Page 4 - 1957-05

Pag. 4
DECLARAŢIA COMUNĂ
a guvernului Republicii Populare Romîne şi a guvernului
Republicii Democrate Germane
(Urm are din pag. 3-a )
fălirea împotriva acestei politici contrare intereselor vitale ale
întregii omeniri; ele vor lupta alături de toate popoarele iubi­
toare de pace, pentru a zădărnici planurile de dezlănţuire a unui
război atomic.
Cele două guverne consideră că eforturile tuturor statelor, şi
în primul rînd ale celor care dispun de arma atomică, trebuie
să se îndrepte nu spre sporirea primejdiei războiului atomic
şi a intensificării cursei înarmărilor atomice, ci spre interzi­
cerea fabricării şi folosirii acestor arme de distrugere în masă.
Ele declară totodată că vor lua toate măsurile necesare pentru
a apăra securitatea şi independenţa popoarelor lor contra ori­
cărui atac.
Faţă de faptul că puterile pactului agresiv al Atlanticului
de Nord refuză să meargă pe drumul destinderii internaţionale,
intensifică cursa înarmărilor şi politica constituirii de blocuri
agresive, Republica Populară Romînă şi Republica Democrată
Germană îşi exprimă hotărîrea de a-şi întări capacitatea lor de
apărare, de a menţine şi consolida Tratatul de la Varşovia,
împreună cu celelalte ţări socialiste participante, în interesul
securităţii şi independenţei ior naţionale, precum şi în intere­
sul păcii şi securităţii tuturor popoarelor.
Ambele guverne consideră totodată că este necesar să se
ajungă la un acord asupra unor astfel de probleme internaţio­
nale importante ca dezarmarea şi crearea unui sistem de secu­
ritate colectivă în Europa.
In scopul realizării unui astfel de acord general, Uniunea
Sovietică a făcut în repetate rînduri propuneri practice de cea
!nai mare importanţă, a căror adoptare ar însemna un mare
pas înainte şi ar contribui în mod esenţial la destinderea in­
ternaţională. Cele două părţi sprijină întrutotul aceste pro­
puneri şi consideră că celelalte mari puteri au datoria faţă de
toate popoarele lumii să se apropie de propunerile sovietice.
Guvernele celor două ţări vor sprijini toate propunerile con­
structive, avînd ca scop reducerea înarmărilor, a efectivelor
militare, interzicerea armelor nucleare şi cu hidrogen, interzi­
cerea experienţelor atomice.
Ambele guverne sînt de părere că se pot obţine progrese în
problema dezarmării şi a interzicerii armelor nucleare şi pe
calea soluţiilorparţiale, şi aşteaptă ca la sesiunea subcomite­
tului comisiei O.N.U. pentru dezarmare, de ia Londra, să se
găsească drumul spre rezolvarea acestei probleme.
Crearea unei zone de limitare controlată a înarmării ar pu­
tea constitui un pas eficace pe drumul înfiinţării unui sistem
de securitate colectivă cuprinzând toată Europa. Ambele gu­
verne acordă o mare importanţă unui astfel de sistem de secu-
Htale colectivă, din care ar putea face parte cele două state
germane, pînă la crearea unei Germanii democratice şi iubi­
toare de pace, deoarece aceasta ar corespunde intereselor tu­
turor popoarelor europfene şi ar uşura calea spre rezolvarea
paşnică a problemei germane.
Cele două guverne consideră că Pactul N.A.T.O. reprezintă
un pericol pentru pacea şi securitatea popoarelor europene.
în numele guvernului Republicii Populare Romîne In numele guvernului Republicii Democrate Germane
Berlin 28 aprilie 1957 CHIVU STOICA
DECLARAŢIA COMUNA
a Partidului Muncitoresc Romîn şi a Partidului
Socialist Unit din Germania
( Urmare din pag. HI-a)
ţări socialiste — a arătat justeţea tezei leniniste potrivit căreia, muncitoreşti în lupta lor pentru cucerirea puterii politice şi pen­
cu toată diversitatea formelor şi metodelor folosite de diferite
partide în construirea socialismului, corespunzător cu condi­
ţiile economice, istorice şi naţionale concrete ale fiecărei ţări,
legile şi trăsăturile fundamentale ale revoluţiei socialiste sînt
în general valabile pentru toate ţările. Construirea socialismului
în fiecare ţară în parte este posibilă numai pe baza recu­
noaşterii nelimitate a învăţăturii marxiste despre dictatura pro­
letariatului, a rolului conducător al partidului marxist-leninist
şi a internaţionalismului proletar.
!n activitatea lor, Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul
Socialist Unit din Germania îşi îmbogăţesc propria experienţă
•cu experienţa celorlalte partide frăţeşti şi îndeosebi cu bogata
experienţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,
Uniunea Sovietică a construit cu succes socialismul şi a tre­
cut la construirea comunismului ; ca rezultat al procesului dez­
voltării istorice, Uniunea Sovietică este de aproape 40 de
ani centrul incontestabil al mişcării muncitoreşti revoluţionare
internaţionale. Făurit de marele Lenin, Partidul Comunist al
Uniunii Sovietice a acumulat în decurs de peste o jumătate de
Berlin 28 aprilie 1957 Din însărcinarea Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
O deScgafie a S eupşcinei
P op ylare Federative Iugoslave
va vizita fara noastră
Marea Adunare Naţională a Marii Adunări Naţionale si a a-
Republicii Populare Romîne a les o delegaţie care va vizita ţara neaţa însorită de 1 Mai pe poar­ legaţiei parlamentare romîne te 150.000 de muncitori, este inundată de 1.200 de stea­ lor muncii din cele 25 de ra­
invitat o delegaţie a Scuşpcinei noastră începind din 11 mai.
Populare Federative Iugoslave Conducătorul delegaţiei, alcătui­
pentru a vizita ţara noastră. tă din 13 deputaţi, este Dlazo
Scupşcina Populară Federati­ Ivanovici, preşedintele Scupşci-
nei Populare din Muntenegru.
vă iugoslavă a primit invitaţia
întrevedere între Adenauer
şi Dulles
BONN 2 Agerpres. Miercuri După cum reiese din relatările
după-amiază a avut loc la pala­ agenţiei Associated Press, în ca­
tul Schaumburg, reşedinţa can­ drul acestei întrevederi Dulies
celariei federale, o întrevedere „a demonstrat“ interlocutorului
între cancelarul Adenauer şi se­ său că Republica Federală nu
cretarul Departamentului de stat trebuie să se lase impresionată
al S.U.A. Dulies, sosit la Bonn de campania de protest îm­
pentru a participa ia sesiunea potriva înarmării atomice. Se­
Consiliului pactului Atlanticului cretarul Departamentului de stat
de nord. a cerut guvernului federal să
traducă cu hotărîre în practică
Această întrevedere care a du­ planurile de înzestrare a Bun-
rat aproape 2 ore a fost consa­ deswehrului cu armament ato­
crată discutării situaţiei politice
internaţionale, în ajunul deschi­ mic.
derii la Bonn a sesiunii Consi­
liului Atlantic.
Redaclja şi adm inistraţia ziarului, s jr. 6 M a rile nr. 9, Telefon: 188- 139, Taxa p lătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P J J .R , nr, 236J W din 0. noiembrie _l 949 - T i p a r u l întreprinderea P oligraf ică „1 M ai
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 742
Sărbătorirea zilei de 1 Mai
la Moscova
MOSCOVA 2 (Agerpres)’. nelor primelor 12 raioane ale
Sărbătoarea de 1 Mai a început Capitalei sovietice. Deasupra
lia Moscova prin tradiţionala p a ­ coloanelor se pot vedea portre­
Participarea Republicii Federale Germane ca membru în ţională paşnică, promovată de popoarele iubitoare de pace, va radă militară din Piaţa Roşie. te ale lui Lenin. Din rîndurile
N.A.T.O. măreşte acest pericol şi împiedică crearea unei Ger­ cîştiga din ce în ce mai mult teren. Ele consideră că există La invitaţia sindicatelor so­ demonstranţilor răsună aclama­
manii unite, progresiste. astăzi în lume forţe capabile să pună capăt cu succes oricărei vietice, la Moscova au sosit, ţii de salut în cinstea Partidului
aventuri agresive imperialiste.
Imperialismul german, care a ajuns din nou la putere în Ger­ pentru a participa la sărbători­ Comunist şi a guvernului sovie­
mania de vest, încearcă să-şi reia planurile sale cotropitoare III. rea zilei de 1 Mai, reprezentanţi tic. Răsună chemări de 1 Mai,
care au adus deja popoarelor mari suferinţe. înarmările din
Germania occidentală permit să se vadă clar gravitatea primej­ In cursul tratativelor s-a discutat de asemenea pe larg pro­ ai Federaţiei Sindicale Mondiale, care mobilizează pe oamenii'
diei care ameninţă din nou popoarele. Cu drept cuvînt sînt in­ blema colaborării multilaterale între cele două state. delegaţii sindicale şi muncito­ muncii la înfăptuirea hotărîrilor
dignate popoarele Europei că aceiaşi generali hitlerişti stăpî- reşti din China şi Franţa, Un­ Congresului al XX-lea al Par­
niţi de idei revanşarde, care au comis orori sîngeroase în ţă­ S-a constatat că relaţiile de colaborare şi de ajutor reciproc garia şi Grecia, Romînia şi Su­ tidului, la întîmpinarea demnă
rile Europei, exercită funcţiuni de comandă în N.A.T.O. şi în dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată dan, Indonezia şi Bulgaria, Ce­ a celei de a XXXX-a aniversări
unităţile militare vest-germane. Sprijinirea imperialismului ger­ Germană s-au dezvoltat în avantajul ambelor state.
man înseamnă sprijinirea pregătirii unui război atomic. In a- hoslovacia şi Italia, Olanda, a Revoluţiei din Octombrie, la
ceste împrejurări, creşte însemnătatea Republicii Democrate Intre 1951—1956 volumul schimbului de mărfuri între cele
Germane ca factor al păcii în Europa. Recunoaşterea şi spri­ două state a crescut de peste 3 ori, contribuind la dezvoltarea Polonia şi alte ţări,, delegaţii îndeplinirea înainte de termen
jinirea Republicii Democrate Germane de către toate statele ar economiilor naţionale şi prin aceasta ia ridicarea nivelului de ale oamenilor de cultură dintr-o a planului economiei naţionale
întări forţele păcii şi ale progresului. trai în ambele ţări. serie de state. Oaspeţii ¦străini pe anul 1957. Deasupra coloane­
privesc parada din tribune.
Guvernul Republicii Populare Romîne şi poporul romîn îşi S-a convenit să se încheie un acord comercial de lungă du­ lor de oameni ai muncii se pot
exprimă convingerea că cuceririle democratice şi socialiste ale rată între ambele state pentru anii 1958—1960. In tribuna centrală a Mau­ vedea portrete ale lui Bulganin,
Republicii Democrate Germane sînt de mare însemnătate pentru soleului se aflau N. A. Bul- Hruşciov, Kaganovici, Kiricen-
viitorul întregului popor german. S-a ajuns ia înţelegerea să se lărgească colaborarea eco­ uanin, N. S. Hruşciov, L. M. ko, Malenkov, Mikoian, Molo­
nomică şi tehnico-ştiinţifică între cele două state, în special în Kaganovici, G. M. Malenkov, tov, Pervuhin, Saburov, Susiov,
Ambele guverne sînt de acord că reunificarea paşnică a Ger­ domeniul industriei chimice in care atît Republica Populară A. I. Mikoian,. V. M. Molotov, Voroşilov, mii de pancarte, pa­
maniei este cauza poporului german însuşi şi necesită înţele­ Romînă cît şi Republica Democrată Germană au bază de ma­ M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, nouri cu rapoarte asupra vic­
gerea între ambele state germane. terii prime şî posibilităţi favorabile de dezvoltare. M. A. Suslov, L. I. Brejnev, toriilor în muncă.
D. T. Sepilov, E. A. Furteva, Defilează coloanele colective­
Orice încercare de a ataca Republica Democrată Germană va In scopul creşterii producţiei agricole, cele două guverne au N. M. Şvernik, A. B. Aristov, lor celor mai mari întreprinderi
întîlni rezistenţa hotărîtă a întregului lagăr socialist şi a tu­ convenit să încheie înţelegeri de colaborare în domeniul agri­ N. I. Beliaev, P. N. Pospelov, din Moscova — „Krasnîi prole­
turor popoarelor iubitoare de pace. culturii. mareşali şi amirali.
tari“, Uzina de rulmenţi nr. 1,
Ambele guverne declară că sînt gata să stabilească relaţii Guvernele Republicii Populare Romîne şi Republicii Demo­ Mareşalul Uniunii Sovietice, „Serp i Molot“, „Triohgornaia
politice, economice şi culturale cu toate statele, indiferent de crate Germane au hotărît de asemenea să încheie o convenţie G. K. Jukov. ministrul Apără­ Manufactura“, studenţi ai Uni­
sistemul lor social, să lărgească şi să adîncească relaţiile exis­ consulară, o convenţie de asistenţă juridică în problemele ci­ rii al U.R.S.S. primeşte parada. versităţii din Moscova şi ai-, al­
tente. Ele vor acţiona şi pe mai departe credincioase princi­ vile, de familie şi penale, un acord asupra colaborării în do­ Trecerea în revistă a trupelor tor instituţii de învăţămînt su­
piilor coexistenţei paşnice. meniul prevederilor sociale, precum şi un acord de colaborare s-a terminat. Fanfara intonea­ perior din canitala sovietică, co­
în domeniul sănătăţii. ză imnul „Glorie“ din opera laboratori ai instituţiilor Acade­
Stabilirea de relaţii diplomatice normale ale ambelor state „Ivan Susanin“ de Glinka. Ma­ miei de ştiinţe, artişti.
germane cu toate ţările ar influenţa favorabil situaţia interna­ Ambele guverne vor sprijini şi pe mai departe dezvoltarea reşalul Jukov se urcă la tribu­ Defilează constructorii . Mos­
ţională. relaţiilor în domeniul cultural ştiinţific, al învăţămîntului şi nă, de unde rosteşte o cuvîn- covei. In fata lor stă o sarcină
sportului, vizitele reciproce ale oamenilor de ştiinţă şi de cul­ tare, ascultată cu multă atenţie de cea mai mare importanţă :
In Republica Federală Germană cercuri tot mai largi se pro­ tură, manifestările arlistice şi sportive, precum şi colaborarea de către participanţii la miting. în cel de al VMea cincinal ei
nunţă pentru stabilirea de relaţii diplomatice normale între intre instituţiile lor de cultură. Cuvintele de încheiere ale cu­ vor construi 11 milioane metri
Republica Federală Germană şi Republica Populară Romînă şi vântării mareşalului Jukov sînt Pătraţi de suprafaţă locativă —
iau atitudine împotriva poziţiei guvernului actual al Republicii Rezultatele tratativelor au confirmat pe deplin însemnătatea întîmpinate cu puternice urale. atît cît avea întreaga Mosco­
Federale Germane faţă de această problemă. Ambele delegaţii contactelor directe dintre reprezentanţii de frunte ai celor două Se intonează imnul de stat al vă dinaintea Revoluţiei.
sînt de acord că dezvoltarea relaţiilor politice, economice şi state şi a schimburilor de păreri cu privire Ia problemele de Uniunii Sovietice, răsună sal­
culturale între Republica Populară Romînă şi Republica Fede­ interes comun. vele de salut ale artileriei. Tineretul poartă pancarte cu
rală Germană corespunde intereselor naţionale ale popoarelor porumbelul păcii şi celelalte em­
romîn şi german, ca şi intereselor generale ale păcii şi colabo­ însufleţite de dorinţa de a dezvolta şi întări continuu rela­ începe defilarea trupelor. In bleme ale apropiatului Festival
rării între state. ţiile de colaborare prietenească multilaterală între Republica Mondial al Tineretului şi Stu­
Populară Romînă şi Republica Democrată Germană, guvernele frunte merg ofiţerii-elevi ai A-
Guvernul Republicii Populare Romîne şi guvernul Republicii celor două state sînt adînc convinse că această colaborare va cademiilor militare „Frunze“, de denţilor. Pe numeroase pancarte
Democrate Germane consată că actualmente, după eşecul agre­ contribui într-o măsură tot mai mare la d»rvo!tarea economiei se poate citi cuvîntul „Pace“,
siunii contra Egiptului şi al complotului contrarevoluţionar în naţionale a celor două state şi la ridicarea bunei stări materiale artilerie, de geniu, şi ai altora. scris in diferite limbi ale po­
Ungaria, precum şi faţă de mişcarea mondială de masă în­ şi culturale a popoarelor lor. Infanteria sovietică este re­ poarelor din întreaga lume.
dreptată împotriva pregătirii unui război atomic, există posibi­
lităţi pentru o anumită destindere în relaţiile internaţionale. Ele Cele două guverne sînt ferm hotărîte să depună toate efor­ prezentată la paradă de di­ Poporul sovietic aproba în u-
îşi exprimă convingerea că în ciuda eforturilor cercurilor im­ turile pentru a întări prietenia frăţească şi unitatea de nezdrun­ nanimitatc politica leninistă a
perialiste agresive, politica de destindere şi colaborare interna- cinat a puternicului lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uni­ vizia mecanizată de gardă guvernului său. Credincios stea­
unea Sovietică, pentru întărirea cauzei socialismului, a menţi­ gului internaţionalismul” ! nro-
nerii păcii. „Taman“. Urmează regimen­ letiair, el trimite în ziua de 1 Mai
tul viitorilor ofiţeri ai a r­ un salut frăţesc tuţuror popoa­
relor care luptă pentru pace, de­
OTTO GROTEWOHL matei sovietice, elevii şcolilor mocraţie şi socialism. Pe sute
de pancarte se pot cit' chemări
„Suvorov“, printre care elevii adresate popoarelor din întreaga
şcolii din Moscova, recent crea­ lume.
tă. Asistenţa salută cu căldură
coloana marinarilor. După ma­
rinari urmează elevii şcolii „N'a-
hirnov“ din Leningrad — viitori
ofiţeri de marină, după ei gră­
niceri şi artilerişti. Autotractoa­ Participanţii la demonstraţie
re noi pe şenile trag tunuri u- salută marele popor chinez, pe
şcare. Urmează artileria anti­ oamenii muncii din Polonia, Ce­
aeriană de calibru mic, aruncă­ hoslovacia, Republica Democra­
veac o uriaşă experienţă revoluţionară şi luminează astăzi, ca In mod satisfăcător s-a dezvoltat şi întărit colaborarea între toare grele de mine, artileria tă Germană,-Romînia, Bulgaria,
un far călăuzitor, activitatea tuturor partidelor comuniste şi Partidul Aîuncitoresc Romîn şi Partidul Socialist Unit din Ger­ Ungaria^, Albania, R. P.
mania. Consultările reciproce asupra problemelor care intere­ antiaeriană grea şi, însfîrşit, tu­
tru construirea societăţii socialiste. sează cele două partide, schimburile de publicaţii şi materiale nuri de o deosebită putere. Nu Mongolă, Republica Populară
de partid, împărtăşirea reciprocă a experienţei pozitive în ac­ numai cei prezenţi în Piaţa Ro­
Partidul Muncitoresc Romîn dă o înaltă apreciere activităţii tivitatea de partid şi de stat s-au dovedit a fi de mare însem­ şie, dar şi toţi cetăţenii Mosco­ Democrată Coreeană, pe oame­
Partidului Socialist Unit din Germania, care, călăuzindu-se de nătate în activitatea celor două partide. Ele consideră nece­ vei au urmărit cu interes para­ nii muncii din Republica De­
principiile inarxism-leninismului, a făurit primul stat cu ade­ sar să continue şi în viitor folosirea largă a unor asemenea da aviaţiei. Cu mare viteză s-au mocrata Vietnam, Republica
vărat democrat şi iubitor de pace din istoria Germaniei, luptă forme de colaborare, să iniţieze schimburi de delegaţii pentru înălţat bombardiere grele şi !a- Populară Federativă Iugoslavia.
pentru unitatea Germaniei, conduce cu fermitate clasa munci­ studierea reciprocă a experienţei de partid şi să folosească şi Fi au trimis un salut frăte..c.
toare, ţărănimea, intelectualitatea şi alte pături de oameni ai vioane de vînătoare cu reacţie. marelui popor indian oare luptă
muncii la construirea socialismului. Prin devotamentul său faţă alte forme de colaborare.
de nemuritoarele idei ale marilor fii ai poporului german, In interesul întăririi mişcării muncitoreşti internaţionale, cele Parada militară nu a durat pentru progresul patriei sale,
Marx şi Engels, prin întreaga sa luptă pentru victoria cauzei mult — în tota! 50 minute, dar pentru pace în Asia şi în în­
nobile a socialismului, Partidul Socialist Unit din Germania două partide vor dezvolta colaborarea cu toate partidele co­ ea a dovedit în mod convingă­ treaga lume, şi salută călduros
este un demn continuator al glorioaselor tradiţii revoluţionare muniste şi muncitoreşti. Ele consideră necesară, totodată, dez­ tor puterea forţelor armate ale
ale clasei muncitoare germane. voltarea legăturilor lor cu partidele socialiste, cu mişcările Uniunii Sovietice oare stau de popoarele din Orientul arab
progresiste din toate ţările, în vederea mobilizării şi luptei strajă muncii paşnice a oame­ care luptă împotriva noilor pla­
Cele două delegaţii constată că relaţiile frăţeşti de prietenie, comune a tuturor forţelor iubitoare de pace. nilor sovietici. nuri colonialiste ale imperialiş­
colaborare şi ajutor reciproc între Republica Populară Romînă tilor, pentru consolidarea inde­
şi Republica Democrată Germană se dezvoltă continuu în fo­ Delegaţia Partidului Muncitoresc Romîn şi delegaţia Parti­ ? pendenţei şi suveranităţii naţio­
losul ambelor ţări. Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul dului Socialist Unit din Germania, îşi manifestă profunda sa­
Socialist Unit din Germania îşi exprimă hotărîrea de a acţiona tisfacţie pentru rodnicele discuţii purtate şi-şi exprimă convin­ Demonstraţia sărbătorească de nale a statelor lor, popoarele
şi mai departe pentru lărgirea şi adîncirea legăturilor multi­ gerea că rezullalele convorbirilor vor contribui la o şi mai
laterale şi a schimbului de experienţă în toate domeniile de strînsă colaborare între cele două partide, între cele două 1 Mai a oamenilor muncii din din ţările coloniale şi dependente
activitate între cele două state. state democrat-populare, la întărirea unităţii lagărului ţărilor
socialiste, la consolidarea cauzei păcii în lumea întreagă. Moscova, a început în Piaţa care luptă împotriva jugului im­
Roşie imediat după terminarea perialist, pentru libertatea şi in­
paradei mib'tare. Potrivit tradi­ dependenţa naţională.
Din însărcinarea Comitetului Central ţiei, demonstraţia a fost des­ Deasupra Pieţii Roşii răsună
al Partidului Socialist Unit din Germania chisă de stegari după care au
urmat coloanele elevilor şcoli­ aclamaţii de salut în cinstea
WALTER ULBRÎCHT lor din Moscova. Un grup de prieteniei şi colaborării cu po­
poarele Angliei, Statelor Unite
copii s-a apropiat de Mausoleu,
ale Americii şi Franţei. în cins­
a urcat la tribună şi a înmînal tea prieteniei şi colaborării din­
buchete de flori conducătorilor tre Uniunea Sovietică şi Repu­
Partidului Comunist şi guver­ blica Finlanda, în cinstea prie­
nului sovietic. teniei şi colaborării dintre
...Prin faţa tribunelor trec U.R.S.S., şi Italia, saluturi adre­
12.000 de sportivi îmbrăcaţi în sate popoarelor Indoneziei, Bir-
costume albe, verzi, roşii şi al­
Oamenii muncii din Pekin bastre. Trecînd prin faţa Mau­ maniei, Japoniei...
au sărbătorit cu entuziasm 1 Mai soleului, sportivii ş-au «chim-
bat rapid rîndurile, formînd cu- Demonstraţia s-a încheiat cu
vintul „Lenin“. defilarea unei mari coloane de
s ”or.Tvi ai colectivelor de cul-
Nu au încetat încă aplauzele iură fizică şi sport din Capitală.
La demonstraţia de .1 Mai au
PEKIN 2 Agerpres. In dimi­ nale a R.P.R. conducătorul de­ din Pekin au participat pes­ destinate sportivilor şi Piaţa participat reprezentanţii oameni­
ta Tien An Men, considerată de care vizitează în prezent China. 20.000 de oameni ai mun­ guri care fîlfîie in fata coloa­ ioane ale Moscovei.
poporul chinez ca un simbol al In tribune se aflau peste 1.000 cii din cooperativele meşteşugă­ SIMBATA 4 MAI
revoluţiei şi al marilor sale tra ­ de oaspeţi veniţi la această săr­ reşti, 140.000 studenţi şi elevi,
diţii precum şi în vasta piaţă bătoare din 46 de ţari. zeci de mii de oameni de artă
di * faţa acesteia, mii de stea­ şi litere, pionieri şi aproape
guri roşii de mătase salută ma­ Imnul naţional al R. P. Chi­ 100.000 alţi cetăţeni ai Capita­
rea sărbătoare proletară. In tri­ neze şi Internaţionala intonate
bunele din jurul pieţii înţesată de uriaşa fanfară ca şi salvele lei. SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
de lume, oamenii îşi manifestă de artificii care marcau începu­ Deasupra coloanelor nesfîrşi-
bucuria de viaţă şi încrederea tul demonstraţiei, dădeau un a s­ DEVA : Sinha Moca î ALBA IULIA: mul; PETROŞANI: Misterele celor
nestrămutată în viitor. pect de sărbătorească solemni­ te, printre zecile de mii de stea­ Feroviarul; APOLDU DE SUS: Micul
guri de culori diferite, oamenii lustragiu; BARU MARE: Ghitarele două oceane; SEBEŞ: Moartea unui
La ora 10 îşi fac apariţia î tate. muncii purtau mari pancarte cu dragostei; BRAD: Aida; HAŢEG: În­
Luînd cuvîntul la deschiderea grafice care exprimau realizări drăgostiţii; 1L1A: Trandafirii lui Alah; ciclist; TEIUŞ; Prietene de noapte;
tribuna centrală conducătorii importante în producţie. LONEA: Don Juan; ORAŞT1E: Biga­
Partidului Comunist şi guvernu­ demonstraţiei. Pin Cijen, vice­ ZLA1NA: Aida; HUNEDOARA: Ne-a.m
lui R. P. Chineze: Mao Tze-dun, preşedinte al Comitetului per­
manent al Congresului Popular întîlnit undeva. '
Ciu En-lai, Liu Şao-ţi şi alţii, şi primar al oraşului Pekin, a
salutat atît pe oamenii muncii La demonstraţie au participat SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
împreună cu Mao Tze-dun se chinezi cît şi pe oaspeţii străini.
de asemenea şi reprezentanţii J PROGRAMUL I: 5,05 ?Melodii popu- cîntăreţi; 22,30 Muzică de dans. PRO-
urcă la tribună K.E. Voroşilov, In coloanele demonstranţilor
s-au scandat numeroase lozinci naţionalităţilor conlocuitoare din lare romîneşti; 6,00 Muzică uşoară; GRAMUL 11: 15,00 Muzică uşoară;
preşedintele Prezidiului Sovietu­ de prietenie la adresa ţărilor
lui Suprem al U.R.S.S., oaspe­ prietene şi au fost auzite multe Republica Populară Chineză. 7,10 Jocuri populare romîneşti; 11,03 15,35 Program de muzică populară;
cuvinte de simuatie şi prietenie
tele poporului chinez. împreună la adresa ţării noastre şi po­ Demonstraţia a durat 3 ore. Cu cîntecul şi jocul pe întinsul patriei; 18,10 Melodii de muzică uşoară; 19,0C
porului nostru.
cu Liu Şao-ţi, preşedintele co­ Prospeţimea coloanelor de pio­ 11.45 Un sfat bun nu strică; 12,20 Muzică de dans; 19,45 Cîntă Ana Ba-
mitetului permanent al Adunării La demonstraţia de 1 Mai nieri, graţia evantaielor agitate Din muzica popoarelor; 14,45 Muzică Iaci; 20,03 Concert ghicitoare: „Fru-
uşoară romînească; 15,05 Program mu- moaşă eşti patria mea"; 21,05 Muzică
reprezentanţilor populari din în­ în aer, umbrelele multicolore, zical alcătuit la sugestia elevilor şi de dans; 22,30 Din comoara folcloru-
dansul dnagonilor de aur, care studenţilor; 19,10 Concert de estradă; lui nostru; 23,52—0,50 Muzică de dans.
treaga Chină, a urcat la tribu­ 19.45 Răspundem ascultătorilor; 19,55
şerpuiau deasupra capetelor, Noapte bună copii: „Inelul grădinara- BULETINE DE ŞTIRI
nă Constantin Pîrvulescu, pre­ dansuî leilor mongoli au dat a- lui“ povestire de N. Eugen şi B. Ma- S,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00; 15,00:
rían; 20,15 Muzică de dans; 21,15 Gîn 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (’programul
şedintele Marii Adunări Naţio­ cestei manifestaţii un caracter
deosebit de pitoresc, de 6 mare tă acordeoriistiil Ilic Udilă; 21,35 Mari I), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 21,00;
originalitate.'
25,00 (programul II),
DMA