Page 34 - 1957-05

g. 2, DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 751

<vTT

PROBLEME ACTE ALE ALE INTELECTUALITĂŢII A Conferinţa Uniunii raionale
AA

Despre superstiţii şi combaterea lor Scîndurile semi­ cooperativelor de consum Qrăştîe

fabricate de ga­ Conferinţa U.R.C.C. Orăştie mărfurilor de pjroastă calitate.
( I ) ter sînt tăiate la care a avut loc de curînd a con­ In domeniul muncii de achizi­
stituit un eveniment de seamă
La toâte popoarele şi aproape 0 datorie de mare însemnătate a mene, şi scoaterea unei bucăţi dimensiunile ce­ în viaţa cooperatistă din acest ţii şi contractări, activitatea
în toate timpurile au existiat şi rute, la circula­ raion. Cu această ocazie s-a Uniuni raionale a fost nesatis­
în unele locuri mai există şi as­ intelectualităţii este şi aceea de a rotunde de os din cutia cra­ rul din secţia scos din nou în evidentă rolul făcătoare în anul trecut. Consi­
tăzi aşa numitele superstiţii, cre­ tîmplărie meca­ mare ce-1 are cooperaţia de liul Uniunii raionale, prin apa­
dinţe greşite, ridicole şi .absurde, îndruma pe cei care încă mai cred niană, pe oare o purtau la gît nică COMRAI- consum în perioada actuală. ratul său, nu a desfăşurat o te­
izvorîte din neştiinţă şi întreţi­ PROD - - Alba- meinică muncă de masă în rînj
nute în trecut, cu un scop pre- în superstiţii şi mist'cism, să se eli­ ca .amulet, purtătoare de noroc. lulia. Analizînd activitatea consiliu­ did membrilor cooperatori pen-'
ois, de către regimurile exploa­ lui Uniunii raionale şi a Comi­ tru ia-i lămuri să-şi valorifice
bereze complect de ele. Pentru Se înţelege că de cele mai mul­ In clişeu: can­ siei de revizie, conferinţa !a con­ produsele prin cooperativă. Con­
tatoare, didatul de partid statat că îndrumate de către siliile cooperativelor şi consi­
¦In trecut, cînd tainele ştiinţei' a veni în ajutorul lor, publicăm ar­ te ori cel „vindecat“ în felul a- Ioan lancu lu- Comitetul raional de partid, a- liile săteşti nu au fjbst antrena­
crînd de zor la ceste organe alese ale coopera­ te să-şi aducă contribuţia la
constituiau un monopol al celor ticolul de faţă, care va apare frag­ cesta scăpa de „duhuri“ dar şi circular. Că lu­ ţiei şi-au îmbunătăţit simţitor realizarea planului de achiziţii.
bogaţi şi puternici, era explica­ crează bine, ne activitatea, mai ales în ultima Datorită acestui f?/pt, planul de
bil, oarecum, că poporul orbe- mentat în trei numere ale ziarului de viaţă... dovedeşte can­ perioadă. Aprovizionarea coope­ achiziţii pe anu! 11956 nu a pu­
căieştejn neştiinţă, că supersti­ titatea serioasă rativelor a început să se facă tut fi realizat.
ţiile mişună ca stăpâne ale sate­ nostru. Í O altă superstiţie oare se prac­ de seînduri ce o în mai bune condiţiuni şi s-au
lor noastre, deoarece existenţa C h vedeţi şi dvs. în trimis la sate mărfuri mai mul­ O lipsă serioasă manifestată
tica în timpurile îndepărtate ale te si de mai bună calitate. Achi­ în activitatea conciliului Uniunii
ziţiile şi contractările au fost raionale a fost şi aceea că, în
oarbe ia naturii devine un ele­ preistorie' este aşa numita „în- intensificate în ultimul timp, unele cazuri, s-âu săvîrşit aba­
reuşindu-se astfel ca planul pe teri de la statut', suprapunîndu-
ment de acţiune oare schimbă mormîntare ghemuită“. Pentru trimestrul I al anului curent să se consiliilor cooperativelor. A-
î.aţia planetei noastre. Iată pen­ a nu face rău celor vii, adică se realizeze atît valoric cît şi ceasta s-a concretizat prin an­
la principalele sortimente. gajarea unor g/estionari la coo­
tru ce .dar, omul zilelor noastre, pentru a nu se întoarce sub for­ perative direct de către uniune
în faţa unor fenomene sau pro­ mă de „strigoi“, „stafii“ şi „mo­ Realizări însemnate s-au obţi­ fără ştirea acestora, aşa cum a
nut şi în domeniul muncii poli­ fost cazul în raza cooperative­
bleme ca originea pământului roi” sau „pricuiici“, morţii erau tice de masă, activizîndu-se con­ lor de la Bobîlna, Şibot şi al­
siliile cooperativelor şi consiliile tele. Gestionarii angajaţi de că­
superstiţiilor ,ca, şi bezna în oare şj ,a pipetelor, nu. mai poate şi legaţi ghem, în .poziţie chircită clişeu. săteşti, ceea ce a făcut să fie tre uniune, mji au fost cunoscuţi
atraşi un număr mare de mem­ şi verificaţi. Unii dintre aceştia
eArruaa +ţiimniuntt npromprovrr.unll Hdiinn pn uihnticrti dHea nici nu mai UtrekUbu, :i:e« să recurgă oşiî mpuieşii nacs4tff^e1l îînn mmro*nrmm .âînn+t. AA pcae-­ brii cooperatori la îmbunătăţirea
vedere spiritual, avea un sub­ activităţii cooperatiste în raion. au săvîrşit o/serie de fraude.
strat politic bine, definit: men­ la vrăji, nioi ia „vîrcolaci“ sau eaşi cauză trebuie căutată în o-
ţinerea ţărănimii în .neştiinţă, întărirea economico-financia- Aspru a fost criticată activita­
pentru ca regimurile exploata­ „balauri” care mănîncă luna sau bioeiul oare, pînă în ultimul ˇT ră a unităţilor cooperatiste a
toare — sclavagist, feudal şi ca­ fost un obiectiv principal ce a tea consiliului Uniunii raionale
pitalist — să o poată exploata soarele, atunci cînd se petrec timp, se practica în legătură cu ˇ stat în fata Uniunii raionale.
mai uşor. Astăzi, însă, existenţa Astfel s-ia reuşit să se autofi- şi în ce priveşte controlul şi în­
unor rămăşiţe de superstiţii nu fenomenele cereşti numite eclip­ cei morţi ,pe la Călan şi Măceu, OOOCOGOOQOOOQOOOOOOOOObOOdOGQOCOOOGOQQOOOOOOOOCOG nanţeze aproape 50 la sută din
mai esite explicabilă cînd orga­ să de lună sau de soare. Şi Haţeg şi Sarmisegetuza, anume numărul cooperativelor din ra­ drumarea wnitătilor cooperatis­
nizaţii numeroase şi instituţii ion. te. Tovarăş/ul Stăncioiu, delegat
multiple se ocupă cu răspîndi- nici să spună că este „semn „împungerea mortului“ sau dez­ Se în a lţ ă blocurile din Deva
rea ştiinţei prin mijloace va­ rău" sau „prevestire de război“ groparea morţilor pentru a des­ Conferinţa a scos în eviden­ la conferinţă, a arătat că, deşi
riate şi lăudabile, în cercuri cît ţă şi o serie de lipsuri ce se Uniunea r/aională cunoştea fap­
mai largi şi în cătunele cele mai apariţia unei comete sau „stele coperi care erau „strigoi“. Ga să La poalele străvechei cetăţi, pi­ deveni privesc cu curiozitate şi in­ manifestă în activitatea Uniunii tul că cooperativa din Romos
îndepărtate. cu coadă“ cum este acum cometa torescul oraş Deva pare acela'şî, însă raionale. A reieşit, de exemplu, munceşte slab, şi că aici frau­
Arend-Roland, după numele ce­ nu se mai întoarcă sub altă for­ această aparentă impresie este îm­ teres lucrările de demolare care se că în anul 1956, planul în sec­
Urmărind dezvoltarea socie­ lor doi astronomii belgieni care prăştiată de zorii fiecărei zile, care efectuează între Oficiul P.T.T.R. Re­ torul comercial nu a fost reali­ dele se îlnmultesc, ceea ce face
tăţii omeneşti de-a lungul diferi­ au descoperit-o, cometă ce se mă şl să facă rău celor vii sau aduce în viaţa oamenilor ceva nou giune şi Banoa de Investiţii din Pia­ zat din cauză că Uniunea raio­
telor orânduiri sociale, aflăm că vede foarte bine pe cer în nop-, şl deosebit. Acest ceva nou şt deose­ ţa Unirii. Aci este prevăzută con­ nală nu a făcut o aprovizionare: ca, cooperatorii să nu se !apro­
omul peşterilor şi al cavernelor, animalelor domestice, mortul se struirea unui bloc cu 34 camere, cu satisfăcătoare a cooperativelor
ca şi populaţiile comunei pri­ tile senine. Oamenii primitivi se bit este munca oamenilor harnici oare mari1 magazine la parter. cu mărfurile cerute de consuma­ pie de rooperativă, totuşi con­
mitive, formate din ginte şi tri­ împungea cu un piron în piept tori. In unele sate cum sînt Vai-
buri, deoarece nu cunoşteau le­ temeau de aceste fenomene ale către specialistul satului“ construiesc locuinţe noi. Pe strada Filimon Sîrbu este pre­ dei, Boiu şi altele, au lipsit ducerea uniunii nu a luat mă­
gile naturii şi adevăratele cauze naturii. Această teama a lor a In oraş se clădesc 8 blocuri. Mulţi complect timp îndelungat pro­
ale fenomenelor naturale, nici fost născătoare de diferite ere- schimbul u,nui ^dăm aş gras. văzut un bloc cu 24 apartamente, pe dusele de strictă necesitate ca suri pentru înlăturarea acestei
legăturile fireşti dintre cauză şi „ . *m strada Eminescu la nr. 2, un altul sarea, petrolul etc. Din cauza stări dei lucruri.
efect; căutau să explice diferitele unei planificări proaste produ­
forţe jale naturii ,de oare se te­ ; „ . Prof‘ sele de tutungerie au lipsit în Cadrele noi nu au fost destul
meau, prin puterea vrăjilor şi întreg raionul Orăştie săptă­ de îndrumate şi ajutate de că­
¦a vrăjitoriilor, precum şi a altor dinţe deşarte. Un poet latin, re- ^ cu 8 apartamente. Munca de organi­ mâni întregi.
practici absurde şi dăunătoare. tre uniune. Tovarăşa Eugenia
ferindu-se la aceste lucruri spu­ zare a muncii din partea inginerilor Conferinţa a mai scos în evi­
Aoesţea, apar oarecum firesc denţă şi faptul că Uniunea raio­ Borza, preşedinta cooperativei
pentru vremea aceea. Acum însă nea : „frica i-a creat pe zei“. La Isprăvile iui „ Gh. Duma, S. Antal, I. Iosif şi stră­ nală nu a luat măsuri pentru a din Şibot, a arătat că la coope­
noi cunoaştem suficient de bine fel putem afirma şi noi că frica dania lucrătorilor a datt frumoase opri pătrunderea pe reţea a rativii lor au fost instalaţi mai
fenomenele naturii, precum şi a cr'eat superstiţiile. „Şi de- n-o fi murit şi astăzi mai celor mici nu mai cunoştea margini. roade. La blocul „1 Mai“ de pe stra­
cauzele lo r; astăzi, mulţumită trăieşte Cei mai mici, mai nerăbdători, se por­ da Horea, prevăzut cu 8 apartamente, VESTEŞTE mulţii contabili, dar nu a venit
progresului ştiinţei şi al tehni- Dintre superstiţii ,sau dintre niră de la o vreme să deschidă rezer­ s-au executat lucrările de fundaţie şi ninfern de la uniune pentru a
cei, omul, din robul, necesităţii acţiunile dăunătoare oare se ba­ ...N-a murit. Stnt sigur că mai tră­ vorul de lacrimi şi să se agaţe cu dis­ parter, urmînd «cum Ioarările la 138 de elemente în 8 zile şi cu le arăta cum să muncească şi
zează pe superstiţii, în decursul ieşte şi cutreieră satele şi în zilele perare de fustele mamelor, zgîlţîinda- rebutul, aproape cu 50 la sută ce au de făcut.
istoriei, e necesar să amintim că noastre. L-am cunoscut personal şi deşi le. Din ce în ce mai pronunţat înce­ primul etaj. sub admis. De treabă băieţi!
în orânduirea comunei primitive cunoşteam povestirile lui Ispirescu, a pură a se face auzite malie întrebări Conferinţa Uniunii taionale
•triburile de păstori practicau, ca reuşit să ne păcălească şi pe noi. de felul acesta: „Mamă, micooo, deţe In momentul de faţă se continuă — Dar... N-aveţi decît bă­
şi unele popoare din epoca mi- nu vine Păcală, supărat pe noi?". Ţin- lucrările blocurilor de pe strada Karl ieţi buni ? întrebarea nu aduse Orăştie, s-a încheiat cu luarea
graţiilor, pentru a alunga du­ S-a întimplat că la 3 aprilie a.c. a cii nu puteau primi însă răspuns: se Marx, cu 6 apartamente şi un alt afirmaţia, ci o undă de întune­ unor hotărâri importante, care,
hurile rele pe oare credeau că sosii In satul Măceu din raionul Haţeg, întrebau şi mamele între ele, se între• bloc cu 8 apartamente. Se mai clă­ care acoperi faţa maistrului. fără îndoială, vor contribui la
cel bolnav de nervi sau de epi­ „Păcală” — angajat ia teatrul de pă­ bau şi cei din conducerea căminului desc 2 case ale T.R.C.L H.-ului, una
lepsie, le are în oap, îi aplicau puşi din Peiroşani, prezentîndu-se sub cu 2 apartamente, iar alta cu 4 apar­ — Mai văzuta-i dumneata înlăturarea lipsurilor existente,
acestuia o operaţie dureroasă şi pseudonimul M. I. Ciobanu. Intrebînd tamente. pădure fără uscături ? Simion
de cele mai multe ori mortală, Laurenţiu, Chihaia Ion şi Gafen- şi vor duce la o îmbunătăţire
care consta în perforarea craniu­ Pentru terminarea lucrărilor s-a a- co mai ales, ne dau mult de fur­ sistematică a muncii.
lui cu unelte primitive din cre- că, da‘... pînă la urmă s-or da
sigurat aprovizionarea cu materialele şi ei pe brazdă. Despre asta mai GH. J1BOTEANU
necesare şi s-a făcut documentaţia. bine să nu vorbim deocamdată,
îmi amintesc — începu din nou UN AFIŞ
In acest an, fondurile alocate pen­ maistrul — că nu mai de mult
tru construcţii de locuinţe în oraşul decît !anul trecut, în trimestrul Pe străzile oraşului Sebeş şl
IV, mergeam tare prost cu ca-1 prin comunele acestui raion este
de unul, de altul, a aflai că directo­ Intr-un tîrziu, cineva a adus lămu nostru sînt de 5 ori şi jumătate mai Etatea. Regulat depăşeam cij expus un afiş, curios în conţinut
şi la vedere. Textul afişului în­
rul căminului cultural din satul Măceu rirea. Era cineva care pe semne mai mari ca cele din anul trecut. Deci nu 50 la sută procentul admis de cepe cam a ş a : participaţi cu
toţii la
NOTA este tovarăşul Aurel Cerbiceanu, la cunoştea ceva isprăvi asemănătoare, de va trece mult pînă cînd clădirile ce rebut. Anul ăsta însă, parcăjs
Tombola Festivalului
care a descălecat îndată. încurcături identice scoase „cu price­ se ridică azi, vor fi confortabile lo­ alţii, băieţii. Şi mai ales din cu 5 lei

Oespre practica elevilor şcolii profesionale Foarte respectuos, se prezintă cu pere" din servieta Iul „Păcală” de la cuinţe pentru oamenii muncii din martie. Era într-o sâmbătă, în puteţi cîştiga unul dintre urmă­
de construcţii din Deva pe şantierele pseudonimul de mai sus, arăiîndu-şi Peiroşani. „Nu mai vine Păcală, măi toarele obiecte. Sînt înşirate a-
din Hunedoara scopul venirii .in .sa t: prezentarea In oameni buni. Duceţi-vă acasă,( măi co- Deva. ziua lui 23, cînd sectorul a fost poi obiectele care se pot cîştiga
viitor. a unui.-3pectacol .d e turneu, cu pii — glăsui acel cunoscător a l , „se­ şi locul unde se află de vînzare
„Isprăvile lui Păcală”. îşi scoate din cretelor" lui Păcală. Nu âniem noi cei P. JURCONI trecut sub patronajul tineretului. biletele. Jos, în dreapta afişului,
traistă — transformată de atunci în din Măceu primii „păcăliţi". înaintea De atunci, cum să spun... aş^.„ o altă curiozitate :
Penlfu îmbinarea cunoştinţe­ Ia prînz, pe lîngă cele două fe­ servietă, nişte „contracte” pe care le noastră i-a păcălit iot aşa şi pe cei UN OM PO parcă-s alţii. Lucrează mâi...
lor teoretice cu cele’ practice, în luri de mîncare şi ceaiul, care încheie cu multă indemînare. Contrac­ din Baru-Mare şi Pui. Că doar de aia-i mai ou însufleţire, mai voioşi. CO W I T E T U L
fiecare an, elevii şcolilor profe­ în mod normal ar trebui să le tul prevedea — printre altele, ca spec­ Păcală, ca să ne păcălească 1“. (Urmare din pag. I-a) Ei nu vorbesc de asta, dar vor­ DE O R G A N I Z A R E
sionale fac practică în diferite fie dat dimineaţa. tacolul să fie prezentat la Măceu în beşte carnetul. Uite-1 — şi bătu
ramuri de producţie, pe şantie­ ziua de 14 aprilie. întristaţi, cei mari, cu sughiţuri în tors, îl răsfoi şi se opri la o pa­ cu vîrful arătătorului în carne­ Afişul s-ia tipărit la I, „Ho-
Şi în privinţa asigurării con­ glas, cei 'mici, s-au îndreptat pilcuri, gină plină cu cifre, aşezate une­ tul pe care încă îl ţinea în mînă. ria“ Alba-Iulia, C. 885.
re, în uzine sau fabrici, unde cu diţiilor de muncă există încă Lasă „Păcală” bilete de spectacol, pilcuri pe la casele lor „păcăliţi” şi le sub altele. Da tovarăşe, ăştia mi-s băieţii.
ajutorul muncitorilor calificaţi, lipsuri. Astfel, din numărul de lasă afişe, semnează contractul. şi ,)înşelaţi". Au rămas numai cei din Şi ştii, aici, aici la inimă, îi am. Este necesar ca acei care au
!aî maiştrilor se pregătesc pentru 25 de elevi din anul II încălziri pleacă. conducerea căminului cultural, ca co­ — Iacă, în 8 zile, 137 elemente alcătuit textul cît si tovarăşii
a deveni muncitori cu o califi­ centrale, numai 5 elevi lucrează toarele de bilete şi cu banii adunaţi. peste plan. Asta-i Cretu. Şi ca de La I, „Horiia“ (?!) din Alba
care înaltă în domeniul mese­ pe Şantierele laminorului Blu- In sat domneşte mare animaţie. Se După o scurtă dezbatere, s-a făcut pro­ el aproape toti. Răceanu, ăla Iulia să mediteze asupra felului
riei respective. Preocuparea ming, iar restul de elevi îşi expun afişele, se popularizează specta­ punerea : tovarăşii de la Teatrul de de colo, Petrescu, Varanca. în care a fost redactat şi tipă­
Trustului 4 construcţii Hune­ pierd vremea. colul prin viu grai. Copiii se frămîn- Stat „Valea Jiului” să-l irimită din rit afişul.
doara faţă de crearea condiţii- tă, cuprinşi de bucurie, Odată cu ei se nou pe „Păcală" (zis M. I. Ciobanu)¦ —- Dar ei ? Intr-un colţ mai
Deşi această situaţie a fost bucură şi vlrstnicii. Asalt mare ta cum­ în satul Măceu, pentru anularea con­ retras al sectorului radiatoare, A. GHEORGHE
ior optime de viaţă .ale elevilor sezjs^ ă şl anui trecut, totuşi părarea biletelor / au trecut toate, ca tractului, şi să fie obligai să restituie, doi tineri, să fi tot avut îm­
practicanţi de la şcoala profe­ pita caldă. el însuşi, banii păcăliţilor. preună 32—34 de ani, băteau
sională de construcţii din Deva, nici în acest an nu s-au asigu­ cu nişte maiuri mici nisipul în-
este slabă. Sosi şi ziua de 14 aprilie, ziua mult Copiii din Măceu îl aşteaptă pe „Pă­ tr-o formă. Pe fata maistrului
rat condiţii bune de cazare şi aşteptată. La căminul cultural se adu­ cală” cu surle şi tobe, şi îi pregă­ Scheri înflori un zîmbet.
Acest lucru ne dovedeşte fap­ nă puzderie de.copii, palpitînd la gîn- tesc cîteva mici „păcăleli”.
tul că elevilor şcolii profesio­ masă, cu toate că elevii şi co­ dul că de dala aceasta o să-l admire — Ei sînt cei mai tineri din
nale, încă de la sosirea lor pe pe „Păcală” în carne şi oase... Bucu­ — Şi-am încălecat pe-o roată şi v-am sector. Budu şi Cioarec. Acum
şantiere, de la data de 5 mai mitetul organizaţiei U.T.M. a ria le-a fost însă de scurtă durată. spus „isprava" lui „Păcală”, loată. se califică. Sînt prieteni, şi mi-s
1957, şi pînă acum, nu li s-au Trupa lUi Păcală se lăsa aşteptată. tare dragi. Din ăştia voi scoate
şcolii au arătat situaţia tov. di­ Treceau minutele, minute multe. Tre­ MIHU GALAŢEANU doi muncitori cum nu s-au prea
asigurat condiţiile de cazare. ceau şi orele, două trei. Frămîntarea corespondent văzut la Călan. Aşa necalifi-
In ce priveşte servirea mesei rector adjunct al Trustului 4 caţi cum sînt, dar se iau la în­
trecere ou ceilalţi şi... îi taie.
Ia cantina O.M., elevii mănîncă construcţii.

MARIN MORARU
corespondent

ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI perativelor agricole de produc­ RĂSPUNS: Producătorii in­
ţie, întovărăşirilor agricole, pre­ dividuali, membrii gospodăriilor
în le g ă tu ră cu c o n tra c ta re a cum şi producătorii individuali agricole colective, cooperativele
dacă se asociază să predea cel agricole de producţie şi întovă­
d e cereale şi flo area-so arelu i puţin 30 tone griu-secară, orzoai­ răşirile pot contracta cel puţin
că şi floarea-soarelui, la un loc, 200 kg. grîu-seaară sau 200 kg.
sau 30 tone porumb. orzoaică, sau 200 kg. floarea
soarelui, sau 300 kg. porumb.
Hotărârea Consiliului de Mi­ onaşe ,lia creşterea producţiei cole, care obişnuit încheie con­ Producătorii pot încheia con­ PUBLICITATE
niştri privind încheierea de bunurilor de larg consum nece­ tracte cu I.C.S.-Recolta. tracte pentru orzoaică cu pliata Pentru gospodăriile agricole
contracte între organizaţiile de sare populaţiei, la întărirea a- în porumb. Pentru fiecare kilo­ colective, oooperativele agricole Oferte de serviciu
stat şi cooperatiste şi producă­ lianţei dintre clasa muncitoare ÎNTREBARE : Ce avantaje se gram de orzoiacă predat, pro­ de producţie şi întovărăşirile a-
tori pentru vînziaraa de cereale şi ţărănimea muncitoare. acordă prin Hotărîrea Consiliu­ ducătorii individuali, întovărăşi­ gricole se acordă drept credite DIRECŢIA REGIONALA Timişoara, stor. Giurgiu nr. 18,
şi floarea-soarelui a trezit un viu lui de Miniştri producătorilor rile agricole şi asociaţiile de cul­ prin Banoa Agricolă, cîte 50 lei DRUMURI ŞI PODURI TIMI­ telefon 28-48.
interes în nodul ţărănimii mun­ ÎNTREBARE : Care sînt pro­ care încheie contracte pentru ce­ tivatori primesc cîte 1,2 kg. po­ pentru fiecare 100 kg. grîu-se- ŞOARA, angajează 2 ingineri
citoare. Ziarul nostru a primit dusele ce se contractează şi cu reale şi floarea-soarelui ? rumb, iar gospodăriile agricole cară, sau 100 kg. orzoaică, sau constructori pentru secţia dru­ SFATUL POPULAR REGIO­
numeroase sorisori din partea cine se încheie contracte ? colective şi cooperativele agrico­ 100 kg. floarea-soarelui, şi cîte muri Deva. NAL HUNEDOARA angajează:
ţăranilor muncitori prin care ia- RĂSPUNS : Producătorii oare le de producţie oî-te 1,3 kg. po­ 40 lei pentru fiecare 100 kg po­
ceştia cer lămuriri în legătură RĂSPUNS : Hotărârea Consi­ încheie contracte pentru valori­ rumb. rumb. Ofertele se vor depune la se­ — 3 ingineri hidrologi
ou contractele pentru •cereale şi liului de Miniştri nr. 549/1957, ficarea de cereale şi floarea-soa- diul Direcţiunii regionale D.P. *— 2 ingineri mecanici
floarea-soarelui şi cu avantajele prevede că se pot încheia con­ relui îşi asigură din vreme vân­ Toţi producătorii oare încheie Producătorii individuali şi
de oare se bucură contractanţii. tracte pentru grîu-seaară, o.r- zarea produselor fa preţuri a- contracte pentru vânzarea de ce­ membrii gospodăriilor agricole — 1 inginer metrolog.
Publicăm unele întrebări primi­ zoaică, porumb şi floarea soa­ van tajoase. Preţurile de contrac­ reale şi floarea soarelui primesc, colective, cooperativelor agrico­
te la redacţie şi răspunsurile relui cu gospodăriile agricole co­ tare sînt ferme, stabile; ele se cu precădere seminţe selecţiona­ le de producţie şi întovărăşirilor distribui în afara premiilor obiş­
respective: lective, cooperativele agricole de fixează odată cu încheierea con­ te, (în schimb), plata transpor­ agricole primesc drept arvună nuite în bani, patru categorii
producţie, întovărăşirile agrico­ tractului. Astfel, în momentul tului pentru predarea produse­ de la unităţile contractante cîte de premii în obiecte la alegere,
ÎNTREBARE : Ge se urmă­ le, membrii acestora, precum şi contractării producătorul agri­ lor la bazele de recepţiiomare 40 lei pentru fiecare 100 kg. cuprinzând:
reşte prin încheierea de contrac­ cu producătorii individuali. col ştie dinainte cît va primj şi pot cumpăra, cu precădere, la grîu-seaară şi cîte 30 lei pentru
te de cereale şi floarea-soarelui? pentru cerealele pe oare le vin­ preţ de stat, îngrăşăminte chi­ fiecare 100 kg. porumb. — motociclete 1. J. de 350
ÎNTREBARE : Cu ce catego­ de lia cooperativă, poate conta mice şi insecto-fungicide. cmc.
RĂSPUNS: Prin încheierea rii de producători încheie con­ pe un cîştig sigur. Contractarea Merită subliniat faptul că pro­
contractelor pentru valorificarea tracte cooperativele de consum ? la preţuri ferme constituie for­ Producătorii oare încheie con­ ducătorii care vor preda canti­ ceasornice de aur şi nichel
de oereale şi floarea-soarelui se ma de bază în încheierea de tracte pentru floarea soarelui pot tăţi importante de cereale prin
asigură producătorilor agricoli RĂSPUNS : Cooperativele de contracte pentru cereale şi floa­ cumpăna de la cea mai apro­ contract vor primi distincţii şi — răcitoare electrice
vînziarea produselor în condiţii consum încheie contracte îndeo­ rea soarelui. piată cooperativă ulei comesti­ premii în unelte agricole.
avantajoase, la un preţ bun, ferm sebi cu producătorii individuali bil la preţ de vînziare cu am ă­ — maşini electrice de spă­
şi stabil. In felul acesta ei sînt şi cu membrii gospodăriilor a- Gospodăriile agricole colecti­ nuntul. Pentru fiecare 100 kg. Este în interesul propriu al
gricole colective, ai cooperative­ ve, cooperativele agricole de sămînţă de floarea-soarelui pre­ fiecărui producător agricol să lat rufe
feriţi de jocul preţurilor nesta­ lor agricole de producţie şi în­ producţie şi întovărăşirile agri­ obţină o recoltă cît mai bogată
tovărăşirilor agricole. cole oare valorifică prin contract dată, gospodăriile agricole co­ şi să vîndă cît mai multe cerea­ — maşini de cusut
bile de pe piaţă şi de speculanţi, cel puţin 20 tone griu-secară, lective şi cooperativele agricole le pe calea încheierii de contrac­ — aragazuri cu 3 ochiuri şi
Comitetele executive ale sfa­ orzoaică şi floarea soarelui, la de producţie pot cumpăra cîte 3 te cu organizaţiile de stat şi coo­ butelie
statul fiind întotdeauna un cum­ turilor populare regionale ppt un loc, sau 20 tone porumb, be­ litri ulei, întovărăşirile agricole perativele de consum. Procedând
stabili, de la caz la caz, după neficiază de o majorare de 10 şi asociaţiile de cultivatori 2,5 astfel fiecare producător va ob­ —• televizoare
părător sigur. în acelaşi timp se cum cer condiţiile locale, drep­ la sută la preţul ferm prevăzut litri, producătorii individuali 2 1 ţine venituri însemnate, îşi va
în contract, pentru întreaga can ­ — aparate de radio
asigură pentru fondul centrali­ tul pentru unităţile cooperaţiei titate predată. De aceeaşi majo­ îmbunătăţii condiţiile de trai şi
de consum de a încheia contrac­ rare de preţ beneficiază şi mem­ ÎNTREBARE : Care sînt oan ' acordeoane cu 80 de basi
zat aî statului cantităţi impor­ te şi cu gospodăriile agricole co­ brii gospodăriilor colective, coo­ totodată va contribui la mai etc, etc.
lective, cooperativele agricole de Etăţile minime ce se pot con
tante de cereale, ceea ce contri­ producţie şi întovărăşirile agri- buna aprovizionare a oamenilor
tracta şi cc credite de producţie La tragerea Specială a Pri­ Cereţi prospectul tra g e rii ia
buie la o’ mai bună aprovizio­ muncii de la oraşe'.- ?**¦*¦¦ măverii din 17 mai, câştigători­
sau arvune primesc producători lor ia „Loto Central“ li se vor toate unităţile de vînzare ale
nare ia oamenilor muncii, ide la
contractanţi?. - -"-o I. S. Loteria. <

¦V-tŞW. 7* •

ml' • ' I