întrecut cu mult pe cele ale ren, a realizat -mult mai puţin.
Maria Bota, o ţărăncuţă cu faţa ra- Cînd prezentatorul a vrut să anun- ţite: de toti veteranii ¦uzinei ţăranilor individuali. In timp ce aoest lucru, arăt în tabelul de Dacă acest întovărăşit îşi lucra
menă şi ochi şăgalnici, cîntă cu mult ţe ce va urma, aplauzele nu mai con- „Victoria“ Călan;- munca, pen­ întreaga suprafaţă în comun, ar
tru patronul: Auschnitt. muncă ei au obţinut numai 1.200'kg- mai jos, producţiile medii la hec­ fi putut să obţină în anul trecut
InstsSafie penfru sondaf în subieran suri, care, a 'încîntat pe cei din sală de triste aduceri aminte. grîu la hectar, noi iam realizat 1.776 kg. grîu, în loc de 1.184
cu siguranţa în care au executat miş­ o producţie medie de ,2.977 kg. tar obţinute de întovărăşiţi, în kg. cit a obţinut, 4.070 kg. po­
cările dansului. .Trupurile mlădioase Dar nu-.i bătrîn. II -trădează rumb, în loc de 1.650 kg. şi peste
ochii, privirile calde cu care comparaţie cu cele ale ţăranilor
ale pionierilor, îmbrăcaţi în costume învăluie tinerii din schimbul .ce-1
individuali.
naţionale,¦¦cur •interpretat ¦ „Dansul
muncii"., de l a . semănatul griului, Ia

legănatul holdelor aurii, la secerat şi conduce, muştruluiala care se In întovărăşirea agricolă In sectorul individual 8.000 kg. cartofi, în loc de 4.255
vrea aspră la năzbîtiile şi tîn- Srîu porumb cartofi grîu porumb cartofi kg.
pînă la brutarul care scoate din cup­ jeala unora din băieţi, mersu-i Producţia
la hectar în kg Toate acestea au făcut ca
tor plinea cu miros proaspăt.
Apoi a venit rîndul „fluturaşului” ¦ iuţit şi voia lui bună care te In anul 1953 2.977 : 3.500 18.000 1.200 1.55o 12.000 membrii întovărăşirii să cons­
cucereşte. 1.200 11.500 tituie un exemplu ’bun pentru
unităţii, Brînduşa Georgescu.. O fe­ ,, ,/ 1954 1 .2 oo 3.300 sub ţăranii muncitori din comună.
tiţă blondă, cu pletele ca aurul, se — Da, tovarăşe. Dar astea 17.000 . l.OOo Convingîndu-se de foloasele lu­
pregăteşte să spună ceva. Micuţa au trecut si-i bine că au tre­ crării pămîntului în comun, în
„cazahă”, cum i se mai spuţie Brîn- cut, încheie el, referindu-se la /, /, 1955 2.141 3.6oo 20.000 1.000 2.200 13.000 fiecare an tot mai mulţi ţărani
duşei, a recitat deosebit de frumos anii de exploatare capitalistă. 22.00O 1.500 11.500 muncitori au intrat în întovără­
poezia „Partidul” de A. Toma. // // 1956 1.200 3.7oo sub şire. Acum, în întovărăşirea
Ard becurile şi cîntă 1.000
Aşa, rind pe rînd şi pionierii au a-
Obţinerea de recolte sporite la putrezit şi în plus administrăm
rătat ce pot şi cum s-au pregătit pen­
tru faza pe comună a concursului ar­ difuzoarele: . i¦ hectar de către întovărăşiţi, este şi îngrăşăminte chimice pe o su­ noastră, 133 de familii lucrează
tistic organizat în cinstea Festivalu­ o urmare a faptului că terenul prafaţă de 30—35 heotare, oe o laolaltă 536 hectare de pămînt.
Tot în mai multe's:ate pătrun­ nostru este comasat în cinci tar­ cultivăm cu sfeclă de zahăr.
lui V. .' u Din acestea, peste 40 de familii

Pe toţi cel care s-au perindat pe de „lampa lui Ilici“. lale mari şi se lucrează cu mij­ Că pe terenul adus în înto­ sînt înscrise ou întreaga supra­
De ci.irînd s-â introdus curentul loace mecanizate, iar lucrările vărăşire se obţin recolte mult faţă de teren arabil pe care o
scenă, spectatorii i-au privit cu admi­ de însămînţare, întreţinere şi re­ mai mari decît pe cel lucrat in­ posedă, iar un număr de peste
electric şi în satele Silvaşu In­ dividual, se vede şi din următo­ 50 familii, mai au doar puţin pă­
Lăcătuşul Silviu Marcu este toto dată şi un montor priceput. Echipa raţie şi i-au preţuit mult pentru stră­ ferior şi Silvaşu Superior. Ast­ coltare ia culturilor se fac la tim­ rul exemplu : întovărăşitul So- mînt în afara întovărăşirii.
condusă de el a reparat şi pus la punct o instalaţie pentru sondat în fel, azi pe'toate străzile ,Silva- pul potrivit. Noi nu neglijăm în- lomon Tetea, care are înscrisă
dania tor. Toţi cei din comună aş­ şului Superior ard becurile elec în întovărăşire întreaga su­ ION MURARIU
subteran. Marcu, de la Atelierele Centrale Gura- trice şi cîntă difuzoarele. grăşarea pămîntului. In fiecare prafaţă de teren arabil — 4,64
IN CLIŞEU: lăcătuşul Silviu motorul instalaţiei de sondat, făcîndu-le teaptă cu nerăbdare să vadă ce suc­ an transportăm pe 150—180 preşedintele întovărăşirii agricole
I. MARF.Ş
Barza, lîngă pompa de nămol şi cese vor obţine artiştii poenari. şi la „Drumul socialismului“ din

acestora o ultimă revizie. festivalul raional.

E. CHIRAN corespondenl heotare bălegar de grajd, bine ha., încă de la inaugurare, a Sînfandrei

4