Page 45 - 1957-05

PROLETARI DIN TOATE TARILE, VRIŢI-VA ! O RĂSPLATĂ RĂSPUND LA CHEMAREA
¦MERITATĂ siderurgiştiior de la Hunedoara

Colectivul de conducere al uzinei „Victoria" Călan, a luat cunoştinţă de

chemarea lansată de siderurglştli Con binatului din Hunedoara, chemare pu­

blicată în ziarul „Drumul socialismul ui‘* nr. 747.

Analizînd posibilităţile şl mersul producţiei în uzina „Victoria“, colec­

tivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şj funcţionari, avfnd în vedere succe­

sele obţinute în cinstea zilei de 1 Mai, sub îndrumarea organizaţiei de

partid, cînd am putut raporta partidului realizarea a 3.189 tone fontă, iar

Ia turnătorie realizarea a 721 tone piese peste plan, răspundem hotăriţi

chemării siderurgiştiior hunedorenl, de a continua şirul realizărilor obţinute

în cinstea zilei de 1 Mai, angajîndu-ne de a da însemnate cantităţi de

Anul IX. Nr. 754 Vineri 17 mai 1957 4 pagini 20 bani fontă şl produse turnate peste plan.
Astfel, secţia furnale, se angajează să dea cu 3 la sută mai mjiltă

fontă, şl cu 3 la sută mal multă zgură granulată, Iar secţia turnătorie cu o

la sută mai multe piese turnate şi de larg consum peste plan.

La magazinul IN M IE Z D E NO APTE... De asemenea, ne angajăm să ridicăm productivitatea muncii cu 4 la sută
cu vînzare în rate pe uzină şl să reducem preţul de cost cu 0,2 la sută faţă de sarcina plani­
VICTOR PALAMAR ficată,
Cînd am intrat în magazi­ E seară. Treptat, străzile Acestea sînt cuvintele pe ca­ mul, sub formă de lingouri, şef de tren la stafia Coşlarlu.
nul de confecţii ou vînzare în Hunedoarei devin tot mai puţin re le auzi la această oră în faţa spre hala 1aminoarelor. Pentru munca sa conştiincioasă, Strînşi uniţi In jurul partidului şl guvernului, vom lupta hotăriţi pen­
rate din Orăştie, erau o sume­ populate. Ultimii locuitori se fiecărui cuptor. Deşi puţine la a fost decorat cu Ordinul Muncii tru a da cît mal multă fontă cenuşie şi piese turnate de o calitate cit mai
denie de cumpărători. Unii ce­ grăbesc spre casă. Cu cit înain­ număr, ele au o adîncă In acest timp, la toate cele­ bună, contribuind astfel la dezvoltarea economiei noastre naţionale.
reau lămuriri cum pot cumpăra tăm mai mult în noapte, oraşul semnificaţie : în timp ce lalte cuptoare, munoa cunoaşte clasa IlI-a.
haine în rate, alţii făceau proba devine mai liniştit, mai tăcut, unii dintre oţelari, după o zi un ritm deosebit. După ce au Trăiască Partidul Muncitoresc Romln, conducătorul şi organizatorul
sau complectau formele. adormit parcă sub plapuma al­ de muncă, bogată în rezultate, executat operaţia de topire a tuturor victoriilor noastre !
bastră a cerului de primăvară. se îndreaptă în spre casele lor, metalului, oţelarii conduşi de
Pînă acum acest magazin a alţii, înfruntînd greutăţile mun­ primul topitor Piartenie Marişca, SATELE Director, Secretar al Corn. de partid,
încheiat peste 116 contracte cu Şi totuşi, aceasta este doar o cii de noapte, rămîn mai depar­ DRUCKER ADOLF. JACOB LADISLAU.
muncitorii de la diferite între­ impresie de moment. Nopţile te să elaboreze noi şi noi şar­ de la cuptorul nr, 2, urmăresc îşi schimbă faţa
prinderi din oraş. Cele mai Hunedoarei, această cetate a je de oţel de care patria noastră faza de afinare. Din cînd în Preşed. Comit. întreprinderii, Secretarul Corn. U T.M.,
multe cerinţe sînt îndreptate fontei şi a oţelului, cum i se are atîta nevoie. cînd, privesc prin uşile ce se Cetăţenii din satele şi comu­ DUDAŞ IOAN CIMP OIEŞ ANTON
spre confecţiile bărbăteşti. spune pe drept cuvînt — nu sînt deschid ca la comandă, cum clo­ nele raionului Orăştie au ţinut
nopţi obişnuite în care toţi oa­ ...Ora 24...1...2. Timpul trece coteşte oţelul. Sub supraveghe­ 69 adunări populare, unde au SE ÎNTREC
Magazinul, deşi mic ca spa­ menii se odihnesc după o zi de pe nesimţite. Oţelarii suprave­ rea primului topitor şi a mais­ votat sumele şi lucrările ce le
ţiu, este bine aprovizionat cu muncă încordată. ghează cu atenţie mersul cup­ trului de schimb, ei aruncă în vor face cu ajutorul autoimpu- ee.lt dtm ă seei&cute
toarelor. Tăcuţi, la un semn al cuptor minereul necesar pentru nerilor. Ei au votat astfel ca,
un bogat sortiment de măr­ Păşiţi cu noi pe drumul care primului topitor, oţelarii de la decarburarea şarjei. în cursul anului 1957, să strîn- La Atelierele C.F.R. Simeria, Cu toate eforturile depuse, co­
furi. duce la oţelăria Martin. Să ve­ cuptorul nr. 4, — în timp ce gă din autoimpuneri peste sînt două sectoare diferite cu
dem ce se petrece aici, la acea­ macaragiul introduce ultima Muncă plină de avînt se des­ 400.000 lei. Cu aceşti bani vor munci diferite : sectorul I loco­ lectivul sectorului locomotive a
Printre oed oare au încheiat stă oră tîrzie, pe platoul de în­ troacă cu fier vechi — pregă­ făşoară la cuptorul nr. 3. Oţe- fi executate construcţii noi, se motive şi sectorul V vagoane.
cărcare a cuptoarelor şi în hala tesc, în faţa cuptorului, materia­ larii de aici dau zor să reducă vor termina cele începute şi se Intr-unui se repara locomotive, rămas în urma sectorului va­
contracte, se numără Nicolae de turnare. lele de care au nevoie pentru e- timpul fiecărei operaţii. Aceasta va repara cele existente. Pe în altul vagoane. Totuşi, între
laborarea şarjei. De acum, cup­ le-a permis ca în jurul orei 5 întreg raionul în total s-au vo­ goane. El şi-a îndeplinit sarci­
Stoica, Gh. Gligor şi Ion Ha- Este ora 23. Schimbul de oţe- torul este încărcat. Toată aten­ să elaboreze o nouă şarjă de tat 126 asemenea lucrări. Prin­
lari de sub conducerea maistru­ ţia este îndreptată spre faza de otel. Cu nimic nu rămîn mai în tre aceste lucrări se numără 16 nile numai în proporţie de 100'
neş de la „I. C. Frimu“. De lui Căltun Valentin se pregă­ topire a1*metalului. urmă oţelarii de la cuptorul construcţii de noi şcoli, 12 că­
teşte de plecare. La cuptorul nr. 4. Către terminarea schim­ mine culturale, 19 poduri şi po­ la sută. . i
asemenea au cumpărat haine nr. 4, locul oţelarilor conduşi de In jurul cuptorului nr. I este bului şi ©i sînt aproape gata deţe, etc.
primul topitor Panou Lucian, mare animaţie. Cei de la labo­ să dea drumul şarjei. Adunate ele, se dă o luptă dîrză. încă întrecerea celor două sectoa­
în rate Tudor Petru şi Petru este luat de oţelarii lui Simion rator le-au comunicat o veste la un loc, tonele de otel date din anul trecut, sînt în între­ re, a făcut ca pe luna aprilie
plăcută : otelul este bun. Peste peste plan de oţelarii de la a- cere socialistă. In ultima lună Atelierele C.F.R; Simeria să a-
Popesou de la întreprinderea Mihăilăw cîteva minute şarja poate fi e- oest cuptor, în primele 14 zile a lui 1956, drapelul de fruntaş tingă cea mai înaltă corelaţie
„11 Iunie“. laboraţă. Primul topitor Paul
— Noapte bună'! Orelt dă ultimele indicaţii. Fie­ ale acestei luni se ridică la a revenit sectorului vagoane, el de producţie din acest an. Ast­
De huna aprovizionare şi — Spor la muncă. care oţelar îşi ocupă locul. în ­ 122 tone. continuînd să rămînă aci şi du­ fel, producţia globală pe ate­
cepe operaţia de desfundare a pă întrecerea desfăşurată în cin­
vînzare, se îngrijeşte în mod şticului. La ora 1 si 40 de mi­ Se apropie revărsatul zori­ stea alegerilor de deputaţi din liere-a fost de 112,05 la sută,
nute — oră cînd o bună parte lor... încet, pe nesimţite, de du­ 3 februarie. Cea mai aprigă lup­ fondul de salarii 100 la sută,
conştiincios tovarăşul Gh. Do- a muncitorilor Hunedoarei dorm pă dealurile care înconjoară u- tă a fost în lunile martie, apri­
breanu. adînc în locuinţele spaţioase din zina, începe să mijească ziua. productivitatea muncii 114,9 la
oraşul de la poalele Chizidului, Munca nu încetează o clipă. Lu­ sută (a crescut deci c.u 14,9 la
Directorul de şcoală crătorii din hala de turnare au Gestionar fruntaş lie a anului acesta.
cînd multe mame îşi alintă cu expediat un nou transport de s-utăj, reducîndu-se totodată şi
privirea pe copiii care zîmbesc lingouri. Este rodul muncii lor, Sectorul I locomotive, dorea preţul de cost.
Am poposit in aceste zile in Prin forţe unite au fost-reali­ al tuturor oţelarilor. al jurna­ Tovarăşul Ioan Mondoc, ges­ să cîştige întrecerea de 1 Mal, întrecerea dintre sectorul va­
fericiţi prin somn — oţelarii lui liştilor, al muncitorilor de la tionarul cooperativei din satul cu orice preţ, iar sectorul V va­ goane şi locomotive, nu s-a o-
frumoasa comună Apoldu de zate ia această şcoală o sea­ Orelt au dat drumul şarjei. depozitul de fier vechi, al celor Tău, raionul Sebeş, se preocu­
de la transporturi uzinale. Cu pă îndeaproape de buna apro­
Sus, aşezată la extremitatea mă de lucruri, care contribuie Cu toată oboseala de peste nimic n-au rămas mai în urmă vizionare a sătenilor cu mărfu­ goane, ţinea cu tot dinadinsul
noapte, feţele lor exprimă bucu­ ca muncitorii care lucrează în rile cerute. Pentru aceasta, ges­ la drapel, nevoind să-l cedeze.
de est a regiunii noastre. la desfăşurarea unui înv&iă- rie : şarja a fost elaborată în schimburile de zi. A fost ou a- tionarul Mondoc îşi notează Colectivele ambelor sectoare de­ prit aici. Ea continuă cu ace­
timpul planificat Alte zeci de devărat încă o noapte bogată în mărfurile cerute de consuma­ puneau toate eforturile şi ca­
Drumurile ne-au purtat spre mînt de bună calitate. Muzeul fapte. Schimbul a dat peste tori şi oare întotdeauna au pacitatea lor de muncă. eaşi vigoare. Colectivele sectoa­
tone de oţel, rezultat al efortu­ plan, 13 tone de oţel. fost aduse în prăvălie. relor sînt într-o permanentă în­
şcoala elementară de 7 ani. de ştiinţe naturale, laborato­ rilor unui mănunchi de oameni cordare. Cel de la vagoane luptă
Sarvindu-şi cu dragoste cli­ să păstreze pe mai departe dra­
Despre directorul acestei şcoli rul de fizică şi chimie, ca­ harnici — scumpi la vorbă, dar enţii, tovarăşul Mondoc a a-
hotărîti lâ muncă — iau dru­ juns să facă vînzăni lunare de
tovarăşul Ghenadie Circo, am binetul geografic, sala litera­ 25—30.000 lei. La vagoane, brigada de tine­ pelul pe care colectivul de la

auzit multe lucruri bune. ră, numeroasele planşe, ta­ E. MARGINEANU ret a lăcătuşilor, condusă de locomotive vrea să şi-l însu­
corespondent
Muncă organizată blouri şl diferite alte materia­ Ioan Vlad, făcea'şasiu, după şească.
le didactice, servesc drept do­
şasiu. Cei 25 de tineri din bri­ Rezultatele din prima decadă
cumentare în expunerea lecţii­
Nu este uşor lucru să con­ lor. Pe lîngă şcoală s-a înce­ gadă, urmaţi de grupele de tîm- a acestei luni. vin să confirme
duci munca într-o şcoalăcu put şi amenajarea unei gră­
douăsecţii de predare — ro- dini experimentale. In pers­ plari şi vopsitori, conduse de că sectorul vagoane se menţine
mînă şi germană, >— să te în­ pectivă, o grădină botanică şi
grijeşti de buna gospodărire o seră. Este explicabil deci Constantin Cîndea şi Iosif pe poziţia de fruntaş. El a rea­
a internatului şi de celelalte că situaţia elevilor la învă­
treburi ale şcolii. Dacă ştii ţătură este corespunzătoare Lucaci, au reuşit să execute în lizat 34,9 la sută din planul lu­
să-ţi apropii însă cadrele cu aşteptărilor<.
care lucrezi, să le repartizezi cinstea lui 1 Mai, 14 vagoane nar, pe cînd sectorul locomotive

Producătorii contractează mari R.P. şi 2 vagoane R.K. Pe sec­ a realizat numai 23 la sută din
cantităţi de cereale
tor planul lunii !aprilie .a fost planul lupar.

Ju Ju JU v t t_î\__ ! J \— / îndeplinit în proporţie de 103 Totuşi, acum nu se poate spu­
la sută.
ne cu siguranţă oare din ele va

judicios sarcinile, să contro­ Mîndria şcolii In întreg raionul Hunedoara nii muncitori se asociază pen­ . Citiţi In pag. III-IV - a In sectorul locomotive, gru­ fl în frunte la sfîrsitul lunii.
lezi executarea lor, munca se pa de montatori a lui Cical Putem spune numai că, dacă

duce mai uşor, rezultatele sînt A avea în şcoală un muzeu se desfăşoară o intensă mun­ tru a contracta în comun cel Nicolae, care lucrează la cuzi- sectorul vagoane va menţine
mai bune. In acest fel se lu­ de ştiinţe naturale cu cîteva că politică pentru populariza­ puţin 30 tone de grîu fiecare [ Convorbirea lui N.S. ] neţii de osie, a reuşit să se men- încă 2 luni drapelul de fruntaş,
rea hotărîrii Consiliului de Mi­ r- THTruşci.ov rr j tina totdeauna in frunte. Acea- după regulamentul întrecerii,
crează la şcoala din Apoldu mii de piese, realizat prin niştri privind regimul de con­ asociaţie. ^ CU 1 urner } stă grupă, este mereu cu două va fi trecut în cartea de onoare
de Sus, aşa înţelege să-şi e- contribuţia directă a corpului tractări a cerealelor. La sate a Ministerului. Fiecare muncitor
xercite funcţia de director to­ didactic şi a elevilor, înseam­ au loc adunări populare, în oa­ Intovărăşitul Samoilă Soş zile înainte fată de sarcinile de de la vagoane ştie acest lucru
varăşul Ghenadie Circo. nă cu adevărat o frumoasă re se prelucrează Hotărîrea, din comuna Cristur a contrac­ plan. De asemenea, grupa con­ şi de aceea tofi cei de aici luptă
realizare. Bazele i s-au pus expiicîndu-se ţăranilor munci­ tat singur oantitatea de 1.300 dusă de Zafiu Cărpinişan, la să nu le-o ia înainte cei de la
Realizări deosebite încă din anul 1950. Scopul tori avantajele ce le au dacă kg grîu. Sigismund Kiss din montarea tenderelor, îşi depă­ locomotive.
înfiinţării lui a fost acela de contractează cereale cu I.C.S. Bîrcea Mică, a contractat 700 şeşte zilnic sarcinile cu cîte
In sala profesorală, comu­ a cuprinde întreaga floră şi kg grîu ,şi alţii. 2-4 la sută. 'f p F. BARBU. 1

nă celor două secţii, observi faună a comunei Apold. De „Recolta“ sau ou cooperaţia.

— pe lingă activitatea care se atunci şi pînă azi, inventarul Munca politică desfăşurată

duce pentru planificarea acti­ muzeului a umplut o sală spa­ de organizaţiile de partid, de !P |. 'v
vităţii şcolare — şi o deplină ţioasă, în care vitrinele cu sfaturile populare, de organele :.vëL-i&.
înţelegere între profesorii şi plante şi insecte, borcanele cu I.C.S. „Recolta“ şi ale coope­ mm** ¦¦
învăţătorii romîni şi germani, peşti, şerpi, diferite embrioa- raţiei, nu a întîrziat să dea

înfrăţiii pentru realizarea a- GH. LUPAN roadele dorite. Numai în de­

eeluiaşi scop: creşterea şi e- (Continuare in pag. J-a) curs de 3 zile, în satele raionu­ Pri ma secfie automată din lume
ducarea tinerelor vlăstare. lui Hunedoara, s-au contractat

peste 200.000 kg grîu. Ţăranii După cum se ştie, Ia începutul a- Hvliile, rolele, bilele, inelele — toate
muncitori din comuna Strei-
IHTBSTIJÎ C t r m R H E Sîngeorgiu au contractat a- nulul trecut Ia Uzina de rulmenţi nr. acestea se deplasează prin transpor­
proape 50 tone grîu iar cei din 1 din Moscova a intrat în funcţiune toare şl jghlaburl într-un ritm ri­
PRINTRE PRIMII boc, Ştefan Fara şl Petru Gî- comuna Cristur peste 30 tone. o secţie automată. Secţia este astfel guros stabilit. Pe tablourile de co­ ’Anul Irecul, a intrat în funcţiune prima tranşe a uzinei de magneziu
lea. Producătorii din comuna Hăş- organizată încît toate operaţiile—în- mandă din sala dispecerilor se a- din Novosatkinsk. Toate procesele de producţie sint mecanizate şi automati-
După terminarea cu succes a dat au contractat aproape 40 cepînd cu introducerea semifabricatu­ prind şi se sting lămpi de diferite zaie. Arderea pulberii de magneziu se !ace in mart cuptoare rotative.
campaniei de însămînţări, co­ AU ÎNCEPUT p r ă ş i la . tone grîu iar cei din Băcia coa. lui în agregat şl terminlnd cu am­ culori. Fără a Ieşi din sală dispece­
lectiviştii şi ţăranii muncitori 30 tone. balarea In lăzi a rulmenţilor—sînt rul ştie In orice moment cum func­ IN FOTO: Cuptorul rotativ unde se fac arderile pulberii de magneziu.
cu gospodării individuale, din I-A LA PORUMB executate automat, fără intervenţia ţionează flecare agregat din secţie.
comuna Bărăbanţ, au fost prin­ Pentru a beneficia de sporul muncitorilor. In secţie nu există Asamblarea s-a terminat. Cu 24 de gafelor. El învaţă in şcoli medii teh-
tre primii din raion care au Munca muncitorilor din ca­ de 10 la sută peste preţul ferm muncitori care să lucreze în perma­ Se ştie că pentru a îmbunătăţi pro­
trecut la plivltul şl prăşitul cul­ drul gospodăriei agricole de al produselor contractate, in nenţă la o singură maşină, să efec­ prietăţile mecanice ale metalului a- ore In urmă în secţie au fost debi- nice şi in institute. Un muncitor
turilor. Folosind cu pricepere stat din Alba-Iulia, secţia Gal- multe comune din raion, ţăra- tueze o singură operaţie: aceştia au cesta trebuie supus unui tratament tate de la forje semifabricate de cu- care nu are studii-tehnlce medii sau
timpul prielnic de lucru ei au da de Jos, a fost mult uşurată tost înlocuiţi de ajustori specialişti termic care se compune din trei o-
plivit pînă în prezent întreaga în primăvara acestui an la pji- In vederea marii cu înaltă calificare. In acest scop au peraţll—Încălzire, răcire şl recoacc- loare roşiatică din cauza funderu- speciale nu ar putea lucra în această
suprafaţă cultivată cu cereale vitul culturilor de cereale. Cu sărbători fost proiectate şi construite noi ma- re. In timp ce în secţiile termice de
de toamnă şi au prăşit peste ierbicidul Raphon, în scurt timp, şini-unelte, dispozitive unicale cu Ia uzine temperatura este ridicată, a- Iul, avînd un aspect Inestetic. După secţie, unde a fost ştearsă aproape
70 ha. cultivate cu cartofi şi ei au ajuns să distrugă buru­ Pe zi ce trece faţa oraşului H a­ mal multe posturi de lucru pentru Ici nu se simte o căldură excesivă.
diferite legume. ienile de pe 20 hectare culti­ ţeg şi a satelor din întregul raion prelucrarea metalelor, pentru con­ Cuptoarele electrice de încălzire, In 24 de ore produsele finite slnt amba- cu desăvîrşlre deosebirea dintre mun­
vate cu ovăz şi 6 hectare cu îmbracă haine de sărbătoare. Intens trolul automat, pentru transportul care Inelele sînt menţinute timp de
In fruntea lucrărilor de între­ orzoaică. se pregătesc de către tineri lozincile pieselor de la un agregat la al­ o oră Ia 850 grade, sînt bine Izolate
ţinere a culturilor se situează ce se vor expune în zilele festivalu­ tul. Au fost reorganizate şl servi­ şl fn jurul lor temperatura este a-
colectiviştii din satul Miceşti, De cîteva zile, la secţia Gal- rilor. In Haţeg au fost afişate deja ciile auxiliare. Toate aceste probleme proape normală.
iar dintre ţăranii muncitori cu da de Jos, a început să se exe­ două panouri închinate festivalurilor au fost rezolvate cu succes de un
gospodării individuale Iosif Daî- cute şi praşila I-a la porumb, regional şi mondial. colectiv de proiectanţi în colaborare După aceasta maşinile de rectifi-
paralel cu plivitul cerealelor. cu oamenii din producţie.
Au fost orgazinate de asemenea cat jexecută lucrări de o mare fine-
Cadouri penfru festival peste 30 de întîlniri în satele ra­ Dar şl după punerea în funcţiune ţe. Ele înregistrează miimlle de mi­ late în lăzi. Uzina produce 5000 ca fizică şi cea intelectuală.
ionului, în cadrul cărora activiştii a secţiei s-au ivit numeroase proble­ limetru prevăzute de toleranţe. Da­ rulmenţi zilnic, adică aproximativ Proiectanţii elaborează în prezent
U.T.M. au vorbit tinerilor despre sco­ me noi care trebuiau rezolvate. Da­ că în secţiile obişnuite această ope­ 1.500.000 anual. Ciclul de producţie
pul şi importanţa festivalurilor în torită eforturilor depuse de condu­ raţie este urmărită de controlori s-a redus de 10—15 ori, productivi­ planuri îndrăzneţe. El intenţionează
viaţa tineretului. cătorii secţiei, ajutaţi de ajustori, lă­ înarmaţi cu lupe puternice, într-o tatea muncii a crescut de 2,5 ori, să dea în funcţiune cu întreaga el
cătuşi şi alţi lucrători ai uzinei, toate sală intens iluminată, în secţia auto­
L. RODICA dificultăţile au fost înlăturate. In mată controlul de precizie este efec­ iar 75 muncitori au fost eliberaţi capacitate de producţie secţia auto­
prezent la un strung automat 32 de tuat de aparate electrice de contact.
cuţite transformă în decurs de 13,5 pentru a putea fi folosiţi la alte lu­ mată dc la uzina „Altaiselmaş” in
secunde un segment de ţeava în- Inima secţiei o constituie automa­
tr-un inel de rulment. Automatele a- tele de asamblare. Aceste m aşini: e- crări. vederea producţiei de cormane şi
xecută patru operaţii la asambla­
duc la timp spre piesă cuţitul potri­ rea rulmenţilor cu role. Rulmenţii Principalul însă, care reţine aten­ brăzdare pentru pluguri, să creeze la
vit, dau comanda de terminare a
Ca în multe alte organizaţii, prelucrării. strălucitori se deplasează pe jgheab, ţia celui care vizitează secţia auto­ Kuiblşev o secţie de patru ori mai
o mină mecanică aşează pe ele coli­
utemiştii de Ia cooperativa „16 Fe­ Ajustorul nu mai trebuie decît să via, tentaculele constată dacă totul mată, sînt oamenii. Stnt bine cunos- mare decît cea existentă la Uzina de
controleze funcţionarea automatelor este la Ioc şi iată că din presă iese
bruarie“, secţia pantofărie, din şi la nevoe să înlocuiască cuţitele. cuţl In uzină şeful brigăzii de Iacă- rulmenţi nr. 1 din M oscova: să or-
rulmentul finit. Aparatele de control tuşi — sculieri, Andrei Saleznev, cel gan]zcze ]a Saratov şi Mlnsk secţii
Haţeg, au hotărît să facă şi ei In secţie nu se văd muncitori care verifică încă odată dacă nu sînt re­
să transporte piesele de la o maşină
cîteva cadouri pentru festivalul la alta, nu circulă electrocare. Co- buturi; apoi maşini speciale ung rul­ mal bun raţionalizator al secţiei, a- automate pentru producţia de rul-
menţii, ii învelesc în hîrtle şi li a-
regional al tineretului. şează în lăzi.

Iată în clişeu, echipa U.T.M. justorul V. Ţarev şi alţii. Toţi mun- nienţi necesară căilor ferate. Succe-

condusă de Ioan Alim- citoril strungari, rectificatori, ajus- Sele realizate pînă în prezent dau

O pescu, care a confecţio­ tori, muncitori de Ia tratamentul toate temeiurile să se afirme că ei
nat 8 perechi de sandale,
cadoul lor pentru festi­ termic şl alţii cunosc în amănunţi- vor reuşi să se achite de aceste sâr­
val.
me construcţia ansamblelor şi a agre- cini de mare amploare.