Page 46 - 1957-05

Pag U r> í ¦' n.c PV SOCIALISMULUI Nr. 754
X :• i JSf ‘4 ? ’ S •
•—ess*"

nr»X i* ’ N O T E D E L E C T O R t .:

miez de noapte... Constantin Dobrogeana - Gherea

In persoana lui C. Dobrogeanu-Ghe- D. Gherea are marele merit de a

(Urmare din pag. l-a) gul colectiv al combinatului, au rea critica literară romînească ştiinţi- fi fost primul critic literar, care dez-
fost obţinute de otelarii din
Cu fiecare zi ce trece, la rea­ schimbul de noapte. Faptele lor, fică cinsteşte pe întemeietorul ei, ale bate problemele de bază ale artei
lizările harnicilor oţelari de la munca lor, dovedesc cu priso­
(E difura de Sfaf, d ida ctică şi pedagogică — 1 9 5 7 ) Hunedoara se adaugă noi şi noi sinţă că, fie zi sau noapte, ei cărui merite în propăşirea gîndirii cu greutatea unei solide pregătiri
tone de otel. începînd din pri­ lucrează cu aceeaşi dragoste şj
mele zile ale anului şi pînă a- abnegaţie, conştienţi fiind că estetice materialiste impun recunoş- ştiinţifice.
cum au fost date peste plan fiecare tonă de oţel dată peste
ste îndeobşte cunos- Lucrarea tov. Dinu Moroianu re teoretică-ştiinţifică metodelor 3.375 tone de otel. Au fost ela­ plan, duce la întărirea şi înflo­ tinţă. Rezolvarea pe care a dat-o aceş­
borate 548 şarje rapide. Multe rirea patriei noastre, la ridica­
^ cut că organizarea „Despre organizarea studiului pe care le preconizează. Indexul din aceste succese, ou care pe t i Dobrogeanu-Gherea a avut o tor probleme, în alo sale „Studii cri-
drept ouvînt se mîndreşte între­ rea nivelului de trai al celor ce
ştiinţifică a muncii individual“, modestă în formă bibliografic, de la finele lucră­ viaţâ tulburată de — i ¦¦ - tice", şi-a păstrat,
muncesc.
are ca urmare fireas­ şi conţinut, este un început de rii, complectează acest capitol, întîmplări drama- f ( 'f t f ţ A f î f tW l) în cea mai mare
JX ?S U JJ Parte> ?i azi va1a
că creşterea cantita­ contribuţie la rezolvarea acestuiţ pentru acei a căror exigenţă nu \\tice, dar şi de un ..................- — bilitatea, avînd o
tivă şi calitativă a deziderat. Ea se adresează ele­ 'a putut fi satisfăcută de lectura
sinuos drum po- Nţ-,

randamentului ei. Acest lucru vilor şi studenţilor şi, în gene­ acestor sumare indicaţii şi ca­ litic. Născut într-un sat din guber- mare însemnătate pentru dezvolta-

s-a demonstrat pe cale experi­ ral „tuturor acelora care lu­ re doresc să adîncească pr6- nia Ecaterinoslav, tînărul se alătură rea literaturii noastre.

mentală, dar s-a oglindit mai crează cu cartea“, blema. de timpuriu mişcării revoluţionare, în Stabilirea relaţiei dintre artă şi so­
rlndurile căreia dobîndeşte primele no­ cietate, afirmarea principiului ten­
ales prin mişcarea de masă a Tezele lucrări se polarizează Capitolul oare cred că va sus- Directorul de şcoală ţiuni de filozofie marxistă. denţiozităţii artei, a principiului uni­
novatorilor şi a celor care de­ în jurul a trei id e i: tăţii dintre etic şi estetic şi a ca­
păşesc normele sub diferite for-* oita mai mult curiozitatea şi Ga student audient la Universita­ racterului de clasă al artei, sînt tot
MC. — Cum se pot lua notiţe interesul elevilor şi studenţilor tea din Harkcrv, D. Gherea activează atttea lovituri aplicate concepţiei ma-
neobosit !n cercurile narodnice, ceea ioresciene şi, în acelaşi timp, tot aJ
Teza este valabilă nu numai •j j u n e ; , este cel cu care se încheie lu­ (Urmare din pag. I-a) acasă“, după cum singur măr­ cs-i atrage prigoana ohranei ţariste, tîtea bunuri de preţ ale esteticii mar-:
crarea : „Cum se prgăteşte un din pricina căreia este nevoit să se xlste contemporane.
— Studiul individual cu car­ ne de animale şi păsări, îm­ turiseşte. refugieze tn Romînia.
păiate, ordonat aranjate, îji Multe s-ar putea vorbi des­ Fără îndoială, că în noianul de pro­
pentru munca fizică, unde s-a tea, ziarul şi revista ; examen“. Mulţi vor căuta în el atrag privirea. Deosebit de in­ Stabilit la laşi, D. Gherea devine bleme, dintre care multe erau puse
simţit imperios necesitatea or­ — Cum se pregăteşte un e x a-. „piatra filozofală“, mai ales că teresantă este colecţia celor unul dintre fruntaşii mişcării socia- ,n djscuţje ^ prjma oară> s.au
ganizării rationale a procesului men. peste 2000 de insecte, prepa­ pre activitatea frumoasă ce e- liste, căreia o vreme îi va aduce
nu ne mai desparte mult timp rate şi determinate în mod
ştiinţific. întregul material xistă în Apold. despre marea
de producţie şi unde, de fapt, Luarea notiţelor, mal ales a de acest „eveniment“. Acestora este grupat pe clase şi ordine,
astfel îneît elevii pot reţine cu contribuţie pe care şi-o aduce
s-a confirmat justeţea ei, ci va­ notiţelor bune, nu e o chestiu­ le atragem atenţia că, dacă uşurinţă aspectele diferitelor
animale şi plante. mereu în reuşita ei directorul
labilitatea ei se extinde şi asu­ ne atît de simplă şi aşa de şi-au făcut iluzia că lectura a-
Sub îndrumarea profesori­ de şcoală Ghenadie Clrco.
pra muncii intelectuale căci, in­ uşoară cum pare multora. A- cestui capitol va suplini lectura lor. elevii fac experienţe prac­ însemnate serviotl. strecurat şi erori de interpretare...
tice în lumea plantelor. In „Noi, de rîndul acesta, ne o- După ce a colaborat la diferite pu­
diferent de natura . sa, munca cest lucru îl confirmă practica sistematică de un an de zile, prezent se aşteaptă rezultatul Meritele criticului percursor sînt
altoirii roşiilor pe cartofi. Cu prim aici. Cînd din nou vom blicaţii muncitoreşti, G. Dobrogeanu- însă covlrşitoare. Studiile sale Îşi men­
este, în ultima analiză, o chel­ pedagogică în fiecare zi. Nu . ¦audierea cursurilor, etc„ vor în- succes este folosită noua me­ Gherea, Împreună cu un grup de frun­ ţin valoarea ştiinţifică, tocmai prin
todă a păstrării plantelor in scrie despre Apold, vom ară- < taşi ai mişcării socialiste, înfiinţea­
tuire de' energie. odată ne este dat să auzim la iîlhi în paginile cărţii o mare nisip, metodă prin care plan­ ză, în 1881. revista „Contemporanul". aceea că autorul a fost un spirit
tele îşi păstrează forma şl cu­ ta încă şi alte lucruri, căci ¦
De aceea, organizarea raţio­ lecţii cererea insistentă a elevi­ deziluzie. Lectura acestui capi­ loarea naturală.
nală a muncii intelectuale este lor de a explica „mai rar“, tol devine însă utilă acelora ca­ intr-adevăr, clnd vorbeşti des­
Printre piesele rare ale mu­
o chestiune tot atît de impor­ . uneori chiar precizîrid ce"' înţe- ; re au muncit sistematic în zeului se numără cîteva cu­ pre această comună, al ce a- principala tribună de luptă împotriva însufleţit de generoase Idealuri uma-
tantă ca şi organizarea raţio­ leg ei prin „mai rar“ '1: „Vă ru- j timpul anului şi vor să ştie cum riozităţi deosebit de interesan­
te peştele cu un ochi, dintele răta". reac{ionarismului junimist. Aici pu­ ne, ca şi marii săi contemporani, des­
de rechin (găsit de elevi în blică D. Gherea majoritatea studiilor pre care a scris : Emlnescu, Oăra-
nală a muncii fizice. Dar dacă găm să ne dictaţi”t In primul ' să-şi organizeze mai raţional excursia la Turnu Roşu), cî­ ? şi articolelor salo, care denunţă es­ giale, Coşbuc, etc.
teva exemplare din „Proce- tetica idealistă, promovată de Titu
pentru organizarea ştiinţifică a capitol lucrarea dă un răspuns, munca de pregătire a examene­ rus Gigas", o insectă aflată „Mal veniţi pe la noi" —¦
în ţara noastră numai în re­
acesteia ,din Urmă, au existat prin indicaţii practice, acestei lor. Aceştia vor afla în acest giunea Apoldului. ne invită directorul de şcoală
preocupări serioase în ultimii
ani, apoi despre organizarea dificile chestiuni: Cum se pot ' capitol care sînt condiţiile de Pentru realizarea bogatului clnd noi ne pregătirăm din Maiorescu. Prof. V. OPREA
Inventar, întregul corp didac­
lua notiţele bune. igienă şi psihologie ce trebuiesc tic şi-a adus contribuţia sa. nou de drum. Veniţi, şl într-o
Directorul şcolii a fost sufle­
ştiinţifică a muncii intelectuale Dacă primul capitol se adre­ respectate, ce metode să folosea­ tul acestei acţiuni şi răspunde zi cu program la căminul cul­

nu a apărut nici o lucrare mai sează mai ales elevilor şi stu­ scă pentru recapitularea, siste­ astăzi de partea tehnică a mu­ tural. Veţi avea ocazia să CĂRŢI NOI

substanţială. Şi necesitatea în­ denţilor, apoi cel de al doilea matizarea şi fixarea cunoştin­ zeului-, aici se simte el „ca constataţi că romînli şl ger­

drumării ştiinţifice a acestei (studiul individual) se adresea­ ţelor, cum se răspunde la exa­ manii din comuna noastră

munci o simte fiecare cadru di­ ză deopotrivă tuturor celor ce men, cum pot fi înlăturate emo­ sînt înfrăţiţi atît pe ogoare „SCRIERI ISTORICE ŞI SO- Pornind de la necesitatea lup­
dactic, începînd cu educatoarea lucrează cu cartea, căci cunoaş­ ţiile, etc. CIAL-POLITICE“ - M. Roller tei unite Împotriva fascismului,
cît şi pe scena căminului cul­ (între primul şl al doilea război M. Roller, evidenţiază într-o
grădiniţei de copii şi terminînd terea organizării ştiinţifice a Fără a avea pretenţia unui seric de articole (printre care
tural, aşa cum aţi văzut de mondial) „Front unic, front popular şi
studiului individual ne este ne­ studiu, lucrarea cu titlul de mai E.S.P.L.A. - 1957 elemente noi în situaţia de azi“,
cu profesorul universitar. Dar cesară tuturor. Autorul face în sus, coristituie un ghid cu sfa­ altfel că ne înţelegem minunat Volumul intitulat „Scrieri Is­ „Congresul sindical şi frontul
o simt mai ales copiii şi tinerii, acest capitol cîteva recomandări turi practice necesare tuturor torice şi social-politice“ semnat unic“, „Pentru calificarea unei
începînd ou cei din şcoala ele­ metodice pentru rezolvarea cu celor care desfăşoară o muncă şi aici in şcoală. Noi. cadrele de acad. M. Roller cuprinde atitudini fată de frontul popu­
mentară şi terminînd cu stu­ succes a acestei probleme, în- intelectuală. unele studii şi articole publicate lar“, „Pentru înfăptuirea şi iz-
didactice, ne străduim să pre­ în perioada dintre cele două bînda frontului popular“) rolul
războaie mondiale în presa le- proletariatului în această luptă,
gătim cetăţeni luminaţi cu gială muncitorească siau antifas­ necesitatea si însemnătatea cre-
cistă (Lumea nouă, Soarele, erii Frontului unic ca bază a
denţii. t oeroînd să 'dea şi o fundiamen- Prof. I. DRAGAN tragere de inimă, pricepuţi şi Cuvînt nou, Ecoul, Cuvîntul li­ Frontului popular antifascist...
ber, Raza, Clopotul, Areriia, At­ „Frontu1 popular antifascist nu
harnici constructori ai socie­ las). Aceste studii şi articole poate izbîndi fără închegarea'
tratează în special probleme din frontului unic .realizarea fron­
tăţii noi“. istoria mişcării muncitoreşti din tului unic fiind însăşi bază
ţara noastră. frontului popular“ (pag. 187).-
DIN SCRISORILE CORESPONDENŢILOR Am plecat cu convingerea O bună parte din articolele
acestui volum se ocupă de în­ Volumul cuprinde şi articolele
că toate rezultatele, obţinute ceputurile mişcării muncitoreşti scrise de autor în apărarea de­
din tara noastră. In ele este e- ţinuţilor politici antifascişti su­
în şcoala pe care am vizitat-o videntlat rolul unor organizaţii, puşi unui regim barbar de ex­
ziare, reviste şi activitatea pe terminare în închisorile Dofta-
Pentru Ziua copilului să poată trimite scrisori de fe­ vor face 7 vitrine în diferite se daloresc muncii unite a care au depus-o elementele re­
licitare mamelor eroine din re­ părţi ale oraşului. voluţionare din Rusia care au na, Suceava, Dumbrăveni etc.
Comitetul de apănare a copi­ giune precum şi pionierilor din corpului didactic, condus cu activat în Romînia.
lului din comuna lila, şi condu­ U.R.S.S. N. SBUCHEA Ele reliefează activitatea antp
cerea cooperativei au hotărît pricepere de către directorul Un Ioc important ocupa în fascistă a unor organizaţii ca
să confecţioneze pentru copiii Aceste acţiuni, pe oare le vor corespondent lucrare lupta împotriva fascis­ Liga drepturilor omului. Comi­
de la grădiniţă şorţuleţe. Aces­ Ghenadie Circo. mului. In articolul „Fascismul tetul central de apărare a deţi­
te şorţulete sînt în lucru, ele nuţilor politici antifascişti şi e-
fiind confecţionate prin muncă desfăşura şcolarii, sînt strîns şi baza lui socială“ autorul de­ coul pe care l-a găsit în masele
voluntară de către femeile din largi apelul lansat de acest co­
lila. legate de lozinoa „Nici un 1 otHH J. ce vedJe ci* nta mască fascismul, caracterizîn- mitet : „Un om, un leu, un mi­

Comisia de femei a sprijinit elev să nu rămînă repetent sau du-1 „domnie făţişă a celui mai lion pentru deţinuţii antifasciş­
comitetul de apărare a copilu­
lui pentru a deschide un bazar. corigent“ brutal terorism, împletit cu con­ ti".
In acest bazar sînt expuse spre
vînzare rochiţe, şorţuleţe şi al­ M. ZAflARIE diţii de munci şi de viaţă din Toate acestea fac parte din
te articole, urmînd ca din ba­
nii încasaţi să se cumpere co­ corespondent Brigada artistic? de agitaţii „Toi zînd pe fruntaşii recoltelor bogate. Cu prezentarea programului, brigada a fost cele mai apăsătoare pentru ma­ lupta ideologică pe care a dus-o
piilor jucării, dulciuri şi altele. rechemată, de data aceasta, pentru a
Pentru cît mai mulţi ,ce vede cîntă", a gospodăriei agrl- deosebită intensitate sînt criticaţi co­ participa cu programul său la Inaugu­ sele largi“ (pag. 173). In ace­ P.C'.R. în perioada dintre cele
La magazinele universale din spectatori ,cole colective „Ogoruî Nou1, din Si­ rarea gospodăriei colective. Programe
Ilia, Dobra şi Buruiene se vor 1, meria Veche, este de-acum bine cu-‘ daşii de pe ogoare» ••«**« ....... reuşite au fost date de către artiştii laşi articol sînt demascate me­ două războaie mondiale.
face expoziţii cu obieote de vîn­ brigăzii şl la gospodăriile şi întovără­
zare pentru copii. . . • $ . . . . ... şirile din Rapoltul Mare, Sîntandrei, todele prin care fascismul în­ Publicarea acestei culegeri de
Sîncral. Jeledlnţi. Hărăv etc.
Comitetul de apărare a copi­ Colectivul cinematografului noscută în sal şi prin împrejurimi. Ea Marinică, Marinică, cearcă să-şi creeze baza de studii şi articole îmbogăţeşte
lului se mai îngrijeşte pentru „Popular“ din Haţeg s-a anga­ şl-a cîştlgal reputaţia în cei doi ani Repertoriul — mult apreciat şt de
ca în şcolile din Ilia, Dobra, jat, ca, prin întrecerea socialis­ de activitate, prin programele prezen­ Tot satul a 'nsămînţat ceferiştii din Simeria. a fost desfă­ miasă: „demagogia anticapitalis­ cunoaşterea de către masele
Certej şi Zam să se ţină con­ tă, să realizeze planul de pro­ ta te în satele raionului Hunedoara şi şurat în trei rlndurl la staţia de ra-
vorbiri între părinţi şi copii şi ducţie, la bandă normală, în cu ocazia concursurilor. Marinică, Marinică, dloflcafe din acest oraş. tă, exaltarea spiritului şovin, în­ largi n literaturii progresiste,
între coleotivişti şi oopii, iar la
celelalte şcoli din raion, învă­ Locui tău e nearat. Dintre artiştii amator) ai brigăzii, tovărăşit de manifestări rasiste, antifasciste din tara noastră în­
ţătorii vor vorbi copiilor despre se evidenţiază, în mod deosebit, Adela
importanţa zilei de 1 Iunie. Marinică, Marinică, Nemeş şi loan Munteanu Muntică. antisemite, şi peste tot teroriza­ tre cele două războaie mondiale.

Cu sprijinul comitetului ra­ proporţie de 107 la sută, iar Formată la început doar din cîţiva Numai tu în sat la noi Acordeonul şi aparatul de radio ob­ rea proletariatului“ (pag. 177).
ional U.T.M. s-au luat măsuri ţinute — drept premii la diferite con­
pentru ca pionierii şi şcolarii la bandă îngustă ou 115 la oameni,’ brigada număi*ă astăzi' 24 de Marinică, Marinică, cursuri, sînt dovada aprecierii unei
munci rodnice.
sută. S-a mai prevăzut şi rea­ persoane — în majoritate colectivişti, Eşti cu munca înapoi.
In prezent, brigada se pregăteşte
lizarea planului de spectatori instruiţi de către directorul căminului, cu intensitate pentru concursurile ar­

şi bilete. Pentru aceasta, s-a tovarăşul Manasie Nemeş, care este Versuri asemănătoare — compuse de tistice ale festivalului tineretului.
tov. Manasie Nemeş şl adaptate la
planificat organizarea a două .ajutat îndeaproape de directorul şcolii diferite melodii, au fost adresate şi al­ GH. LUPAN
tor „codaşi" sau „încurcă lume” din
concursuri de recenzii a •filme­ elerfientare, tovarăşul loan Berea. sectorul cooperatist, alimentar etc.

lor ,un ‘festival al filmului pen­ Activitatea brigăzii artistice de agi­ Pentru buna interpretare a reperto­
tru copii, trei simpozioane, şi taţie din Simeria Veche constituie un riului şi pentru conţinutul constructiv
al programului, această brigadă artis­
15 matineuri. exemplu pozitiv de felul cum munca tică a fost invitată „pentru a duce
muncă de lămurire" şl în satul Valea
La fel, se vor organiza jur­ culturală trebuie să sprijine problema Sîngeorgiulul. La numai o lună după
nale vorbite pe teme agricole, cooperativizării. In repertoriul ei, bri­
în colaborare cu punctele agri­ gada îşi fixează diferite aspecte pozi­
cole, iar pentru ca agitaţia vi- tive din munca colectivei, populari-
-zuală să fie îmbunătăţită se

ăretele sarcini pe starea de fapt din raion şi pen­ fn rîndul ţăranilor muncitori muri 2-3 ţărani muncitori pe muncă îşi au prevăzute cele îndeplinirii executării Hotărîri- d adunare, deşi în acest sector
care partidul le pune tru a vedea în ce direcţie tre­ din acest, satv , reuşind ca, în care să-i aducă în întovărăşire. mai actuale probleme, care să muncesc permanent instructorii
in faţa poporului buie să ajute mai mult organi­ scurt timp, (.s;ăr., mai. atragă' în Drept rezultat al muncii de lă­ ducă la măsuri concrete de îm­ lor, devine apoi o sarcină con­ teritoriali de partid Constantin
întovărăşirea agricolă un nu­ murire de la om la om. în pri­ bunătăţire a muncii. Acest stil cretă şi permanentă a Comite­ Susan şi Victor Haneş. In a-
nostru, impun o zaţiile de partid. măr de 15 ţă ra n i' muncitori cu mele 4 luni ale acestui an, nu­ de muncă se resfrînge şi în ac­ tului comunal de partid şi a bi­ ceste organizaţii de bază, mem­
muncă perseverentă Avînd ca exemplu pozitiv gospodării, individuale.. In ace­ mai în satul Lăpuşnic, 89 de ţă ­ tivitatea organizaţiilor de bază rourilor organizaţiilor de bază. brii de partid se rezumă doar
şi organizată din munca Comitetului raional de laşi timp, prin muncă volunta­ rani muncitori cu 62,48 ha. au Ilia-sat, Dobra-sat, gospodăria la munca profesională, negli-
partid Ilia, cu activul, precum anexă Lăpuşnic, Tîrnăviţa, Bu­ Dacă acestea sînt rezultatele jînd în mod cu totul nepermis
partea organizaţiilor de partid. şi indicaţiile şi ajutorul dat, co­ ră, a -fost transportată •cantita­ înaintat-cereri de intrare în în­ ruiene, Visca, etc., care sînt munca politică.
Organizaţiile de partid şj toţi mitetele comunale de partid din conduse de către comitetele co­ pozitive ale muncii unor comi­
comuniştii sînt chemaţi să stu­ raion şi-au îmbunătăţit munca. tea de lOD m.c. piatră necesară ¦> tovărăşire. munale mai sus arătate. întoc­ tete comunale de partid şi a Pentru remedierea acestor
dieze problemele . concrete ale unor organizaţii de bază în ceea lipsuri, biroul comitetului raio­
economiei, să îndrume cu com­ In urma dezbaterilor unor reparatului unor clădiri şi s-a Asemenea organizaţi de ba­ ce priveşte întărirea continuă a nal de partid Ilia a dat îndru­
petentă pe oamenii muncii în probleme, cp terminarea însă- democraţiei interne de partid, mări concrete instructorilor te­
introducerea progresului tehnic mînţărilor în bune condiţiuni şi niuncit intens la radioficarea ză, care se ocupă de creşterea respectarea principiului condu­ ritoriali. In ultimul timp, cu in­
în industrie şi agricultură, să la timp, comuniştii au venit cu structorii teritoriali s-au orga­
stimuleze iniţiativa creatoare a propuneri concrete, care să du­ /O ‘ i '• I ’ o- • • cerii colective, antrenarea tutu­ nizat şedinţe de instructaj, în
maselor, cunoscînd că de parti­ ror membrilor de partid la tra ­ cadrul cărora s-au prezentat in­
ciparea maselor la opera de că la lichidarea unor lipsuri Iura cu masele- ducerea în viată a hotârîrilor formări pe diferite probleme ale
construire a socialismului, de­ existente. Drept urmare a pu­ luate, apoi sînt şi unele comi­ muncii^ de partid. Pe marginea
pinde victoria deplină a orîn- nerii în aplicare a propuneri­ sarcină de mare răspundere tete comunale de partid, oa cele informărilor prezentate de in­
Tuirii socialiste. lor, s-au obţinut rezultate bune. a organizaţiilor de partid structori, s-au făcut discuţii,
Gospodăriile agricole colective din comunele Veţel şi Gurasada, scofîndu-se în evidentă lipsuri-
Cînd munca se bazează care nu au tinut luni de zile
din Ilia şi Bretea Mureşană, au şedinţele de comitet, datorită şi precum şi experienţa pozi­
fost printre primele gospodării faptului că membrii din comitet tivă dobîndilă în activitatea
privesc această sarcină doar ca unor instructori teritoriali.
pe masa de oameni colective care au terminat, pi- o anexă a muncii lor.
nă la 15 aprilie, însărnînţarea Biroul comitetului raional s-a
Există cazuri cînd unele co­ îngrijit, de asemenea, oa instruc­
Ţinînd seama de aceste sar­ întregii suprafeţe ¦de Dorumb mitete comunale de partid ca, torii să folosească mai judicios
cel din Hărău, suBapreciază or­ timpul cînd se găsesc la sediul
cini şi avînd în atentia sa rea­ planificată. * mirea planurilor de muncă, ca­ ganizarea la un nivel corespun­ Comitetului raional, atît pentru
re cuprind probleme concrete şi zător a^ şedinţelor de comitet. rezolvarea diferitelor probleme
lizarea unui contact cît mai Unul din cele mai !importan­ satului, care nu de mult a fost şi educarea activului fără de actuale, sînt rodul muncii colec­ Datorită acestui fapt, şi orga­
terminată. partid, de folosirea lui în toate tive a birourilor organizaţiilor nizaţiile de bază de la Chimin- ivite pe teren, cît şi pentru a
strîns a organului de partid, ou te mijloace pentru dezvoltarea domeniile de activitate, sînt şi de bază respective, care se con­ dia şi Bampotoc, care sînt
Consultîndu-se cu activul fă­ cele de la Dobra-sat, Ilia G.F.R., sultă cu membrii de partid a- conduse de Comitetul comunal studia în mod organizat învă­
masa membrilor de partid şi a şi întărirea legăturii partidului ră de partid Şi tinînd seama de Bretelin şi altele. supra tuturor problemelor. de partid, au o activitate slabă.
propunerile acestuia, organiza­ Şi aci, şedinţele planificate sînt ţătura marxisf-leninistă.
celor fără de partid, biroul Co­ cu masele, pentru mobilizarea Organizaţiile de partid Ordinea de zi a adunărilor neglijate, nu a fost creat un
ţia d e'b ază Iiia-sat si Sfatul fiind anunţată din timp. face activ fără de partid şi, în ge­ Conducînd mai concret acti­
mitetului raional de partid Ilia tuturora la îndeplinirea hotărî- popular comunal au luat mă- să-şi trăiască viaţa posibil ca membrii de partid să
âttri pentru procmarea mate­ poată gîndi asupra problemelor neral, se munceşte dezorgani­ vitatea comitetelor comunale de
a îndrumat permanent comite­ ulor partidului şi guvernului, rialului necesăf pentru constru­ In dezvoltarea continuă a de­ ce se discută. In felul acesta zat.
irea unei şcoli medii. In acest mocraţiei interne de partid, un se reuşeşte a se asigura o par­ partid şi a Instructorilor terito­
tele comunale de partid şi pe îl constituie activul fără de par­ scop, pînă' tn prezent s-au fă­ rol de seamă îl are pregătirea Nerespectarea democraţiei in­
cut-,¦¦prin contribuţia benevolă adunărilor de partid. Multe or­ ticipare activă la discuţii, să se terne de partid duce la slăbirea riali, se va putea ajunge, în
instructorii teritoriali în acea­ tid. Lucrînd zi de zi cu activul a'.cetăţenilor, 120.000 bucăţi ganizaţii de bază şi comitete co­ facă propuneri valoroase, care organizaţiilor de partid, la ru­
cărămidă şi au fost procurate să ducă la lichidarea lipsurilor. perea lor de masele largi de scurt timp, ca toate organiza­
stă direcţie. fără de partid, organizaţiile de alte materiale de construcţie. munale de partid acordă o a- oameni ai muncii, la frînarea
tenţie deosebită pregătirii adu­ Dezbaterile pt marginea rapor­ activităţii şi iniţiativei maselor. ţiile de partid din raionul Ilia,
Dată fiind influenta mare^ a bază îşi dezvoltă capacitatea Bine a fost folosit activul nărilor, în aşa fel, îneît ele să tului sînt active, în spirit cri­ In această privinţă este grăitor
activului de partid ţn însăşi, !or de acţiune, feiisesC cu mai fără de partid şi în organiza­ fie cît mai operative şi să se tic şi autocritic, iar munca de exemplul organizaţiilor rde par­ să-şi îmbunătăţească activita­
viata partidului. Comitetul ra­ mult succes să rezolve proble­ ţiile de bază Lăpuşnic-sat, Brîz- termine cu hotârîri concrete, îndeplinire a hotârîrilor care se tid de la Certej-sat, Măgura,
ional şi-a format un activ larg mele complexe ale construcţiei nic .şi Buruiene, .mai ales în care să ducă la Îmbunătăţirea iau se împarte în mod judicios Certej suprafaţă mină, care, tea, să fie la înălţimea sarcini­
de partid, din cei mai buni^ şi,: economice şi-culturale. •i problema transformării socialis­ muncii. Aşa de pildă, Comitete­ pe membrii comitetului şi a or­
activi membrii, care au fost îm­ îndrumată şi ajutată, de că­ te a agriculturii. Tovarăşii din le comunale de partid Ilia, Bu­ ganizaţiilor de bază. Controlul timp de 3 luni, nu au tinut nici lor trasate 'de partid.
părţiţi să se ocupe de diferite tre tov. Pavel Magda, membru activul fără de partid şi-au ruiene şi Dobra, în planurile de
probleme ca : probleme econo­ ah Comitetului comunal de par­ luat angajamentul că vor lă- GHEORGHE HOMOŞTEANU
mice, de propagandă, de agri­ tid Ilia, organizaţia de bază clin
cultură, etc. Aceşti tovarăşi au Săcămăş a reuşii sa mobilizeze instructor al Comitetului rpoional
fost instruiţi diferenţiat de ¦că­ membrii de partid şi activul
tre biroul raional, iar periodic fără de partid la o serie, de P.M.R.
au fost convocaţi la adunările • acţiuni întreprinse.. Ei au des­
activului, pentru a cunoaşte făşurat o jargă muncă politică