Page 44 - 1957-05

Pag. 4 D R U l'!'1. SOCIALISMULUI Nr. 753

rrnwe& u*. -.rvi - -—atai>v<i r w y w

„Intre firile noastre jiu exişti probleme

asupra cărora si nu putem cădea de acord64

Convorbirea lui N.S. Hruşciov cu surner Catledge

redactor şef al ziarului „New York Times“

( Urmare din pag. 3-a) te ale Americii sînt un stat capitalist vernului sovietic constă, printre altele,

centralizat, cu un înalt nivel de dez­ în stimularea vizitelor reciproce libere

avut în vedere un organ care ar putea voltare, al cărui guvern reprezintă ma­ de studenţi, ingineri, specialişti în do­

fi creat în cazul cînd se va ajunge rile bănci şi monopoluri. Acestea, fără meniul ştiinţei şi tehnicii, ziarişti, oa­

la un acord cu privire la un sistem de a întreba poporul, nu urmăresc decît meni de cultură etc., în Uniunea So­

Vizita tai K. E. Voroşilov La Oelfii se crează un Comitet naţionalsecuritate europeană, cu participarea să-şi mărească în permanenţă profitu­ vietică şi în atle state. Este just a-
S.U.A. în acest organ. ceasta ?
rile. In rîndul conducătorilor ameri­ N. S. HRUŞCIOV. Da, înţelegeţi în Indonezia de pregătire a conferinţei
pentru interzicerea armei atomics
T. CATLEDGE. Aveţi oare cunoş­ cani există oameni lipsiţi de răspun­ just. Noi vrem aceasta. Insula Bali
T. CATLEDGE. Aş vrea acum să
tinţă despre o iniţiativă din partea dere care, de dragul scopurilor lor e-
mă erijez într-un rol oarecum diferit,
vreunei puteri, fie Uniunea Sovietică, goiste, duc o politică aventuristă pe nu în rolul unui propagandist al sis­
temului capitalist, ci în rolul unui
Statele Unite ale Americii sau o terţă care o numesc politică „pe marginea propagandist al profesiei mele. Ca re­
prezentant al unui mare ziar american,
putere, în ce priveşte convocarea unei războiului“, politică de forţă. sînt pentru schimbul liber de infor­ DENPASAR 15 (Agerp'res). întîmpinat pe K. E. Voroşilov DELIII 15 (Agerpres). Zia- ferinţe internaţionale pentru in­
TASS anunţă : La 14 mai K. E. cu aceeaşi căldură cu care po- rul „Statesman“ relatează că terzicerea armei atomice şi cu
noi conferinţe la nivel înalt sau Una este cînd un acrobat cu expe­ maţii. Voroşilov împreună cu preşe­ poru1 sovietic a întîmpinat în din iniţiativa lui Ramesvari hidrogen, care va avea loc la
aşteptaţi ca altcineva să manifeste rienţă face echilibristică pe sîrmă. In această ordine de idei, aş vrea dintele Sukarno şi persoanele tara sa pe preşedintele Repu­ Nehru şi a altor deputaţi din Tokio în luna august, Comite­
o astfel de iniţiativă ? Dacă el îşi pierde echilibrul şi cade, nu care îi însoţesc au vizitat su­ blicii Indonezia. parlamentul indian la Delhi se tul v-a desfăşura şi în India o
moare decît un singur om. Şi de el să vă întreb: consideraţi oare că cen­ burbiile oraşului Denpasar de crează un Comitet national de largă campanie împotriva ex*
N. S. HRUŞCIOV. Deocamdată nu este păcat. Dacă îşi pierde însă echi­ zura care există în Uniunea Sovietică pe insula Biali. După !aceasta el După ce a mulţumit cordial pregătire a celei de a IlI-a con- perientelor cu arma nucleară.
am avut cu nimeni un schimb de pă­ librul un om politic care duce politica pentru corespondenţii străini este sau pentru primirea călduroasă,
reri in această privinţă. Nu am vor­ „pe marginea războiului", greşeala lui nu justificată, nu creează ea cumva a fost invitat să asiste la cere­ pentru posibilitatea acordată de
bit decît despre punctul nostru de mai multe probleme decît rezolvă? In monia oficială la un templu din a cunoaşte bogata cultură a po­
S.U.A. şi în alte state occidentale şti­ această localitate. porului indonezian, K. E. Voro­
vedere. poate duce la pieirea a milioane de rile corespondenţilor străini nu sînt şilov a transmis locuitorilor din Sub semnul unităţii de acţiune
supuse cenzurii. La ora 11 lia Denpasar a a- insula Bali un salut frăţesc din
T. CATLEDGE. Doresc să vă pun oameni. Acest lucru nu poate fi uitat. partea popoarelor Uniunii So­
N. S. HRUŞCIOV. Verificarea co­ vut loc un miting consacrat vi­ vietice şi a urat succes poporu­
o mică întrebare asupra unei proble­ Nu poate fi uitat nici faptul că anu­ respondenţelor sau, după cum spuneţi, zitei lui K. E. Voroşilov. La Greve ale muncitorilor din Le Havre
me foarte mari. Aţi spus că, în anu­ miţi conducători şi oameni de stat ai cenzura, se aplică în Uniunea Sovie­ lui indonezian. şi Saint Nazaire
mite condiţii, schimbul de păreri ar S.U.A., spun ei înşişi că duc o politică tică numai în privinţa ştirilor calom­ miting au participat cîteva sute
putea fi realizat în cadrul O.N.U. „de pe poziţii de forţă“ şi că o duc nioase. Oamenii sovietici nu pot să fie de mii de locuitori ai insulei. La 15 mai K. E. Voroşilov şi PARIS 15 (Agerpres). La a- Grevele s-au desfăşurat sub
Consideraţi oare că O.N.U. este un „pe marginea războiului“. Intr-un cu- nepărtinitori faţă de calomniatori, pelul comun al organizaţiilor semnul unităţii de acţiune îrn
instrument internaţional important în vînt, în Statele Unite ale Americii nu care în ştirile lor denaturează reali­ In cadrul mitingului a luat persoanele care-1 însoţesc vor sindicale ale Confederaţiei Ge­ tre sindicatele C.G.T., „Force
rezolvarea problemelor internaţionale? poporul muncitor este acela care vrea tatea, scriu tot felul de născociri. nerale a Muncii din Franţa, ale Ouvriere“ şi ale Confederaţiei,
dezlănţuirea războiului, el vrea pace cuvîntul preşedintele Indoneziei, pleca cu avionul la Surabaia.
N. S. HRUŞCIOV. Organizaţia şi prietenie între popoare. Din păcate Nu putem fi de asemenea nepărti­ Sukarno, care a mulţumit lo­
Naţiunilor Unite poate fi, desigur, însă, el nu exercită aproape nici un nitori faţă de cei care cheamă la tul­ cuitorilor insulei pentru că l-au
considerată drept un instrument util. fel de influenţă asupra politicii S.U.A. burarea vieţii normale a societăţii sau
la omoruri. Dacă se îngrădesc rela­ „Force Ouvriere-ului“ şi ale franceze a muncitorilor creş­
Aş păcătui însă în faţa conştiinţei tările unor astfel de oameni, aceasta Confederaţiei franceze a mun­ tini.
nu înseamnă îngrădirea libertăţii pre­ citorilor creştini, la 13 mai au
mele dacă aş denumi-o un instrument Poporul este păcălit cu abilitate în sei. Şi iată că atunci cînd cutare sau Militari americani din trupele întrerupt temporar lucrul 8000 La 14 mai, sindicatele C .G X
important în rezolvarea problemelor timpul alegerilor şi de multe ori oame­ cutare corespondent vrea să trimită oameni ai muncii din între­ şi ale Confederaţiei franceze a!
internaţionale în momentul de faţă. nii simpli din S.U.A. nici nu ştiu de în străinătate ştiri denaturate, care de ocupaţie din Japonia condamnaţi prinderile industriale din Le muncitorilor creştini au desfă­
nu corespund stării reale a lucrurilor, Havre, cerînd îmbunătăţirea si­ şurat greve de scurtă durată în­
Atit timp cit în O.N.U. va exista o fapt pentru ce votează. instituţiile noastre iau măsuri pentru la închisoare tuaţiei materiale.
astfel de situaţie în care Statele Uni­ ca astfel de ştiri neadevărate, calom­ tr-o serie de întreprinderi con­
Presa, radio-ul, televiziunea, sălile nioase să nu apară. După părerea Greve de scurtă durată au a-
te dispun de toate şi comandă acolo mea, aceasta este just. structoare de maşini şi şantie­
ţărilor care primesc din partea lor po­ pentru adunări — toate aceste mijloa­ vut loc la 1'3 mai şi la şantie­ re navale din Laurient şi din
meni, această organizaţie va fi de fapt ce materiale se află în mîiniie unui Aş spune că de fapt aceasta nu în­ TOKIO 15 (Agerpres). Pos­ săvîrşit la sfîrşitul Iui martie cîteva alte oraşe.
nu o organizaţie internaţională, ci o pumn de capitalişti, bogătaşi, care au seamnă cenzură, ci numai o folosire tul de radio Tokio anunţă că la a. .c rele navale din Saint Nazaire.
posibilitatea să facă tot ce-i taie capul, mai raţională a mijloacelor materiale 13 mai tribunalul raional din
filială a S.U.A. de care dispune societatea, pentru a prefectura Aomori a condamnat Celălalt acuzat, sergentul
Desigur că şi acum există cazuri să îndrume politica în sensul care le nu irosi în zadar mijloace pentru le­ Ross Roosevelt, în vîrstă de 22
găturile telegrafice, hîrtie etc. Noi pe doi tineri americani la în­ ani, din batalionul 753, staţio­
ctnd O.N.U. exprimă aspiraţiile şi do­ este necesar. In acest scop, se folo­ vrem să folosim totul spre binele so­ nat lă baza militară de la Mi- ApeSiaS Federaţiilor P. C. Ifalsara
cietăţii şi nu în dauna ei. Aşadar, a- chisoare, sawa a fost condamnat la 2 ani eăfre [populaţia din syduS Italiei
rinţele popoarelor, dar din păcale sesc toate mijloacele .inclusiv înşela- tunci cînd persoanele împuternicite şi 6 luni închisoare fiind acuzat
pentru aceasta reţin ştirile neadevă­ Piaul Reb’b în vîrstă de 22 !ani, că a deschis focul într-o circiu­
astfel de cazuri sînt rare. . rea, mituirea şi alte metode. Fireşte rate, mincinoase, nu le publică, mă japoneză din localitate du­
aceasta este în folosul societăţii. Aşa pilot în divizia 38-ia de !aviaţie, pă ce nu i s-a mai servit vinul
T. CATLEDGE. Ştiţi bine, probabil, că dacă ar fi să fie întrebaţi oamenii înţelegem noi această problemă. cerut. Acest delict a fost săvîr­
staţionată în apropiere de Mi-
ca poporul S.U.A. nu vrea război, simpli din S.U.A., majoritatea covîr- (Urmare in numărul viilor) ROMA 15 (Agerpres). Ziarul In apel se subliniază marea
sawa, a fost condamnat la 5 „Unita“ publică un apel către contribuţie -a comuniştilor la
după cum nu-1 vrea nici poporul Uni­ şitoare ar spune că vor pace şi nu ani închisoare pentru răni gra­ populaţia din sudul Italiei, a- mişcarea pentru renaşterea su­
ve pricinuite unui şofer de taxi doptat La conferinţa Federaţii­ dului, în cursul căreia mase
unii Sovietice. Ştiţi probabil că nicio­ vor război. Cîndva, probabil, poporul şi pentru tentativa de a-i fura lor Partidului Comunist Italian uriaşe de oameni ai muncii şi-au

dată în istoria lor, S.U.A. nu au dez­ îşi va spune totuşi cuvîntul, deoarece

lănţuit vreun război agresiv. In lumi­ lucrurile nu pot continua astfel o veş­ automobilul. Acest delict a fost şit tot la sfîrşitu lui martie a.c. din regiunile de sud ale Italiei. dat seama de sarcinile lor, au
creat organizaţii sindicale şi
na tuturor acestora, consideraţi dare nicie.

într-adevăr că Statele Unite ale Ame­ Veţi spune că toate acestea sînt pro­ de ţărani, s-au unit într-o mare

ricii şi aliaţii lor pun îa cale o agre­ pagandă comunistă. Ştiţi însă că sînt luptă care se bazează pe uni­
tatea de acţiune a partidelor
siune împotriva Uniunii Sovietice?' comunist şi reprezentant al clasei Declaraţia lui Dulles Comunist si Socialist.

N. S. HRUŞCIOV. Aceasta, după muncitoare, aţi venit să staţi de vor­

părerea mea, este un fcpt indiscutabil. bă cu mine şi în această problemă nu la conferinţa de presa din 1 4 m a i In continuare, în apel se a-
nată că clasele dominante va-
Dacă un stat nu pune Ia cale un răz­ vă pot spune altceva, deoarece nu am

boi, ei nu acumulează armament, ci alt punct de vedere asupra acestor zînd forţa şi coeziunea ores-

caută o înţelegere cu cealaltă parte. probleme. cîndă a mişcării populare, cau­
tă s-o abată de la scopul prin­
Desigur că poporul american într-ade­ T. CATLEDGE. După cît înţeleg, WASHINGTON 15 (Ager­ vietice sînt deosebit de impor­ ţie şi control în zona Europei cipal, de la o profundă reformă
pres)'. TASS anunţă : La con­ tante şi pot constitui o bază — este o problemă destul de radicală a structurii social-eco-
văr nu vrea război, însă Statele Uni­ politica partidului comunist şi a gu- ferinţa de presă care a avut Ioc pentru o discuţie rodnică şi pot grea din cauza prezenţei pro­ nomice. De aici decurge necesi­
l.a 14 mai, secretarul de stiat al duce la slăbirea încordării. blemelor politice „complicate“. tatea unei lupte dîrze care să
Puternicul ecou international ai convorbirii Greutatea, după spusele lui Du­ unească muncitorii şi ţăranii,
lui N. S. Hruşciov cu redactorul şef S.U.A,, Dulles, a comentat lu­ Cînd Dulles a fost întrebat lles, mai constă şi în faptul că şomerii, femeile, tineretul, inte­
al ziarului „New York Times" crările subcomitetului Comisiei dacă S.U.A sînt decise să cadă Europa are o populaţie densă,
O.N.U. pentru dezarmare de la de acord asupra creării unei şi este preferabil ca primele lectualitatea împotriva principa­
Londra. In răspunsurile sale la zone neutre în Europa pe baza măsuri în legătură cu aplicarea lului duşman — monopolurile
întrebările corespondenţilor în aşa zisului plan Eden, cu men­ inspecţiei şi a controlului să se financiare, industriale şi agri­
legătură cu aceste tratative, ţinerea Germaniei scindate, el înfăptuiască în regiunile puţin cole care îşi găsesc sprijin si
Dulles a făcut aluzia că noile a declarat că S.U.A. nu vor ac­ populate. In această ordine de
propuneri ale Uniunii Sovietice cepta o astfel de propunere. Du­ ajutor în politica grupărilor cle­
ricale.
PRÂGA 15 (Agerpres). — ciov că problema lichidării ..Derniere Heure" — „Hruş­ în domeniul dezarmării sînt lles a pretins că planul Eden idei Dulles a lăsat să se înţe­
ciov se pronunţă pentru o pentru guvernul american o nu prevedea neutralizarea Ger­ leagă că Statele Unite înclină In rezoluţia conferinţei, pu­
„Rude Pravo", precum şi al­ încordării în relaţiile dintre conferinţă a celor patru" „Le surpriză cu totul neaşteptată. maniei, ci a fost numai o sche- mai curînd să examineze pro­ blicată^ de asemenea î-n ziarul
state este una din principa­ Soir-’ — Hruşciov a decla­ După cum a declarat Dulles, mă-proiect de inspecţie limitată, blema înfăptuirii inspecţiei în „Unita“, se arată că în prezent,
te ziare cehoslovace au pu­ lele probleme care ar putea Statele Unite n-au luat pînă în cu condiţia menţinerii forţelor regiunile din Siberia şi Alaska.
blicat la 14 mai textul con­ rat : „Colaborarea dintre prezent nici o hotărîre în le­ armate în Germania occidenta­ în concordantă cu tezele celui
vorbirii lui N. S. Hruşciov Moscova şi Washington este gătură cu aceste propuneri şi lă. Deşi Dulles a dedat că el Cînd Dulles a fost întrebat de ăl VUI-Iea Congres al P ar­
condiţia principală a destin­ intenţionează într-un viitor a- nu exclude posibilitatea creării dacă este dispus, în funcţie de
cu Catledge, redactorul şef fi examinate în cadrul unei derii" ; „La Cite" — Hruş­ propiat să cheme pentru „con­ unei astfel de zone în Europa, programul în cadrul tratative­ tidului Comunist Italian, trebuie
ciov ar dori să se întruneas­ sultare” la Washington pe Sta- el a lăsat să se înţeleagă că lor de la Londra, să se înlîl- să se elaboreze o nouă orien­
al ziarului american „Nezv conferinţe a conducătorilor că cu Eisenhower în S.U.A. ssen, reprezentantul lor in sub­ una din condiţiile pentru exa­ nească personal cu A. Gromîko,
El este convins însă că comitet. Secretarul de stat a minarea acestei probleme este centru a discuta măsurile ulte­ tare a politicii interne şi exter­
York Times". „Rude Pravo" guvernelor marilor puteri şi S.Î/..4. şi aliaţii lor pregă­ fost nevoit să scoată în evidenţă unificarea Germaniei pe baza rioare în domeniul dezarmării, ne, care să permită realizarea
tesc un război de agresiune". că dintre toate propunerile fă­ condiţiilor occidentului. Cel Dulles s-a referit la faptul că
subliniază că Uniunea So­ că o altă problemă impor­ cute la Londra propunerile so- mult, S.U.A. ar putea consimţi N. S. Hruşciov în convorbirea unui adevărat program de re­
sa cu redactorul şef al ziarului naştere economică şi socială a
vietică nu vrea război şi că tantă este problema asigură­
sudului si care să aibă la baza
face tot ce îi stă în putinţă rii securităţii europene. „Ne-

pentru întărirea păcii. Publi- ue Zeit" subliniază marea

cînd textul convorbirii lui însemnătate a declaraţiei lui

\ N. S. Hruşciov, ziarul „Pra- N. S. Hruşciov că problema

< ce" subliniază că este nece- germană poate şi trebuie să potrivit spuselor lui Dulles, la... „New York Times“, a manifes­ sa o reformă .agrară generală şi

I sar în primul rînd să se re- fie rezolvată numai de po- C um vor să „re zo lve “ examinarea problemei cu privi­ tat scepticism faţă de posibilita­ o largă industrializare.
puterile occidentale problem a germ ană re la retragerea . trupelor în
| zolve problemele legate de porul german partea răsăriteană a Germaniei tea realizării unei astfel de -în- Normalizarea navigaţiei
. relaţiile d—intr-e Ur r.Rn .Se .oS. ? : TV/A/mRoŞ/OOTV/IrA„ 15 (Ager­ după unificarea ei pe baza con­ tîlniri, şi a adăugat, că el per­
sonal împărtăşeşte această pă­
S.U.A. pres). — La 14 mai ziarele

Ziarul „Lidova Demokra- „Tribuna Ludu", „Zycie War- BONN (Agerpres). La 13 primejdiei renaşterii unei Ger­ diţiilor occidentului cu menţi­ rere a lui Hruşciov. pe Canalul de Suez
cie" arată că în prezent ho- szawy", „Glos Prac?” şi al­ nerea trupelor N.A.T.O. pe te­
tărîtoare sînt relaţiile dintre te ziare centrale au publicat mai s-a întrunit la Bonn grupul manii militariste si revanşarde. ritoriul actualei Republici Fe­ Răspunzînd la întrebările co­ PORT SAID (Agerpres). La
Uniunea Sovietică şi S.U.A. sub titluri mari convorbirea de lucru al celor patru format Lucrările grupului de lucru al derale Germane. respondenţilor în legătură cu 13 mai prin Canalul de Suez,
interzicerea călătoriilor ziariş­ au trecut în ambele sensuri 29
BERLIN 15 (Agerpres).— lui N. S. Hruşciov cu Ca­ din reprezentanţii S.U.A., An­ celor patru sînt urmărite cu ne­ Aşa dar, Dulles a arătat că tilor americani în China, Dulles de vase — unjium ăr record de
Ziarele din R. D. Germană tledge, redactor şef al ziaru- gliei, Franţei şi R. F. Germane, mulţumire şi îngrijorare de cer­ Statele Unite nu intenţionează a dat de înţeles că el se men­ la data redeschiderii Canalului,
au publicat la loc de frunte lui american „New York Ti- care este însărcinat cu exami­ curile opiniei publice vest-ger- să accepte înfăptuirea unor mă­ ţine în această problemă la ve­ la 10 aprilie.
narea problemei germane. După mane care consideră că în cazul suri militare pentru destinderea chea poziţie.
textul integral sau o expu- mes". cum se ştie, acest grup de lucru cel mai bun aceste lucrări pot încordării in Europa, atît timp
nere amănunţită a interviu­ Intr-un titlu al ziarului convocat pentru prima dată în fi calificate drept inutile din cît nu se va realiza unificarea 16 MAI 1957
lui acordat de N. S. Hruş­ „Zycie Warszawy" se spune : martie a.c. la Washington a fost moment ce la discuţii nu parti­ Germaniei pe baza condiţiilor
ciov redactorului şef al ziaru­ ,Lichidarea încordării în re­ transformat în urma unei hotă- cipă U.R.S.S. şi R. D. Germa­ occidentului. Incercînd să justi­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
lui „New York Times". „Ne- laţiile dintre state este una rîri a recentei sesiuni N.A.T.O. fice această poziţie, secretarul
ues Dsutschland" a publicat din cele mai importante pro­ într-un organ consultativ per-' nă. O serie de oameni politici de stat a afirmat că în general DEVA: Rîpa dracului.; ALBA-IULA; Nu-i pace sub m ăslini; SEBEŞ : Ţar şî
textul interviului pe prima bleme care trebuie să ţie manent avînd sarcina să cerce­ vest-germani merg mai departe, Thereze Raquin; APOLDU DE SU S: dulgher; SIMERIA: Trandafirii lui
pagină sub următorul titlu : discutată la o conferinţă a teze •căile de rezolvare a pro­ subliniind că aceste lucrări nu realizarea planurilor de inspec­ Cavalerul fără lege; BARU MARE : Alah; TEIUŞ: Marpa; ZLATN^:
„Uniunea Sovietică şi Ame­ conducătorilor marilor pu­ blemei germane pornind de la sînt numai inutile, ci chiar dău­ Prietene de noapte; BRAD: Therese Moara cu noroc; HUNEDOARA „Ci­
rica trebuie să ajungă la o teri”. Convorbirea lui N. S. poziţia puterilor occidentale la nătoare intereselor poporului Relaţiile Raquin; HAŢEG! Tata, mama, ne­ nema Bluming“ : Un pichet în munţi î
înţelegere reciprocă'. Ziarul Hruşciov cu corespondentul Conferinţa celor patru miniştri german deoarece ele constituie vasta şi e u ; ILIA : Moara cu noroc; „I. O. Frimu“ : Taina nopţii eter­
subliniază necesitatea de a american a fost transmisă de de externe din octombrie 1954. o piedică nouă în calea reuni- japono- americane LQNEA; Tu şi camara'zii t ă i ; ORAŞ- ne ; „Filimon S îrbu": Asasinatul din
se ajunge la un acord între postul de radio Varşovia. Se ştie că poziţia occidentală la ficării. au ajuns într-un stadiu TIE ¦ Marile manevre ; PETROŞANI ¦ str. Dante.
marile puteri şi, în primul BRUXELLES 15 (Ager­ această conferinţă s-a bazat pe
considerentul că dezmembrarea După cum scrie ziarul „Süd­ critic
rînd între U.R.S.S. şi S.U.A. pres). — TASS anunţă: germană ar fi cauza actualei deutsche Zeitung“, „lucrările” a-
încordări internaţionale şi nu e- TOKIO !5 (Agerpres). Zia­
asupra problemelor funda­ Ziarele belgiene publică la fectul ei, cum este în realitate, cestui grup nu numai că nu rul „Asahi Evening News“ a-
şi că, în consecinţă, pentru în­ pot duce la grăbirea rezolvării nunţă că noul !ambasador !al
mentale care frămîntă po­ loc de frunte sub titluri muri lăturarea acestei încordări tre­ problemei germane, dar, dimpo­ Japoniei în S. U. A., Asakai, SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
buie să se acorde prioritate uni­ trivă creează un nou obstacol luînd cuvîntul la 14 mai la A-
poarele din întreaga lume. ştirea despre interviul lui ficării Germaniei si nu creerii în calea acestei rezolvări“ căci sociaţia japono-americană din PROGRAMUL 1 : 6,15 Muzică u-
unui sistem de securitate colec­ „atîta timp cît condiţia preli­ Tokio, a declarat că relaţiile ja- şoară j 7,00 De la o melodie la alta ;
Ziarul subliniază îndeosebi N. S. Hruşciov acordat re­ tiv ă . De altfel grupul de lucru minară a reunificarii va fi men­ pono-iâmericatie au !ajuns î-ntr-un 7,50 Muzică uşoară ; 8,30 Muzică ; Alehem; 2!,42 Muzică uşoară; 22,30
ţinerea pactului Atlantic şi deci stadiu critic. 10,00 Muzică uşoară; 12,00 Din cîn- Gîntece ale compozitorilor noştri şi
acel pasaj din interviul lui dactorului şef al ziarului a- al celor patru discută proble­ participarea întregii Germanii tecele şi jocurile popoarelor; 12 ,3 5 jocuri populare romîneşti.
ma germană desprinzînd-o cu la acest pact, unificarea nu va Viitorul relaţiilor japono-a- Muzică uşoară romînească; 13,30 Gîn-
N. S. Hruşciov în care aces­ merican „New York Times". totul de problema securităţii avea loc“. mericane, a subliniat Asakai, tece şi •jocuri populare romîneşti ; PROGRAMUL II: 15,00 Muzică;
colective şi ignorînd astfel fap­ depinde de faptul în ce măsură 14,45 Gîntece de Dumitru S ta n d :; 15,45 Muzică uşoară; 16,20 Melodii
ta arată că problema germa­ Ziarele de dreapta ca, de pil­ tul că problema germană nu Ziarul mai sus menţionat ex­ 15,05 Concert de estradă; 15,45 Gintă populare romîneşti: 18,05 Cu cîntecul
primă astfel părerea împărtă­ Lill Creangă şi Ion Bălăşoiu; 16,45 şi jocul pe întinsul patriei; 19,00 Mu-'
nă poate şi trebuie să fie re­ dă, ziarul catolic „Libre Bel- şită de numeroşi oameni poli­ zică uşoară; 20,30 Muzică uşoară de
tici vest-germani, între care Emanuel Ionescu ; 21,05 Opera „O-
zolvată numai de poporul gique" încearcă să prezinte beton“ de Weber; 23,30—24,00 Mu­

german însuşi, interviul lui N. S. Hruşciov

Publicînd un rezumat al drept „o manevră îndreptată

convorbirii lui N. S. Hruş­ spre scindarea lumii libere”. poate fi rezolvată în mod just preşedintele Partidului social ce!; două părţi vor aborda în Muzică uşoară; 18,30 Muzică uşoară; zică uşoară.

ciov cu ziaristul american, Alte ziare, abţinîndu-şe de la decît în strînsă interdependenţă democrat, Ollenhauer, vicepre­ mod realist revizuirea relaţii­ 19,10 Din viaţa muzicală a oraşelor BULETINE DE ŞTIRI:
ziarul „Neue Zeit" sublinia­ comentarii, au publicat inter­ cu problema creării unui sistem şedintele Partidului liber demo­ lor lor. Asakai a recunoscut că şi regiunilor patriei; 19,45 Răspun­ 5,00; 6,00; 11,00; 13,00; 15,00;
ză declaraţia lui N. S. Hruş- viul sub următoarele titluri: de securitate colectivă care să crat, Mende, fostul .primar al dem ascultătorilor; 20,00 Cîntă Maria 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (progra­
constiuie q garanţie împotriva Berlinului occidental, Friedens­ numeroşi japonezi critică vehe­ Sereea; 20,15 Teatru lă microfon „Lo­ mul I), 14,00; '16,00; 18,00; 20 ,0 0 ;
burg, si alţii. ment politica S.U.A. faţă de Ja ­ zul ce! mare“ — comedie de Salom' 21,00; 23,00: (programul II).
ponia.

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Mariie nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plăiilă în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică -1 'Ma?‘ — D E v T