Page 35 - 1957-05

Nr. 751
U n ita te a ţă r ilo r s o c ia lis te — o to rtă i e n e io v a s
Tratatul de Ia Varşovia —
o chezăşie a păcii în Europa
Se împlinesc astăzi doi ani
din ziua cînd reprezentanţii a
opt state socialiste din Europa
— Albania, Bulgaria, Cehoslo-
t vacia, R. D. Germană, Polonia,
Romînia, Ungaria şi Uniunea
Sovietică — au semnat la Var­
şovia un tratat de prietenie, co­
laborare şi asistenţă mutuală
cunoscut sub denumirea de Tra­
tatul de la Varşovia.
In condiţiile respingerii de
către puterile occidentale a pro­
punerilor sovietice privind crea­
rea unui sistem general euro­
pean de securitate colectivă, în
condiţiile intensificării pregăti­
rilor războinice în cadrul blo­
cului agresiv N.A.T.O. şi a reîn­
vierii militarismului german în
Germania occidentală, statele
socialiste din Europa au hotă-
rît crearea unei alianţe defensi­
ve, hotărîre dictată de necesi­
tatea vitală de a garanta munca
constructivă paşnică a popoare­
lor din ţările socialismului îm­
potriva oricărei agresiuni.
Acţionînd potrivit Cartei
O.N.U., statele semnatare ale
Tratatului de Ia Varşovia s-au
obligat să se abţină în relaţiile
lor internaţionale de Ia amenin­
ţarea cu forţa sau de la folosi­
rea forţei. Ele au declarat că
sînt gata să participe la orice
acţiuni care urmăresc asigura­
rea păcii şi securităţii, că vor
depune eforturi pentru o rezol­
vare eficientă a problemei de­
zarmărilor şi interzicerii arme­
lor atomice şi cu hidrogen.
Au trecut doar doi ani de Ia
încheierea Tratatului de la Var­
şovia, dar forţa lui vitală a fost
confirmată cu toată claritatea.
Organizînd putch-ul contrarevo­
luţionar împotriva regimului de­
mocrat-popular din R. P. Un­
gară, forţele negre ale reacţiu-
nii au avut drept ţel submina­
rea Tratatului de la Varşovia.
Dar, lucrurile nu s-au desfăşu­
rat după placul reacţiunii. Toc­
mai existenţa Tratatului de Ia
Varşovia a făcut posibil ajuto­
rul trupelor sovietice care au
sprijinit forţele patriotice ale
poporului ungar în lichidarea
complotului contrarevoluţionar.
In actuala conjunctură inter­
naţională, cînd adepţii aventuri­
lor războinice au trecut făţiş la
pregătirea unui război atomic,
cînd S.U.A. şi alte ţări din blo­
cul agresiv al Atlanticului de
nord menţin numeroase trupe şi
bazele lor militare în apropie­
rea frontierelor statelor socia­
NOUTĂŢI DIN INDUSTRIA GREA SOVIETICA tin şi alte obiecte mari. La uzina „Bo- rea din punct de vedere cultural a
Un autocamion de 40 tone
La uzina de automobile din
Minsk s-a terminat asamblarea
celui mai puternic autocamion
basculant din Uniunea Sovieti­
că —- autocamionul de 40 de şurează conducerea autocamio­
tone „Maz-530“.
Prototipul noului camion bascu­ ficace a puterii motorului.
lant ia fost b'ineounoscutul auto­ Constructorii au avut grija să
camion „Maz-525“ de 25 de to­ asigure personalului de exploa­
ne, a cărui fabricare în serie tare maximum de confort. Cabi­
a început cu aproape şase ani na autocamionului basculant de
în urmă. Folosirea autocamioa­ 40 tone este ermetică. In timpul
nelor basculante de 25 tone a iernii ea poate fi încălzită, iar
permis să se introducă pe sca­ vara — răcită cu ajutorul aeru­
ră largă la marile şantiere me­ lui condiţionat. Comanda direc­
canizarea complexă.
Constructorii de automobiie
din Minsk au început munca
pentru crearea noului autoca­
mion imediat după Congresul al
X’X-lea al P.C.U.S., îndeplinind
astfel directivele congresului cu
privire la cel de-al şaselea plan > timpul iernii fundul'benei auto-
cincinal, în care se indica nece
- sitiatea creării în cel miai scurt zit cu ajuorul unei instalaţii
timp a unei maşini cu o capa­
citate de încărcare de 40-50 de
tone.
Autocamionul basculant
„Maz-530“, cu o capacitate de industriei miniere.
Noul laminor „250u
De curîn’d, la uzina siderurgi-
. că „Krivorojstal“ din Krivoi
Rog a intrat în funcţiune noul
laminor „250“ cu o capacitate
anuală de producţie de 500.000
de tone de sîrmă cu un diametru
de 5-10 mm.’
Noul laminor cu funcţionare
continuă produce pînă la 120
.metri de produs finit pe secun­
dă.
Marea productivitate a agre­
gatului a fost realizată de con­
structorii sovietici prin mecani­
zarea şi automatizarea tuturor
O turbină hidraulică cu cupe
Proiectanţii de Ia uzina de
construcţii metalice din Lenin­
grad — cea mai mare furnizoa­
re de turbine pentru hidrocen­
trale din Uniunea Sovietică —
au proiectat o turbină hidraulică
cu cupe pentru centralele elec­
trice cu o mare cădere a apei.
liste, iar împotriva acestor sta­
te se desfăşoară o intensă acti­
vitate subversivă, Tratatul de la
Varşovia capătă importanţa unei
pietre unghiulare a păcii în Eu­
ropa.
Ţările socialiste participante
la Tratatul de la Varşovia —-
sprijinite deplin de R. P.^ Chi­
neză — nu pot sa ramînă pa­
sive la pregătirile războinice ca­
re se fac în Odcident. Aceste
pregătiri cer vigilenţă sporită,
impun o unire şi mai mare a
forţelor ţărilor socialiste pentru
a face faţă oricărei agresiuni.
Evenimentele ce au avut loc în
ultimul timp în cadrul lagărului
socialismului au demonstrat lim­
pede coeziunea crescîndă şi uni­
tatea de monolit a ţărilor socia­
liste. Tratativele care au avut
Ioc la Moscova cu prilejul vizi­
telor delegaţiilor guvernamenta­
le ale Poloniei, Ungariei, Romî-
niei, R. D. Germane. Bulgariei,
Cehoslovaciei şi Albaniei au
confirmat încă odată hotărîrea
statelor participante la Tratatul
de la Varşovia de a întări pe
toate căile această alianţă de­
fensivă.
In ce priveşte întărirea conti­
nuă a colaborării în cadrul Tra­
tatului de la Varşovia, o impor­
tanţă deosebită are încheierea
acordurilor cu privire la statu­
tul juridic al trupelor sovietice,
staţionate temporar pe teritoriul
Poloniei, R. D. Germane şi Ro-
mîniei. Aceste acorduri demon­
strează limpede adevăratul ca­
racter de egalitate în drepturi
în relaţiile dintre ţările partici­
pante Ia Tratatul de la Varşo­
via şi corespund întrutotul in­
te re s e lo r lor comune şi naţio­ pe măsură ce s-a îmbunătăţit a-
nale.
Poporul romîn, care luptă zi
de zi şi obţine importante suc­
cese pe frontul paşnic al con­
struirii socialismului este mîn-
dru că-şi poate aduce contribu­
ţia sa activă la întărirea şi pe
mai departe a lagărului socia­
lismului. Participarea ţării noa­
stre la Tratatul de la Varşovia
asigură poporul romîn şi pe toţi
oamenii muncii din ţara noa­
stră că lupta căreia-i închină
toate forţele, va fi încununată
de succes. Tratatul de la Var­
şovia, de la a cărui semnare se
împlinesc astăzi doi ani — con­
stituie o chezăşie a păcii în
Europa şi orice agresiune dez­
lănţuită de oricare agresor, se
va Iovi de un zid puternic, de
netrecut. c- macovei
încărcare de 40 tone. este în­
zestrat cu un motor de 450 Cp.
?Maşina este prevăzută cu o
transmisie mecanică, ceea ce u-
nului şi asigură o folosire e-
ţiei autocamionului este prevă­
zută cu un amplificator hidrau­
lic, ceea ce scuteşte pe conducă­
tori de a face mari eforturi fi­
zice pentru conducerea autoca­
mionului. Tot atît de uşor se
face şi schimbarea vitezelor. In
camionului va putea fi încăl­
speciale în care se folosesc ga­
zele de evacuare.
Noua maşină este destinată
proceselor de producţie şi prin
centralizarea comenzii laminorm
lui. De la introducerea semifa­
bricatelor în cuptoarele adînci
şi pînă la ambalarea şi încăr­
carea sîrmei în vagoane, mîna
omului nu atinge metalul.
Laminorul de sîrmă de la Kri­
voi Rog este al treilea laminor
din U.R.S.S. de această con­
strucţie. El produce 2.200 tone
de sîrmă de fiecare muncitor
care îl deserveşte — de aproa­
pe două ori. mai mult decît mo­
delele precedente.
După cum reiese din calcu­
lele făcute de proiectanţi, acea­
stă turbină este deosebit de e-
conomică datorită poziţiei verti­
cale a arborelui. Ea va necesi­
ta un singur rotor în loc de
două cum sînt la turbinele cu
pozifia orizontală a arborelui.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3.
Creşte producţia Succesele industriei chimice grele
de cărbune InR.P.Âlbania din R. P. Bulgaria
In R. P. Albania producţia de Industria chimică grea ocu­ miliat procese tehnologice com­
cărbune creşte cu paşi mai re­ pă un loc tot mai însemnat în plicate de producţie !a sodei oal-
pezi decît producţia celorlalte producţia industrială a Bulga­ cinate, a bicarbonatului de sodiu
minereuri. Anul trecut s-a extras riei. şi ia sodei caustice. Uzina sa­
de 60 de ori mai mult cărbune tisface dejia nu numiai nevoile
decît în 1938, şi de 4,4 ori mai In ultimii ani în R. P. Bul­ ţării, oi produce o mare canti­
mult decît în 1950. Anul trecut garia au fost date în exploa­ tate de chimicale pentru export.
în mai puţin de 10 zile s-a ex­ tare fabrici de îngrăşăminte a- Soda calcinată, fabricată de
zotoase, de sodă calcinată, celu­ combinatul „Karl Marx“, se ex­
tras o cantitate de cărbune ega­ loză, carbid, colofoniu, extracte portă în Ungaria, Cehoslovacia,
lă cu cea extrasă în întreg anul tanante ,add Sulfuric şi acid a- Turcia, iar bicarbonatul — în
1938. zotic, precum şi de alte chimi­ Siria, Ungaria, Turcia şi o se­
cale. Odată cu construirea de rie de ialte ţări.
Anul acesta se prevede ca pro­ noi fabrici se reconstruiesc şi
ducţia de cărbune să crească cu lărgesc permanent micile între­ Pianul pe .anul 1957 prevede
8,6 la sută faţă de anul trecut, prinderi ale industriei chimice.
iar la sfîrşitul celui de al doilea Drept consecinţă, volumul pro­ sporirea volumului producţiei
plan cincinal să fie de 82 de ori ducţiei întreprinderilor chimice industriei chimice cu aproxima­
mai mare decît înainte de răz­ a orescut de 4.600 ori în compa­ tiv 7 ia sută.
boi. Dezvoltarea industriei car­ raţie cu anul 1951. Numai în
bonifere se datoreşte mecaniză­ 1956 producţia de acid azotic Republica Populară Bulgaria
rii extracţiei cărbunelui. a crescut cu 8.700 tone, acid sul­ a încheiat .acorduri cu U.R.S.S.,
furic — cu 1.650 tone, sodă cal­ Republica Democrată Germană
In acest scop se folosesc cu cinată şi alte produse sodice — şi Republica Cehoslovacă cu pri­
succes haveze, mijloace mecani­ cu 16.200 tone, de carbid — cu vire ia lărgire# marilor între­
zate pentru .transport, introdu­ 1.300 tone, colofoniu — cu 250 prinderi chimice existente şi la
tone, de ţiiferite săruri — cu construirea altora noi. In urmă­
cerea luminii electrice în inte­ 300 tone . torii cîţiva .ani se v.a dubla pro
riorul galeriilor etc. ducţia combinatului chimic
Cea mai mare întreprindere „Stalin“. se va lărgi uzina „Karl
La sfîrşitul celui de al doilea chimică a ţării — combinatul Marx“. Se proiectează construi­
cincinal în 1960 aproximativ 66 chimic „Stalin“ — a depăşit cu rea unei fabrici de îngrăşăminte
la- sută din întreaga producţie mult capacitatea prevăzută în azotoase cu o capacitate de pro­
de cărbune a R. P. Albania va proiect şi produce deja peste ducţie de 440.000 tone, a unei
fi obţinută prin mijloace meca­ 100.000 tone îngrăşăminte a- fabrici de sodă calcinată cu o
nizate. Pe de altă parte, în ca­ nual. capacitate- de 125.000 tone etc.
drul celui de al doilea plan cin­
cinal se prevede construirea a In august 1954 a fost dată
două noi mine carbonifere. în funcţiune fabrica de produse
sodice „Karl Marx”. Intr-o pe­
rioadă scurtă muncitorii au asi-
Produsele industriei con­
structoare de maşini din Re­
publica Cehoslovacă sînt bine
cunoscute în întreaga lume.
rD ezim lta^ea S U e z ld S-npm ie a re Printre aceste produse, un loc
important îl ocupă automobi­
lele şi motocicletele. De cu-
rînd, în R. Cehoslovacă a fost
In partea de sud a R. P. Polone uzinele metalurgice „Kostiuszko”, „Po- fabricată o nouă marcă de mo­
se află Silezia Superioară — cel mai koj“, „Bajldon“ şi altele. Toate aces­ tocicletă — S.R. 56 „Viezure".
mare centru industrial şi cultural al tea au permis ca producţia de oţel să
ţării. In anii de după război în Si­ sporească de aproape trei ori în com­ IN FOTO : Motocicleta
lezia Superioară au luat o mare dez­ paraţie cu perioada dinainte de război. S.R. 56 „Viezure“ gata pentru
voltare numeroase ramuri ale econo­
Uzinele siderurgice „Lenin“ miei naţionale a Poloniei. In economia naţională a ţării au expediere.
din Diosgyor început să aibă un rol important şi
Silezia este centrul industriei car­ alte ramuri ale industriei, care se dez­ Folosirea energiei
bonifere. In anii puterii populare ex­ voltă în Silezia, printre care indus­
tracţia de cărbune în minele din Si­ tria chimică .energetică, constructoare atom ice în industria
lezia a crescut de 2,5 ori în compa­ de maşini. In anii puterii populare,
raţie cu nivelul dinainte de război. rtici au fost construite o serie de în­ Cehoslovacă
Minele au fost reconstruite şi meca­ treprinderi chimice şi de centrale e-
La începutul anului acesta la tone, iar pe martie se prevede să nizate. In minele din Silezia funcţio­ lectrice. Uzinele constructoare de ma­ La întreprinderea metalurgică
uzina „Dimavag“ din Diosgyor se ridice la 1020 de tone. nează cele mai noi maşini miniere, şini produc în prezent peste 250 de din Bridilona a avut loc o con­
producţia a început cu greu. Dar printre care combine carbonifere de diferite tipuri de maşini şi de utilaj sfătuire a specialiştilor de la
O preţioasă contribuţie pen­ producţie sovietică şi poloneză, have­ minier. Această ramură a industriei institutele de cercetări. La con­
tru revenirea la situaţia norma­ ze, încărcătoare mecanice, transpor­ nu exista în Polonia înainte de război. sfătuire s-a discutat despre me­
provizionarea cu cărbune şi e- lă o are terminarea reparării toare. tode noi de control, metode de
nergie electrică, producţia a în­ furnalului uriaş cu o capacitate Totodată se desfăşoară reconstruc­ muncă, despre folosirea energiei
ceput să ia avînt. In luna fe- de 700 metri cubi, care la 8 In cursul planului de şase ani în ţia şi construcţia de noi oraşe şi aşe­ atomice, respectiv a izotopilor
biuarie activitatea uzinei s-a martie a dat prima şarjă de fon­ diferite regiuni ale Sileziei Superioare radioactivi în metalurgia nefe­
desfăşurat normal. Planul la tă. Se îmbunătăţeşte treptat ca­ a început construcţia de noi mine zări muncitoreşti. In ultimii ani în Si­
producţia de produse finite a litatea fontei. In luna ianuarie carbonifere. Unele dintre ele au şi fost lezia Superioară au fost construite a- roasă.
fost îndeplinit în proporţie de proporţia de fontă de calitatea date în exploatare. Pînă la sfîrşitul porximativ 200.000 de noi camere de In procesele de producţie se
108,1 la sută, iar planul de pro­ întîia şi a doua, în comparaţie actualului plan cincinal extracţia de
duse destinate pentru export — cu volumul total al producţiei a cărbune în Polonia va fi de 105.000.000 locuit. Se construiesc noi oraşe. In anii aplică metoda perdelei de raze
în proporţie de 154,1 la sută. fost de 30 la sută, pentru ca tone. radioactive împreună cu un cu­
în februarie să se dubleze aproa­ viitori oraşul Nowe Tychy, oraşul mii rent electric. In felul acesta se
Datorită eforturilor depuse, pe, atingînd 59,8 la sută. Pu­ In Silezia Superioară se dezvoltă determină grosimea, densitatea
uzina „Dimavag“ a făcut faţă nerea în funcţiune a furnalului nerilor şi metalurgiştilor din Silezia, şi alte proprietăţi ale materia­
iTevoilor interne, ca şi produc­ uriaş va face ca această propor­ intens industria metalurgică. In ulti­ lului produs. La uzina metalur­
ţiei pentru export. ţie să se apropie de 70 la sută, va număra 100.000 de locuitori. Se gică din Bridilona funcţionează
cît era înainte. mii ani în Uzinele metalurgice din a-
Anul trecut uzinele siderurgi­ construiesc de asemenea oraşele Nowe
ce „Lenin“ din Diosgyor au li­ La cuptoarele Martin, în tri­ ceastă regiune au fost construite pa­
vrat zilnic 1200 tone de produse mestru ial treilea al anului 1956 Piskowice, Nowy Grodzec, Nowa Dam-
finite. In luna ianuarie a.c., a-
ceastă cantitate a scăzut la 505 procentul de deşeuri a fost de browa, zeci de aşezări ale minerilor.
tone, dar în luna februarie a în­ 4,53 la sută, iar în februarie
ceput să crească atingînd 840 1957 a fost de numai 3,8 la sută.
tru noi furnale, cîteva cuptoare Mar­ S-a îmbunătăţit considerabil deservi­
brek” a fost instalat un puternic blu- oamenilor muncii din Silezia Supe­
ming. Au fost reconstruite şi lărgite rioară.
10 instalaţii de acest fel.
Diametrul acestei roţi cu 19 cu­ apa căzînd de la o înălţime de A
pe este mai mic de doi metri. 630 metri. In aceste condiţii pu­ Magdeburg — urs neutru al industriei Giustruetoare
Maşina de dimensiuni relativ terea turbinei va fi de 65.000
mici, împreună cu toate utila­ kw. de maşini grele i a 1 I . Asman!
jele auxiliare, va cîntări ceva
mai mult de 300 de tone. Pie­ Primele turbine cu cupe vor
sele rotative vor funcţiona la o fi instalate la hidrocentrala de
turaţie de 500 rotaţii pe minut, la Darialskoe, în curs de con­ Magdeburgul este astăzi u- au fost expuse noi modele care
strucţie în Caucaz.
mai mare uzină constructoare
Prima locomotivă sovietică nul din centrele cele mai dez- au fost apreciate de specialişti, de maşini grele din Republica
collate ale industriei construe- Semnificativă în această pri- Democrată Germană.„ care arc.
12.000 muncitori şi funcţionari.
cu turbină cu gaze toare de maşini grele din Ger- vinţă este activitatea uzinei în
mania şi sînt porbabil puţine domeniul construcţiei de fabrici In mai puţin de opt ani 62 mi­
La uzina constructoare de lo­ ¦cova, a fost supus unei largi ţări în lume unde sâ nu fie cu- de ciment, dintre care de la lioane de mărci au fost chel­
comotive Diesel „Kuibîşev“ din discuţii. tuite pentru reconstrucţia, ex­
Kolomna se construieşte prima noscute maşinile şi utilajele sfîrşitul celui de-al doilea răz-
locomotivă sovietică cu turbină In prezent în secţiile uzinei se
cu gaze. asamblează diferitele subansam- construite de către iscusiţii in- boi mondial au fost construite tinderea şi reprofilarea acestei
ble ale viitoarei locomotive cu
Noua locomotivă, cu o putere turbină cu gaze. In corpul ex­ gineri şi muncitori din Magde- 28. Fiecare din ele a fost uti- uzine. ;
de 7000 Cp, va dezvolta o vi­ perimental se face încercarea
teză de 100 km. pe oră. Ea va unui nou injector şi a camerei burg. Fabricile de zahăr din lată cu două cuptoare rotative La 1 ianuarie 1954 uzina a
fi alcătuită din două secţii, cu de ardere.
o lungime totală de aproxima­ Suedia şi din Brazilia, fabricile cu o capacitate de producţie de fost inclusă pe lista de repa­
tiv 40 de metri. Fiecare secţie Locomotiva cu turbină cu ga­
îşi are un post de comandă. ze va lucra pe bază de păcură, de prelucrare a cafelei din Cos- 500 tone de ciment pe zi de raţii. şi oferită în dar poporului
al cărei preţ de cost este de
Lucrînd la realizarea noului ta Rica, fabricile de prelucrare fiecare cuptor. Ciad a devenit german de către autorităţile
tip de locomotivă, un grup de două ori miai redus decît .al
proiectanţi a vizitat cele mai motorinei. a sisalului din Africa de est — c^ar c^ cuptoare cu această ca­ sovietice. La. acea dată la. uzi­
pacitate nu vor mai satisface nă erau din nou puse în func­
mari uzine constructoare de tur­ Noua locomotivă nu are de toate poartă marca unor uzine cererea crescîndă de ciment, au
bine, şantiere navale şi uzine de loc nevoie de iapă. ba tempera­ ţiune 2.000 de maşini.
avioane din Uniunea Sovietică turi joase motorul poate să-şi constructoare de maşini din josţ proiectate cuptoare de di-
în scopul de a-şi însuşi experi­ mărească puterea cu 20-30 la încă de mult o parte consi­
sută. Magdeburg, ca locul lor de o- mensiuni sporite. La tîrgul de derabilă din produsele uzinei se
enţa acestora. exportă in diferite ţări, iar ca­
Constructorii uzinei de loco­ rigină. primăvară de la Leipzig din litatea lor a ajutat la creşterea
Apoi proiectul locomotivei cu motive Diesel din Kolomna lu­ prestigiului uzinei peste hotare
turbină de gaze, care a fost ela­ crează în prezent la proiectarea Printre aceste întreprinderi ^ 5 5 au fost prezentate piese
borat cu participarea lucrători­ unor locomotive cu turbină cu un l,oc d.e seama- mil ocuHpăv- uzi--_ cînel,umi.ărmimaie. mnaatrueraclăupvşt,oi rmraocth.a.et.tiav şi la extinderea legăturilor ei
lor ştiinţifici ai şcolii tehnice gaze şi mai perfecţionate, cu un na constructoare de maşini iume. Acest cuptor uriaş de afaceri. Astăzi 85—90 la
superioare „Bauman“ din Mos-
randament şi mai mare. grele „Ernst Thălmann". De măsoară 4,5 metri in dia- sută din produsele uzinei sînt
vîndute pe pieţele străine. A-
ani de zile, la Tîrgul de la metru şi atinge impresionanta
Leipzig standurile acestei fir- înălţime dey 135 metri. Numai ceasta se datoreşte sistemului
excelent de organizare, care a-
me atrag mii de vizitatori A- cîteva dintre piese cîntăresc a- sigură ca nici măcar un singur
produs să nu fie livrat dacă nu
j— >/— >/— >/—i/ - ~ »/—• /— '/ — >y— — ¦j— >i— */— 1/~ > r ~ ' ceastă atraefie este justificată tţrmanasPp‘orta *pro‘Tduc' ţria“' uPneeni ‘msin“­ îndeplineşte din toate punctele
pentru că de fiecare dată aici gure zile, care se ridică la 1.200 de vedere cerinţele de calitate
Energia atomică este o ma­ internaţională.
.---------— --------«. tone, este nevoie de 60 de va­
re cucerire a oamenilor de goane de cale ferată. Agrega­ Muncitorii de la uzina „Ernst
tele fabricilor de ciment cons­ Thälmann" îşi dau bine seama
ştiinţă. In timp ce în ţările im­ tituie totuşi numai unul din ar­
ticolele prevăzute în planul de de marile proiecte industriale
perialiste forţa atomului este producţie. care urmează să fie realizate.
Ca prim pas, întreaga uzină va
pusă în scopuri războinice, în O altă ramură importantă fi sistematic modernizată în
este construcţia de macarale de cursul anilor următori. In I960
Uniunea Sovietică oamenii de turnătorie cu o capacitate de producţia va creşte de două ori
ridicare de 260 tone, precum şi faţă de 1955.
ştiinţă silesc atomul să ser­ de poduri rulante, cleşti uriaşe
şi cupe cu o greutate totală de
vească intereselor constructive 14.000 tone pe an.
ale societăţii. La uzina „Elec- Cu zece ani în urmă ar fi
fost cel puţin îndrăzneţ să vor­
trosila — S. M. Kirov” din beşti despre o asemenea dez­
voltare a uzinei. Părea greu de Produsele uzinei „Ernst
Leningrad se lucrează La ins­ crezut că această incintă de 1,3 Thälmann" vor fi un simbol al
km. patraţi, pe atunci acoperită spiritului nou ce animă gene­
talaţia primului spărgător de de mormane de ruine, va cu­ raţia ce se ridică în această
prinde intr-un timp scurt cea parte a Germaniei, o generaţie
ghiaţă atomic. care urăşte războiul şi distru­
gerile, o generaţie care doreşte
IN FOTO : Strungarul A. cu ardoare să contribuie la bu­
năstarea oamenilor muncii,
Mihailov prelucrînd
un ax al motorului
electric al spărgă­
torului de ghiaţă O
atomic.
Jl