Page 39 - 1957-05
P. 39
Nr. 752 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-
Productivlfăfea muncii a crescut, Oameni din carieră
PROPAGANDA DE PARTID iar p reţul d e c o s t ai cărb u n elu i
in organizaţiile de teză de la G. F. R. Simeria a fost redus (Urmare din pag. l-a) paşcu, trebăluiau în munci di
ferite. Nici unul dintre ei n-a
trebuie îmbunătăţită In urma Plenarei C.G. al 7 la sută faţă de cifra plani — Prea ne-am obişnuit cu
P.M.R., din 27—29 decembrie ficată. ploaia, noi, cei din carieră, ca depăşit 26 de ani.
Educarea marxist-leninistă a IOAN IRIMIE propagandist este tov. IIie Tudo- 1956, colectivul sectorului. IV al să ne speriem de ea, — ne spu — Se pricep la sortatul pie
membrilor şi candidaţilor de ran, va trebui să-şi îmbunătă minei Lonea, pe oare-1 conduc, Sînt convins că sistemul de ne Ioan Melega, şeful echipei
partid, constituie obiectul unei secretar al Comitetului orăşenesc ţească metodele de muncă, mo- a înţeles că ridicarea nivelului salarizare îmbunătăţit va duce de mineri, un om înalt, cu faţa trei — ne informează comunis
griji deosebite din partea parti bilizînd membrii comitetului şi de tnai depinde în primul rînd la o creştere şi mai substan osoasă şi cu un zîmbet reţinut tul Petru Toma, maistru în ca
dului nostru. Construirea socia de partid Simeria ai birourilor organizaţiilor de de creşterea productivităţii mun ţială a productivităţii muncii şi în colţul buzelor. rieră. Piatra cea mare şi să
lismului în ţara noastră cere bază spre o mai mare preocu cii şi reducerea preţului de cost. la reducerea preţului de cost. nătoasă o pun de-o parte pen
membrilor de partid să cunoas Plenara cu activul Comitetu pare faţă de latuna organizato De aceea, ne-am îndreptat cu Ţelul nostru principal este să La vreo 40 de m. înălţime, tru fundaţii, ca apoi s-o trans
că în mod temeinic învăţătura lui orăşenesc de partid din Si rică în vederea bunei desfăşu foţii privirile înspre aceste două ajungem la un randament de 2 căţăraţi pe stîncile abrupte şi porte cu vagoneţii la haldă, un
marxist-leninistă, pentru a se meria, ţinută în ziua de 12 a- rări a învăţămîntului de partid probleme, indisolubil legate una tone cărbune pe cap de miner, colţuroase, lucrau ortacii lui de urmează să fie încărcată în
putea călăuzi după ea în rezol prilie a.c., a analizat felul cum pe de-o parte, iar pe de altă de alta. In acest soop s-au luat, Melega, N. Cioară, N. Rusu,
varea problemelor construcţiei se desfăşoară învăţămîntul de parte pentru a controla cum se de la începutul, anului şi pînă să dăm astfel patriei, cu aceiaşi Florea Tamaş şi alţii perforind autocamioane. Piatra care pre
economice şi culturale. In aceas partid. Cu această oaazie a re pregătesc propagandiştii şi cum în prezent, o serie de măsuri piatra. Desigur, pregăteau o zintă fisuri, precum şi cea mă
tă direcţie Comitetul orăşenesc ieşit că, pe lingă părţile poziti asigură ei un conţinut calitativ importante. oameni, mai mult cărbune şi la nouă puşcaie. L-am rugat pe runtă, o clasează în a !tă cate
de partid din Simeria a obţinut ve obţinute în activitatea lor, în al lecţiilor predate în cercuri şi tov. Melega să ne vorbească gorie, pregătind-o pentru con-
unele realizări. munca organizaţiilor de bază cursuri. Una din principalele măsuri un preţ de cost mai scăzut. ceva despre oamenii săi. Mo casare. Intr-un1 cuvînt, sini oa
sînt încă şi o seamă de lipsuri, pe este podirea abatajelor cu lemn. dest, cum e de felul lui, s-a meni de nădejde.
A crescut numărul cercurilor care Comitetul orăşenesc de In ce priveşte propaganda prin Prin aceasta se evită pericolul Ing. FLAVIU BERINDE cam codit o vreme, apoi a în
şi cursurilor din învăţămîntul de partid şi-a propus să le lichide conferinţe, trebuie arătat că în surpărilor, se asigură un probi ceput să vorbească cu graiul Că munca lor este spornică
partid. In acelaşi timp, a cres ze în cel mai scurt timp. A re ultimul timp s-au ţinut o serie normal al abatajelor, viteza de şeful sectorului IV de la mina său domol, domol precum sînt o dovedesc autocamioanele ce
cut şi numărul cursanţilor la ieşit că sînt unele cercuri şi de conferinţe cu tem ele. înaintare se măreşte, calitatea crestele munţilor de pe plaiu transportă ceas de ceas canti
formele de învăţămînt şi s-a îm cursuri din învăţămîntul de par „Despre realizările regimului de cărbunelui e mai bună, iar se Lonea rile sale natale. tăţi mari de piatră şantierelor
bunătăţit corpul de propagan tid, ca cel condus de către to mocrat-popular din ţara noas curitatea muncii este asigurată. hunedorerie.
dişti cu noi elemente pregătite, varăşii Nicolae Lugojan, Petru tră“, „Despre situaţia interna 'm m t — Lucruri mari nu vă pot
ca tovarăşii: Gheorghe Zudor, Hălălai şi Ioan Fruşcă unde e- ţională“, „50 de ani de la răs Pentru desfăşurarea ritmică a spune despre oamenii mei, mi Cine e nr>i bun din acraslă
Simion Lascu, Pavel Budean, xistă o serioasă răm-înere în ur coalele ţărăneşti din ţara noas procesului de producţie, s-au a- In Editura de stat pentru litera neri în carieră. Iacă, 9-au obiş brigadă, e greu de precizt.
Olivia Gaţavela, Nicolae Rusu mă şi unde frecvenţa cursanţi tră“, „Grevele din 1933 ale ce sigunat condiţii optime de lucru, tură politică au a p ăru t: nuit să se caţere pe stînei sus, Blondul Dumitru Fure a- hi.
şi alţii. lor este slabă. Acest lucru se feriştilor şi petroliştilor“, „Des prin mărirea volumului de trans aşa cum ne căţăram pe suitor, Gheorghe Paşiniuc ce! iute, Tr i-
datoreşte şi faptului că propa pre înaltul titlu de membru al port mecanizat, în abataje, prin V. Buduru şi C. B odea: DEZ în mină. Muncesc toţi cu ini lă Vuia sau C. Popescu 0 One
Prin înfiinţarea a 4 cercuri de gandiştii acestor cursuri nu par partidului“ şi altele. îmbunătăţirea căilor de trans VOLTAREA RAMURILOR DE mă, să extragă cît mai multă ştie, poate că da. Oricum în
economie concretă s-a realizat ticipă cu regularitate la punctul port şl de aeraj, cît şi printr-o PRODUCŢIE IN GOSPODĂRIA piatră, să aibă de lucru tot tim treaga brigadă este mindria ca
mai bine legătura dintre teorie de consultaţie al propagandişti Comitetul orăşenesc de partid mai bună aprovizionare cu ma pul cei necalificaţi. Despre re rierei.
şi praotică, s-a unit mai strîns lor, îşi pregătesc lecţiile după din Simeria este hotărît să. li teriale. AGRICOLA COLECTIVĂ zultatele noastre, eu nu v-aşi
munca politică de sarcinile eco manual sau după broşură fără a chideze de urgenţă lipsurile ce putea spune prea multe. Norma- ir
nomice ale întreprinderilor. A- le actualiza şi fără a le lega de se mai manifestă în desfăşura La o parte din grupe s-a in Colecţia,,Din experienţa mun torul sectorului le ştie mai bine,
ceste cercuri au ajutat în mod problemele specifice ale între rea propagandei de partid în u- trodus perforajul electric. De cii de partid a încheiat tov. Melega. Nu încetase ploaia Ia termi
concret producţia, prin propune prinderii. „ nităţile de cale ferată, să culti pildă, cu un perforator electric, narea schimbului I. Şi totuşi,
rile ce au fost făcute conducerii ve muncitorilor dragostea fier în aceeaşi unitate de timp, se Broşura cuprinde aspecte din ir
administrative ale unităţilor. De Plenara cu activul Comitetu binte pentru patrie, voinţa fer execută 5 găuri, în loc de una minerii,, după calculele făcute,
pildă, la cercul de economie lui orăşenesc de partid a scos în cu perforatorul cu aer compri experienţa muncii politice dusă Pe platoul carierei se lucra îşi depăşiseră norma cu aproa
concretă de la Atelierele C.F.R. evidenţă şi faptul că tovarăşii mă de a munci pentru înflorirea mat. de asemenea intens. 24 de tineri pe 100 la şută, iar cei de pe
Simeria condus de tov. Iul iu din Comitetul de partid de nod de organizaţiile de bază din gos care alcătuiesc brigada tinere platou, cu mai bine de 35 de pro
Vemichescu, cu ocazia expune de cale ferată Simeria, a cărui ei, pentru construirea socialis Ca o măsură principală este ţii, condusă de Dumitru Lu-
şi reducerea la maxim a efecti podăriile colective „înainte” din cente. Asta însemna mai multă
mului şi apărarea păcii. velor neproduct’ve.
comuna Parveni şi „1 Mai” din piatră pentru temeliile noilor
Datorită celor arătate mai sus, construcţii siderurgice, pentru
productivitatea muncii în primele comuna Moftinul Mic, raionul
temeliile blocurilor muncitoreşti
Cărei, în vederea dezvoltării şi a locuinţelor individuale, de
pe plaiurile hunedorene.
multilaterale a acestor unităţi
socialiste din agricultură.
64 pag. 1 leu
D. Cernamordik: DE CE SE PUBLICITATE
ÎMBOGĂŢESC CAPITALIŞTII
rii lecţiei „Mijloacele financiare 4 luni ale anului, a crescut cu 20 ŞI DE CE SĂRĂCESC MUN
ale întreprinderii“, analizîndu-se la sută faţă de cît era planificat.
In urma experimentării siste CITORII
In sprijin u l lă r g ir ii cunoştinţelorcauzele supnanormative, cursan
Colecţia ,,Biblioteca populară
de marxism-leninism".
ţii au propus respingerea ma ţăranilor muncitori mului de salarizare îmbunătăţit In paginile broşurii autorul
terialelor sosite în cantităţi e- în luna aprilie, sectorul nostru a
xagerat de mari de la Atelierele realizat un randament excepţio explică sub forma unor convor
C.F.R. Griviţa Roşie, în urma nal — 1,72 faţă de 1,23 cît era
schimbării reparării seriilor de E bine cunoscut rolul impor creţia Trosan, Sabina Istrătoiu planificat iniţial. : biri între un muncitor şi un spe
locomotive. In urma punerii în
aplicare a acestei propuneri s-a tant pe oare diferitele cercuri şi şi altele. In ceea ce priveşte preţul de cialist în economia politică, le
reuşit ca numai în luna martie cost, sectorul nostru a realizat
supranormativul să scadă cu cursuri deschise pe lingă 'căm i lună de lună o economie între gea generală a acumulării ca
peste 300.000 lei. nele culturale îl joacă în ridica 3 şi 12 la sută. Pe luna ianua
rea nivelului de cunoştinţe al Cercuri de cultură rie, preţul de cost a fost redus pitaliste, lămurind probleme cu
Sînt o bună parte din cercuri generală cu 12 la suta, pe luna urmă
unde învăţămîntul se desfăşoa toare cu 4 la sută, pe martie cu privire la producţia şi repro
ră în bune condiţiuni, frecvenţa 6 la sută, iar pe ultima lună cu
este satisfăcătoare, iar lecţiile ţăranilor muncitori, În pregăti ducţia capitalistă, la compozi
predate sînt temeinic pregătite. rea şi înarmarea acestora cu
Ca rezultat al însuşirii materia metode noi de muncă, folositoa Asemenea cercuri au funcţio ţia organică a capitalului, la
lului de către cursanţi, majori re pentru continua îmbunătăţire nat la Şibot, Băcăinţi, Homorod,
tatea acestora, cum sînt de pil a vieţii lor. In această direcţie Bozeş şi în alte părţi. procesul de pauperizare a pro
dă tovarăşii Vasile Pietraru, multe sate ale raionului Orăştie
Petru Danciu, Alexandru Filip, au obţinut succese de seamă. Cele mai bune rezultate au letariatului.
Gheorghe Vinţan, Alexandru fost obţinute de către cercul de
Bob, Ioan Moţ, Gheorghe Mi- cultură generală din satul Bo Broşura se adresează maselor
huţ, Ionică Pop şi alţii sînt şi zeş. Aici, în afară de cursul po
fruntaşi în producţie. largi de cititori.
O brigadă artistică 96 pag. 1,50 lei
bună Cerc de ştiinţă micol, în oadrul căruia au fost O (wentura euvă. muzi . Numai azi şi mîine mai puteţi
cumpăra bilete pentru tragerea
In cinstea Festivalului mon popularizată declaraţi reuşiţi 40 ţărani mun specială „Loto Central" din 17
dial, în comuna Geoagiu-Băi a citori participanţi, a mai funcţio mai.
fost înfiinţată o brigadă artis Cu scopul de a veni în aju nat încă un curs de limba şi li
tică. Tinerii de aici vor da pro torul sătenilor, de a contribui teratura romînă, cuprinzînd 23 ...2 mai 1957 — dimineaţă. Din vociferau nervoşi. Numai cei trei erau la volanul autobusului... necum să La tragerea Specială a Pri
grame artistice variate atît în schimbe traseul după cum îl taie ca măverii din 17 mai, câştigători
faţa cetăţenilor din comună cît la îmbogăţirea cunoştinţelor a- de tovarăşi şi un curs de mate vatra smolită a morilor ce plutesc la cuprinşi de o respingătoare ilaritate. pul, Activitatea lor e măsurată în lor Ia „Loto Central“ Ii se vor
şi în faţa vizitatorilor staţiunii mică înălţime, se cerne o ploaie Urcarea s-a sfîrşit cu bine ( bine minuie. distribui în afara premiilor obiş^
balneare din această localitate. cestora, Căminul cultural din matici, cuprinzînd 28 cursanţi. nuite în bani, patru categorii
— Asta o fi la dumneavoastră, dar de premii în obiecte Ia alegere,
Zilele trecute, echipa s-a de Poiana, comuna Almaş, a înfiin Lector pentru aceste două deasă, măruntă, înghesuind cetăţenii — vorba vine, pentru că din fericire nu la Hunedoara — o lămuri ve cuprinzînd :
plasat în satul Renghet unde a cina.
prezentat un program artistic. ţat un cerc de ştiinţă populari cursuri a fost directoarea cămi pe sub sireşini. nu s-a întîmpiat nici un accident). — motociclete I. J. de 350
Spectatorii au aplaudat mult pe Acordeonistul solist, arăta iot ce cmc.
solistele Maria Gheza şi Maria zată, la oare a predat profesoa nului cultural, tovarăşa Letiţia ...Autobuzul de pe traseul nr. 4 La Ciupercă, Moraru şi Pisariuc au ştia. Acum atacase cu foc o sîrbă în
Lădar, oare au interpretat cu drăcită. Scos din sărite, şoferul lăsa — ceasornice de aur şi nichel
pricepere cîteva cîntece populare ra Maria Grumeza. Bucurîndu- Frăţilă. ( oraş-bluming) intîrzie. „O fi rămas coborît. Călătorii au început din nou volanul din nună şi bătea toba pe — răcitoare electrice
romîneşti. S-au buourat de un capota motorului. Totuşi, era cam in
succes deosebit şi tinerii Vasile se de o bună frecvenţă, acest Atît la cursul de limba şi li In pană... vreun accident., s-o fi be- să facă gălăgie. Cu părere de rău, comod să fi toboşar înir-o asemenea maşini electrice de spă
Lădar, Nicolae Lazăr şi Ion Lă poziţie¦ De aceea renunţă la siste lat rufe
dar oare au recitat poezii şi au cerc a desfăşurat o activitate teratura romînă, cît' şi la cursul lejit şoferul...“ făceau pronosticuri cei şoferul a rămas in maşină încercind mul acesta, cu atît mai mult cu cît
interpretat monoloage cu carac găsi aliul mai practic, folosii de to — maşini de cusut
ter agricol şi gospodăresc. susţinută. Lecţiile interesante şi de matematici, au fost declaraţi ce aşteptau In staţia din oraş. să liniştească spiritele 1 boşarii moderni: pedala frinei de pi — aragazuri cu 3 ochiuri şi
cior. In ritmul sîrbei, omul bătea butelie
In pregătirea programului a r bine documentate ce au fost ex reuşiţi toţi cei înscrişi. Printre Dar, iată... in depărtare apare au — Staţi, oameni buni, staţi, liniş iadul pe această pedală în cît la. in
tistic au depus un interes deo tervale scurte, bieţii călători veneau — televizoare
sebit învăţătorul Vasile Moraru, puse în cadrul lui, au explicat cei care au obţinut cele mai tobusul aşteptat, al cărui nr. de cir cu toţii în nas. Nici chiar şoferul nu — aparate de radio
care s-a ocupat de echipa artis a scăpai de asemenea neplăceri. Cu — acordeoane cu 80 de başi
tică şi tov. Viorel Lădar oare a cursanţilor o serie de probleme bune oalifioative, se numără : culaţie este 50.563 Dv. Vine cu o vi toate că ţinea strîns volanul în mină, etc, etc.
pregătit si a condus corul. a aterizai şi el de cîteva ori cu na Cereţi prospectul tragerii la
şi fenomene ce pînă acuma pen tov. Maria Buciuman, Iosif Me- teză ameţitoare şi frînează brusc In sul in parbriz. toate unităţile de vînzare ale
I. PIRVA I. S. Loteria.
tru ei erau neînţelese drea, Iosif Noja, Aurel Căliman, staţie, in timp ce călătorii dau buzna ...Şi acordeonistul cinta mai de
corespondent parte solo: „Cintecul şoferului“, „M-a Oferte de serviciu
Cerc de croitorie Elena Căliman şi încă mulţi să-şi ocupe locuri, şoferul coboară făcut mama oltean", „Cale lungă
alţii. drum de fier”, etc., etc. DIRECŢIA REGIONALA
de la volan cu un aer de erou, de DRUMURI ŞI PODURI TIMI
Totuşi, aventura aceasta muzicală ŞOARA, angafează 2 ingineri
In raionul Orăştie există mul ir parcă ar fi săvlrşit cine ştie ce bra a rămas fără sfirşii Ii lipseşte în constructori pentru secţia dru
te cămine culturale, care pe lin cheierea. Şi pentru că pînă aci s-a muri Deva.
gă formele rnunoii artistice au Regretabil este faptul că nu vură. Se uită chioriş la nerăbdătorii cîntat numai solo acordeon, bine ar
venit şi cu organizarea diferi la toate căminele culturale din fi dacă s-ar încheia cu un solo voce: Ofertele se vor depune la se
tor acţiuni de ordin practic. Aşa acest raion au fost organizate pasageri şi le zice o vorbă de duh: că In toată Direcţia l.R.T.A. se gă diul Direcţiunii regionale D P.
de pildă, în Orăştioara de Jos asemenea importante mijloace de seşte un asemenea solist. Iar dacă Timişoara, str Giurgiu nr. 18,
a funcţionat un cerc de croitorie culturalizare a maselor. Există — Fiţi pe pace... pînă, pînă ziceţi solistul vocal nu e la curent cu toate telefon 28-48.
cu 14 femei, cerc la care încă şi unele localităţi în care melodiile, să se străduiască cel puţin
a predat profesoara Victoria coriducerea căminelor nici nu pe... peşie, sinteţi la bluming / tiţi-vă! şi cu un aer de cunoscător: să stăpînească trei din cele mai pre SFATUL POPULAR REGIO
Feneşan. s-a gîndit măcar la aşa ceva. Cu această precuvtntare s-au du „ştiu eu ce vă doarrre I Vă e teamă NAL HUNEDOARA angajează;
Asemenea exemple pot fi găsite că — şi a făcut un gest cu mîna la
Femeile din această localitate la Dîncu Mare, Cigmău, Teche- mirit toţi. Ameţitoarea viteză a auto gură, ceea ce în limbajul cunoscăto — 3 ingineri hidrologi
au depus un deosebit interes reu şi altele. Directorii cămine buzului se datora „ameţelii“ de care rilor înseamnă „a pili“ — şi după — 2 ingineri mecanici
pentru a-şi însuşi croiul ,atît lor culturale de aici trebuie să suferea şoferul. aceea — ca şi cum ar fi ţinut vola — 1 inginer metro]og.
de necesar în satisfacerea nevoi acorde mult mai mare preocu nul în mîini, a făcut un viraj închi
lor oasnice din gospodăriile lor. pare pentru tnunoa lor, pentru Ultimii s-au urcai în maşină doi
Ele au participat la un ciclu de găsirea şi aplicarea oelor mai „colegi“ de suferinţă şi de muncă
18 lecţii, şi multe au reuşit să accesibile forme de îndrumare
se evidenţieze atît în ceea ce şi lămurire a ţărănimii noastre ai şoferului: Moraru şi Pisariuc Ni puit prăbuşihdu-se pe motor —
priveşte frecvenţa, cît şi în pri muncitoare. Numai aşa îşi_ vor colae. Au scos din gtilej cîteva note vljjfrrr! Nu, nu vă fie teamă, nu vă
vinţa însuşirii materialului pre îndeplini cu adevărat menirea.
dat. Amintim în acest sens pe false pe versurile cîntecului „Lume... răstorn. Doar ve... vedeţi că eu nu
tovarăşele ‘.na Tîmpeanu, Lu- I. STANILEŞTI lume“ după care au dai semnalul cobor... nu, m „sug“ nimic. Sînt,
plecării. Se vede că ei erau „mai sînt treaz cum m-a... m-a făcui măi
corespondent marii‘ pe autobus.
cuţa.
După cca. 400 metri cetăţenii în
cepură să vocifereze pentru că, auto După ce „mai marii“ au „supt”
busul părăsise traseul, luînd-o pe un ceva în repezeală, s-au reîntors înso
ţiţi de un acordeonist.
aii drum.
— Tovarăşi... tovarăşi, noi mergem — Şi acum... hlc, cu muzica îna
inte... hlc.., ’a rşi
la bluming, la gară, nu la OM.
— Gura / ţipă unul din „mai ma Autobusul cobori cu viteză, însoţii ferate melodii ale şoferului şi colegi CENTRUL DE METROLOGIE
lor lui, şi care acum li se potrivesc TIMIŞOARA angajează ingineri
Asigurările de stat în slujba rii" autobusului, şi întorcîndu-se spre de cintecul şoferului, O cetâţeancă de m inune: „Drum bun şi nu uitaţi... mecanici sau electrotehnici pen
ce aţi făcut“ — primul, „M-a cu tru laboratoarele Devia, Oradea,
şofer ordonă: dă-i drrr... umili mat care urma să călătorească cu trenul prins un dor de ducă” — al doilea S-atu Mare, Cluj şi Hunedoara.
şi A rividerci... l.R.T.A." .— ultimul.
departe. Pe răs... răspunderea mea... se adresă vecinei: Ofertele se depun la sediul
S. OLTEANU Centrului din Timişoara, str.
poporului muncitor eu răspund 1 — La noi, la Oraşul Stalin, nu se Donici nr 64.
— Plimbarea asia puteaţi s-o fa pot întîmplă asemenea lucruri. Unui
ceţi în timpul liber, nu cu Călători şi şofer beat nu i se permite să se urce
Spre deosebire de asigură mare, pe care o va primi a- lună a plăţii primelor de asigu în dauna lor — îndrăzni un cetăţean.
rile care se încheiau în timpul tunci cînd ia sfîrşit asigurarea, rare cîte lei 1.125.
regimului burghezo-moşieresc, adică după 10, 15 sau 20 de — Nu-ţi convine că... hic... că te...
Dacă se întîmplă aa asigura
asigurări prin oare fostele so ani. tul să rămînă cu o invaliditate hic... plimbăm, hai ? Se 'oţărî la el, De la mii de kilometri
cietăţi de asigurare nu urmă Persoanele asigurate au şi totală permanentă, el primeşte cel ce răspundea la numele de Mo
reau decît să realizeze profi imediat întreaga sumă asigu
turi cît mai mari, astăzi asi posibilitatea să primească îna rată. raru. Dă-ie jos atunci... tovarăşe, ta (Urmare din pag. l-a) nară le-a plăcut pionierilor din Po din Moscova, cu care de asemeni
gurările sînt puse în slujba oa inte de expirarea asigurării în xa... taxa... hlc, dăi banii ’napoi şi iana şi au mai făcut astfel de că corespondează. Ei au cerut vedei
menilor muncii, pentru satisfa treaga. sumă asigurată sau o Dacă asiguratul încetează din hic... jo s / — Aici e cercul de tîmplărie — lătorii. albume şi lucruri executate de pu
cerea intereselor lor, în oazul parte din ea, prin tragerile de viaţă înainte de expirarea asi spuse unul dintre pibnierii gazdă. nierl.
cînd în viaţa asiguratului se amortizare a asigurărilor pe gurării, ADAS-ul plăteşte ime Nici obiecţiile conştiincioase ale ta Şi despre festival
produc anumite întîmplări ne viaţă, oare au loc o dată pe diat, în-întregime, suma asigu xatoarei nu au ajutat cu nimic. Aşa — Şi aici, cercul de navombdele. Au răspuns rugăminţii pionierii
prevăzute, precum şi în cazul rată persoanei desemnate de a- că toată lumea era la cheremul celor Meşterii pionieri navomodelişii sînt La colţul prieteniei a apărui un din Poiana pînă acum pionierii d,
cînd acesta, ar înceta din viaţă lună. sigunat; în cazul cînd decesul trei. marinarii noştri de mline, Ei ştiu nou titlu : „Colţul festivalului“. CU Constanţa, Sibiu şi din dijeriie c<
în cursul duratei asigurării. asiguratului a fost pricinuit de să construiască şi corăbii. ţiva pionieri răsfoiau o revistă, unii mune din regiunea noasiră. in ,n
Astfel, de pildă, la ultimele un accident, familia primeşte ...Autobusul se opri, de formă, in aranjau nişte vederi, alţii iriau sau rînd va porni spre Moscova pach
In afară de aceasta, încheie trageri oare au avut loc în re dublul sumei asigurate. penultima staţie din O.M. Cînd porni Pionierii romîni au vizitat plaja scriau scrisori. tul cu fotografii ,scrisori şi altele i
rea unei asigurări pe viaţă, re giunea noastră, au ieşit la sorţi din nou, surprinderea era generală. şi parcul de joc. Peste iot ii Iniîm- ajuiorul căruia pionierii sovietici vi
prezintă o măsură de economie unele combinaţii de litere ale .Iată deci, cît de avantajoase In toc să ţină drumul drept înainte, pinau feţele bronzate şi zîmbitoare Cîteva din aceste scrisori au por cunoaşte cîteva din frumuseţile o u
sigură prin aceea că, plătind o următorilor to v arăşi: Ocolişan coli printre două blocuri şi scî.rţîind ale prietenilor sovietici. nii spre diferite Case de pionieri, de pitoresc, ale Republicii nonstr
primă mică lunară potrivit cu Ion ,de la Orăştie, lei 1.125: sînt asigurările de stat pentru din loaie încheieiarile începu să urce iar altele la prietenii din. U.R.S.S., Vor putea afla şi despre conoa vi
suma pentru oare s-a încheiat Szekely Arpad de la Combina peste dîmburi, în căutarea drumului Aşa au călătorii cîteva ceasuri Republica Democrată Germană şi din rile artistice, despre activitatea ai'
asigurarea şi cu durata asigu tul siderurgic Hunedoara lei oamenii muncii. ce duce ia restaurantul Ciuperca. S-a împreună pionierii din Poiana cu cei alte ţări. In scrisorile pe care pio nierilor romîni <n unsiea hesii nit
rării, asiguratul are posibilita 1.125 etc. Tovarăşilor Barbu iscai o hărmălaie de ziceai că auio- din Proletarskaia, numai că iotul a nierii le-au trimis în ţara noasiră !Ui de la Moscova
tea să strîngâ o sumă mai Nicolae şi Zaharia Aneta, de la BENNO ASKENASY hustii devenise a! doilea turn al ba- joşi imaginar, iar cercurile, plaja, in diferite oraşe, au cerut ajutorul
întreprinderea minieră Barza- bilonultii. Femeile şi copiii ţipau de parcul, Ariekul Ie-au cunoscut din pentru surpriza pe care vor să le-o Şi toate acestea, au pornit d/
Bnad le-au ieşit chiar în prima Delegatul Direcţiei Generale teamă să nu se răstoarne, bărbaţii vederile pe care ie au primii de la
A.D.A.S, pentru regiunea 1 prietenii sovietici. Călătoria imagi facă pionierilor de la Şcoala nr. 27 o scrisoare, aceea a Cameliei Huni
Hunedoara
