Page 47 - 1957-05

Nr. 754
...îm p ărtăşin d
exp erien ţa m uncii
Zilele trecute, Comitetul oră­
şenesc de piartid Haţeg a organi­
zat o consfătuire cu organele
conducătoare de partid, Comi­
tetul orăşenesc U.T.M. şi secre­
tarii organizaţiilor de bază
U.T.M.
Participanţii la consfătuire au
ascultat referatul prezentat de
către tov. N icu, Sbuchea, inti­
tulat 5 „Cum sînt pregătite adu­
nările generale de către orga­
nizaţia de bază P.M.R. de la
cooperativa „16 februarie“. Din
referat, a reeşit că în urma
consultării biroului organizaţiei
de bază cu toti membrii şi can­
didat'! de partid, în stabilirea
subiectului ordinea de zi, adu­
nările generale au devenit mai
atrăgătoare, mai interesante, a-
ducînd după sine participarea
la discuţii şi la dezbaterea pro­
blemelor majorităţii membrilor
şi candidaţilor de partid. Stabi­
lirea ordinei de zi şi data tine­
rii următoarei adunări genera­
le, în adunarea anterioară, se
dă posibilitatea, tuturor mem­
brilor şi candidaţilor de partid
să se pregătească temeinic, să
ajute eficace pe raportor, să se
vină cu propuneri concrete pen­
tru rezolvarea problemei ana­
lizate. Ţinerea cu regularitate
a adunărilor generale a făcut
ca, în ultimul timp, conducerea
administrativă să simtă cu a-
devărat controlul şi ajutorul or­
ganizaţiei de partid, lucru ce
s-a reflectat pozitiv în activita­
tea cooperativei.
Ca o metodă bună, folosită în
munca organizaţiei de bază,
este aceea că, la fiecare adunare
generală, înainte de a se intra
în ordinea de zi, se face, de
către un tovarăş, stabilit ante­
rior, revista principalelor eve­
nimente interne şi internaţiona­
le. De !asemenea secretarul orga­
nizaţiei de bază, sau un mem­
bru al biroului, arată cum s-au
achitat membrii si candidaţii de
partid de îndeplinirea hotărîri-
lor luate în adunarea antecen-
.ir.
Clasamentul
în „Cupa Primăverii“
campionatul regional
după etapa V-a»
SERIA l-a
1. Locom. Teiuş 6 3 2 0 10: 4
2. Energia A. lulia 4 3 1 0 9 : 2
3. Energia 30. Dec. 4 3 0 1 8 : 4
4. Progresul Zlatna 5 2 0 0 5 : 6
5. FI. roşie Deva 4 1 1 2 5 : 7
6. Dinamo Orăştie 4 1 0 3 4 : 6 2
7. Recolta Sebeş 4 0 0 4 0 : 12 0
Etapa viitoare 19 mai 1957
Dinamo Orăştie — FI. roşie Deva
Energia Alba — Energia 30 Dec.
Recolta Sebeş — Locomotiva Teiuş
Progresul Zlatna liber
SERIA ll-a
1. Energia Lonea 4 3 1 0 9 : 4 7
2. Progresul Deva 4 2 2 0 9 : 4 6
3. Energia Călan 5 2 1 2 8 :10 5 ră alt avertisment, se va sus­ în calitate de concurenţi. încolo,
4. Locom. Simeria 4 2 0 2 7 : 5 4 penda definitiv terenul Dinamo nimeni, nici un anunţ, nici o şti­
5. Energia Aninoasa 4 1 2 1 8 : 9 3 Orăştie, pentru jocurile oficiale. re. Tovarăşul Alexandru Şoş
6. Energia Ghelar 5 0 3 2 11:15 3
7. Energia 115 4 0 1 3 2 : 7 1
Hunedoara
ETAPA VIITOARE
Energia 115 Huned. — Locom. Simeria gia 14), este suspendat pe 2
Energia Aninoasa — Progresul Deva
Energia Lonea — Energia Gălan
Energia Ohelar liber.
i Clasamentul
campionatului regional
de juniori
1 . Energia 108 3 2 Q, 1 6 : 3 4
2. Energ. Petroş. 3 2 0 1 1 1 :8 4
dentâ.
în continuare, tov. Maria Ta-
maş, secretara organizaţiei de
bază a cooperativei „Ţara Ha­
ţegului“, a arătat cum se preo­
cupă organizaţia de bază de
conducerea şi îndrumarea orga­
nizaţiilor de masă. Pentru fie­
care organizaţie de masă — a
spus vorbitoarea, adunarea ge­
nerală a stabilit un membru de
partid care să o ajuie concret.
Periodic analizăm felul în care
aceşti tovarăşi se arhită de
sarcini şi totodată, cu această
ocazie, analizăm şi activitatea
organizaţiei respective. Ajutînd
concret comitetul de întreprin­
dere, acesta a reuşit să înjghe­
beze, în scurt timp, o formaţie
artistică, iiar organizaţia U.T.M.
din cadrul cooperativei să ajun­
gă printre primele organizaţii,
în acţiunile întreprinse în cin­
stea festivalului.
S-au mai prezentat referate a-
suprr felului în care organiza­
ţia de bază de la U.R.C.C. a
muncit cu activul fără de par­
tid, şi cum organizaţia de bază
de la Sfatul popular raional s-a
preocupat de învătămîntul de
partid şi U.T.M.
Discuţiile purtate au scos în
evidentă cele mai bune metode
de muncă. Totodată, au fost
criticate lipsurile ce s-au mani­ La Petroşani s-a desfăşurat le din Petroşani şi Şcolii profe­
festat în munca organizaţiilor zilele acestea, primul meci de
de bază de la Fabrica de mar­ volei în cadrul campionatului
meladă şi de la întreprinderea ’regional al şcolilor profesionale,
„"Vasilc Roaită“, lipsuri care între echipele Şcolii profesiona­
constau în nerespectarea grafi­
Cîteva reflecţii pe margineacului adunărilor generale, dis­
cutarea unor probleme epuiza­
te, etc.
unui campionat sportivVoibitorii au scos în evidentă
că astiel de consfătuiri sînt bine
venite, că ele îi ajută, calificînd
acest lucru ca o metodă nouă
şi pozitivă în muncă Comitetu­
lui orăşenesc de partid. Ca ur­
mare a acestui fapt, ei au cerut
ca astfel de consfătuiri să se
organizeze, cel puţin, odată în
trimestru.
PAVEL ROMANENCO
3. Energia 14 32 0 1 8: 6
4. Energ. Huried. 3 2 0 1 4 : 6
5. Prqgresul Brad 3 1 0 2 8 : 6
6. Energia Lupeni 3 0 0 2 5 ; 14
De ia Comisia regională
de fotbal
S-a constatat că la jocurile
organizate de echipa Dinamo-
Orăştie, pe terenul de joc intră
spectatori, netinîndu-se seama
de avertismentele date de Co­
misia regională de fotbal. Ast­
fel, la jocul Dinamo Orăştie—
Locomotiva Teiuş a intrat pe
teren un spectator, membru al
colectivului „Dinamo“, şi a a-:
meninţat un jucător de la Lo­
comotiva Teiuş. Comişia regio­
nală de fotbal dă ultim avertis­
ment public echipei Dinamo
Orăştie. In cazul în care se vor
repeta aceste grave abateri, fă­
Pentru comportări nesportive
şi abateri de la regulamentul
de fotbal, Comisia regională
sancţionează următorii jucători:
jucătorul Horea Cingher, (Ener­
etape; jucătorul Nicolae Dră-
ghici (Energia Alba), este sus­
pendat pe 2 etape ; jucătorul
Radu Iatan de la colectivul Di­
namo Orăştie este suspendat pe
2 luni (15. V. 1957—15. VIL
1957), pentru atitudine nespor­
tivă, injurii la adresa arbitru­
lui şi refuzul de a ieşi de pe te­
ren la decizia arbitrului.
De curînd la Deva, s-a desfăşurat faza regională a
campionatului republican şcolar. Echipele elevilor din
Deva s-au dovedit mai bune, cîştigînd întrecerea la toate turlele celor două catedrale.
jocurile (baschet fete şi băieţi, volei fete).
Fotografiile noastre au surprins două faze de joc. Cli­ opreşte în neguna pădurilor care
şeul din stin g ă: un atac al echipei de baschet a Şcolii aparţin de Ocoalele silvice din
medii din Deva. Clişeul din dreapta: a treia lovitură
de minge a trecut plasa ; echipa Şcolii pedagogice Deva
se pregăteşte pentru a respinge atacul adversarului.
; ..-i).
B R IG A D A
CIHISIBZUIITA
O privire mai atentă în scrip­ — Eu zic să schimbăm for­
tele contabile ale cooperativei ma de croire a materialului,
meşteşugăreşti „Partizanul“ din
Petroşani, îfi atrage atenţia a-
supra unui lu cru : acela al eco­
nomiilor. Desigur, sînt mai
mulfi cooperatori care au econo­
mii, dar ca brigada utemistă de
tîmplari condusă de I. Mihal-
cea, nu ara nimeni.
Contabilul şef al cooperativei
a consemnat nu de mult, La ru­
brica acestei brigăzi, următoa­
rele fapte : în primele patru luni
ale anului, brigada a făcut eco­
nomii în valoare de 11.301 lei
la oonfectioniatul lăzilor pentru
ambalaj. Această sumă echiva­
lează ou 1.050 lăzi obişnuite, pe
oare brigada lui I. Mihalcea
le-a realizat numai din economii
şi cu o reducere a preţului de
cost, pe sortiment, de 4 la sută.
Unii poate !ar fi tentaţi să
spună că această sumă nu e
cine ştie ce mare. Aşa s-ar pă­
rea să fie, dar pentru forţa eco­
nomică, pentru volumul de pro­
ducţie al unei cooperative meş­
teşugăreşti, ea este destul de
însemnată.
Cum a început lupta pentru
economii în brigadă ? Totul a
pornit de la o propunere.
VOLEI
o veche tradiţie a-
ceea ca la sfîrşitul
L fiecărui an şcolar, ins­
tituţiile de învăţămint
să organizeze între­
ceri sportive între e-
>levl. Asemenea competiţii de o-
[ bicei se desfăşoară întotdeauna
“ in cadru festiv, fiind urmărite
cu interes deosebit de către nu­ plect lipsite de ¦control. O ase­
meroşii spectatori iubitori de menea comportare este cu totul
sport. întrecerile au loc pe a- străină unui spirit sportiv sănă­
rene anume amenajate, sau în tos, şi tocmai aspectele ei tre­
săli înzestrate cu toate cele ne­ buiau cu tărie combătute de că­
cesare unei bune reuşite a ser­ tre tovarăşii care răspundeau
bării.
Cu atlt mai mult, astăzi cînd Atmosfera confuză, neintere­
în şcoli se desfăşoară o . vastă... santă în care acest campionat
muncă pentru creşterea unui ti­ s-a desfăşurat, — poate servi
neret viguros, călit şi luminat, ca o bună lecţie pentru
este de datoria celor care răs­ viitor, cînd din nou vor fi orga­
pund de unităţile noastre şco­ nizate asemenea serbări spor­
lare, să organizeze asemenea tive.
competiţii sportive.
Desigur, nu s-ar putea spune
că ei nu organizează aşa ceva.
Se poate însă discuta destul de
serios asupra felului în care sînt
făcute astfel de organizări. Şi,
să luăm de pildă, campiona­
tele şcolare regionale de volei şi
baschet, a căror finală s-a dis­
putat recent în oraşul Deva.
Ele au început în ziua de slm-
bătă 11 mai a.c. Faptul că au ţinute, în repetate rîndurl, a fă­
început în această zi, l-au ştiut cut să-l meargă vestea pînă de­
doar singuri organizatorii
cîţiva profesori din şcolile din
Deva, cîţiva elevi tot de aici şi
natural acei care au participat
şeful secţiei de învăţămint a sfa­
tului popular orăşenesc a tre­
cut totul sub tăcere, ca şi cînd
publicul din Deva n-ar fi fost
bucuros să guste din plăcerea
de a vedea tineretul nostru şco­
lar întrecîndu-se
Un aspect destul de bizar şi
cu totul original, am putea spu­
ne, s-a făcut simţit şi pe timpul
desfăşurării întîlnirllor. Cu oca­
zia aceasta, o seamă de profe­
sori de educaţie fizică, printre
care au excelat în mod deosebit
cel de la Şcoala medie din O-
răştie şi cel de la Şcoala medie
din Brad, au dovedit o conduită
DRUMUL SOCIALISMULUI
spuse şeful brigăzii într-una din
zile, la obişnuita consfătuire pe
brigadă.
Dar cum ? întrebă utemi stui
I. Raşoveanu.
— Destul de simplu. Mai în-
tîi vom croi materialul necesar
pentru lăzile cele mai mari. Cu
resturile de material vom face
lăzi mai mici, iar cu deşeurile
vom face lăzi extra-plan. In fe­
lul acesta putem realiza eco­
nomii însemnate, şi-n acelaşi
timp reducem preţul de cost al
producţiei. Şi aş mai adăuga
ceva : să îngrijim mai bine ma­
şinile si să le folosim la întrea­
ga lor capacitate.
— Sînt bune propunerile, to­
varăşe. Eu unul sînt gata să le
sprijin, — întări Vasile Ungu-
reanu, unul dintre cei mai buni
tineri ai brigăzii.
— Şi noi, şi noi, — se auzi
în cor, părerea celorlalţi.
...De-atunci au Trecut .cîteva
luni. Cit despre rezultate, sînt
cele arătate mai sus. Brigada
a devenit într-adevăr o briga­
dă chibzuită.
GH. Z. în repetate rîndurl prin fostul amba­
sionale din Lupeni. Meciul a
fost cîtşigat de cei din Petro­
şani cu scorul de 3—1.
cu totul necorespunzătoare. Pe
toată vremea cit echipele, de a
căror antrenare au răspuns ei
personal, şi-au susţinut jocurile,
au găsit că e foarte nimerit să
apostrofeze pe fiecare jucător
sau jucătoare ce săvîrşea o gre­
şeală, să strige la ei, ori să le
atribuie diferite epitete, com­
de disciplina competiţiilor.
In nici un caz ele nu trebuie
rezervate doar cîtorva aşa zişi
oameni de specialitate, dimpo­
trivă ,întotdeauna e necesar să
se ia toate măsurile posibile
pentru atragerea în jurul lor a
unui mare număr de spectatori.
Creştem un tineret nou cu
preocupări multilaterale, care,
prin performanţele sportive ob­
parte. Pentru ce dar să nu ară­
tăm acest lucru, pentru ce să nu
ne mîndrim cu el ?
V. AFLOAREI
Se vindecă rănile
Gor,gianul este vtirful oare do­ Gorganului. Rovene largi şi a- folosinţă peste 30 ha. din tere­
mină culmea dintre Vialeia Mu­
reşului şi Valea Ampoiului. Din
acest vîrf, în zilele însorite, cu­
prinzi cu ochii o panoramă pli­
nă de frumuseţe, de variaţie şi
măreţie. La vale, în zarea plină
de argintul şi aurul soarelui,
vezi panglica strălucitoare şi
molcomă a Mureşului, purtîn-
du-şi povara apelor.
Pe un platou, oare se întinde
din lunca acestei ape, zăreşti
scăldat în soare, oraşul Alba lu­ văi adînci.
lia, la marginea căruia se ridică
vechea cetate, din oare răsar
Spre miazănoapte, privirea se
Alba lulia, Baia de Criş, Abrud,
Cîmpeni, Teiuş.
Munţii pun stavilă zărilor, şi
rămîi cu regretul că Gorganul
nu mai este înalt, oa privirea să
pătrundă pînă spre zările pe
care le sărută vîrf ui Detunatei,
Muntele Rece, sau dincolo de
Piatra Trăscăului.
De aci, din vîrful Gorganului,
se despică zarea şi cumpăna ta­
pelor. Deoparte, toate pîraiele
duc spre Valea Vinţului, iar de
cealaltă parte spre Valea Am­
poiului.
Vara, cînd norii scapă mari
şi învălurate pînze de ape, Gor­
ganul asistă oa un uriaş la dez­
lănţuirile înfricoşătoare ale na-
urii.
Pădurea oare-1 acoperea, a
ispărut de mult. Acum furia
apelor muşcă adine din trupul mic. Anul acesta au fost date în
. .i : i .
Convorbirea iui N. S. Hruşciov
cy Tyrsier Catledge, redactor şef al ziarului
«N ew Y © rk Tim es'i/
MOSCOVA (Agerpres). — Redăm
continuarea convorbirii lui N. S. Hruş­
ciov cu Turner Catledge, redactor şei
al ziarului „New York Times“, trans­
misă de agenţia TASS la 13 m a i:
T. CATLEDGE : Aţi vrea să vizitaţi
S.U.A. î
N. S. HRUŞCIOV: Da, aş vrea să
vizitez Statele Unite ale Amerlcii, de­
oarece am auzit multe lucruri intere­
sante despre această ţară de la tova­
răşii mei de muncă, precum şi de la
inginerii, tehnicienii, agronomii sovie­
tici care au fost acolo. Ocup însă o
situaţie în care nu pot pleca ca turist,
şi de altfel turiştii sovietici nu sînt ad­
mişi acum în S.U.A., iar pentru a ple­
ca în S.U.A. ca om de stat nu există
temei în prezent. Aşadar regret că nu
pot vizita S.U.A.
T. CATLEDGE: Nu credeţi oare
că ar fi util dacă dv.( în calitate de
conducător al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, v-aţi întîlni cu
Dwight Eisenhower, în calitate de
conducător al partidului republican din
S.U.A. ?
N. S. HRUŞCIOV: Este evident că
o astfel de întîlnire ar putea fi utilă
şl aş accepta-o probabil. Pot să spun
că nutresc o mare stimă faţă de
preşedintele Eisenhower, ceea ce
i-am comunicat personal, precum şi
sador al S.U.A. la Moscova, domnul
Iiohlen. lini aduc aminte bucuros de
întîlnlrile plăcute cu preşedintele
Eisenhower la Geneva.
T. CATLEDGE: Pentru ca scopul
întrebărilor mele să fie mai limpede,
trebuie' să spun că, deşi sînt unul
din redactorii ziarului „New York
Times“, nu am o contigenţă directă
cu politica redacţiei acestui ziar. In
timpul alegerilor trecute ziarul meu
s-a pronunţat în sprijinul preşedin­
telui Eisenhower, în timp ce eu am
votat pentru Stevenson.
N. S. HRUŞCIOV: Declaraţiile lui
Stevenson merită atenţie. Desigur că
este o chestiune internă a america­
nilor să-şi aleagă preşedintele, însă,
după părerea mea, politica lui Ste­
venson fără Dulles ar fl fost, poate
mal utilă decît politica lui Eisenho­
wer cu Dulles.
T. CATLEDGE: Există oare o-
biecţiuni teoretice sau ideologice ca
statele socialiste, să spunem Polonia,
să capete ajutor economic din partea
statelor capitaliste, de pildă, din
partea S.U.A. ?
N. S. HRUŞCIOV: Nu, desigur că
astfel de principii teoretice n-au e-
xistat şi nu pot exista. Şi noi am
putea căpăta din partea S.U.A. anu­
mite lucruri necesare economiei
noastre, dacă aceasta ar fi avanta­
jos pentru noi din punct de vedere
economic.
Trebuie însă avut în vedere că prin
natura sa capitalismul nu poate a-
juta vreun stat, fără să urmărească
totodată scopurile sale egoiste. De
aceea orice stat socialist sau orice
alt stat trebuie să manifeste pruden­
ţă faţă de obţinerea de ajutor din
partea statelor capitaliste pentru a
nu-şi pierde Independenţa.
N-aţi observat vreodată o albină
sau o muscă care se învîrtcşte în ju­
rul mlerel, iar apoi se aşează pe ea ?
Intîi se afundă picioruşele, apoi ari­
pioarele şi curînd se vede că întrea­
ga albină sau muscă s-a afundat în
miere.
iun
dînci brăzdează trupul uriaşu­
lui. Păşunea de altă dată este
acum o întindere stearpă, plină
de ogaş-e adînci. Iarba dispare cu
pămînt cu tot, dusă de ape la
vale.
Oile obosite, rod ce mai gă­
sesc. Caprele, mai sprintene, a-
jung cu mai multă uşurinţă la
tufele de păducel sau de răsură
(trandafir sălbatec), căţărate pe
pereţii unei stînd sau a unei
Gorganul e bolnav. Trăieşte
clipe grele I Munca de vindecare
cere timp, răbdare şi disciplină.
Coborînd la vale spre salul
Poiana, auzi bubuituri puternice
şi dese. Dinamita, mînuită cu
dibăcie de artificierul Vinţan
E-milian, rupe bucăţi mari din
siîncile grele. Stîncile se mută
din loc în loc şi se pun dea-
curmezişul pîraielor furioase. Se
construiesc baraje, gabione, ole-
onaje, gărduleţe.
Furia apelor distrugătoare va
fi stăvilită.
De dimineaţa pînă seara, du­
duie tractorul cu şenile, condus
de neobositul Ştefan, tractoris­
tul. Se cară piatră la locul de
muncă al zidarilor, s-o aibă la
îndemînă.
Zidari, lemnari, cărăuşi, arti­
ficieri, tractorişti şi muncitori
silvicultori de la plantaţii, în­
tr-un efort comun, s-iau angajat
să muncească pentru vindecarea
rănilor pămîniului.
Anul trecut, s-au redat astfel
120 ha. teren circuitului econo­
Pentru o ţară socialistă sau oricare
altă ţară este foarte primejdios cînd
intră în mierea capitalistă şl se a-
fundă în ea. Dacă un astfel de ;;a-
jutor" este folosit nechibzuit aceasta
poate duce la pierderea independen­
ţei ţării. Văd că nu vă plac prea mult
cuvintele mele, spuse rîzînd N. S.
Hruşciov.
T. CATLEDGE : Aş vrea să mă re­
fer acum la unele probleme interne.
Am citit multe despre planurile dv.
de reorganizare a conducerii indus­
triei sovietice. Am citit recenta dv.
cuvîntare la sesiunea Sovietului Su­
prem al U.R.S.S., mai înainte am citit
tezele raportului cu privire la planul
dv. de reorganizare, sau, cum spunem
noi, cu privire la planul dv. de des­
centralizare. In legătură cu aceasta aş
vrea să vă întreb cît timp au fost dis­ tigiu în Uniunea Sovietică. Nu doresc
cutate aceste planuri în Uniunea So­
vietică ?
N. S. HRUŞCIOV: Tezele în legă­
tură cu problema reorganizării con­
ducerii industriei şi construcţiilor au
fost publicate în presa noastră la 30
martie 1957 şl de la acea dată ele au
fost pretutindeni discutate pe larg în
Uniunea Sovietică.
T. CATLEDGE: Nu a fost oare
discutată această problemă înainte
de publicarea tezelor ?
N. S. HRUŞCIOV : Pe linie de partid
planul de reorganizare a conducerii
industriei a fost discutat la plenara
din februarie a C.C. al P.C.U.S. Ple­
nara din februarie a C.C. a conside­
rat că este necesară publicarea în
presă a tezelor cu privire la perfec­
ţionarea continuă a organizării con­
ducerii industriei şi construcţiilor şi, cel puţin cîteva din greşelile săvîrşlte
de la data .publicării lor, ele au fost
discutate efectiv în toate uzinele, în
colhozuri, instituţii, unităţi militare,
întreaga populaţie de multe milioane
a ţării noastre a discutat aceste teze.
Trebuie să spun că această problemă
decurge din holărîrile Congresului
al XX-lea al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice.
T. CATLEDGE: Mă interesează
foarte mult problema procedurii de
adoptare a hotărîrilor de către orga­
nele de conducere din Uniunea So­
vietică, a procedurii de adoptare a
hotărîrilor care devin expresia vede­
rilor conducerii colective în Uniunea
Sovietică. Se întruneşte în mod re­
gulat Prezidiul G.G. al P.G.U.S. ?
Cum se adoptă acolo hotărîrile ?
Există procese verbale ale şedinţelor
Prezidiului ? La şedinţele Prezidiului
se întîmplă să fie divergenţe de pă­
reri ?
N. S. HRUŞCIOV: Prezidiul C.C.
al P.C.U.S. se întruneşte cu regulari­
tate, cel puţin odată pe săptămînă. In
afară de aceasta, cel puţin odată pe
săptămînă se întruneşte Consiliul de
Miniştri al U.R.S.S. Plenarele C. C. al
P.C.U.S. se convoacă la noi cel puţin
de două ori pe an.
Cu prilejul examinării problemelor
la şedinţele Prezidiului C.C. se expri­
mă de cele mal multe ori puncte de
vedere diferite, deoarece membrii Pre­
zidiului caută să studieze cît mal pro­
fund problema fn discuţie. In cursul
discuţiilor membrii Prezidiului ajung
de regulă la un punct de vedere unic,
această problemă este rezolvată cu
majoritatea simplă de voturi.
Se întîmplă, desigur, să fie şi pro­
bleme în jurul cărora se încing dis­
cuţii foarte aprinse. Acest lucru este
nurile degradate, oare, fără in­
tervenţia omului ar fi fost sorti­
te pierzaniei.
Populaţia din satul Poiana a
răspuns cu încredere la chema­
rea şantierului. Au construit mii
de metri de gard din stîlpi cu
sîrmă ghimpată, în jurul peri-
metrelor de ameliorare. Au aju­
tat la construirea barajelor, La
plantatul puleţilor. Ei ştiu că pă-
mîntul, gardul, barajele, planta­
ţiile sînt ale lor.
Pe locurile mai aşezate din
interiorul perimetrului, oamenii
îşi îngrijesc mai departe fîroa-
ţul, ogorul sau livada.
Alţii au fost îndemnaţi să-şi
planteze cu pomi fructiferi locu­
rile expuse eroziunii.
Astfel se pot da ca exemple
demne de urmat ţăranii din sa ­
tul Poiana, ca Vinţan Gheorghe,
Opruţia Gheorghe, Gheorghe Pa­
ras-chiva, Galea Ionel, Gheorghe
David şi -alţii.
Prunii, merii, nucii şi cireşii
plantaţi în terenurile degradate,
vor da roade în anii ce vin. Pă-
mîntul pus astfel în valoare, va
asigura o bună sursă de cîştig
harnicilor locuitori.
încet, încet, plantaţiile de
pomi fruotiferi sau cu specii io-
restiere, acoperă goliciunea unor
terenuri, oare pînă mai ieri, nu
produceau decît cel mult pădu-
cei, în care sîngera botul capre­
lor şi oilor flămînde.
GH. ACH1MESCU
tehnician silvic
Pag: 3
firesc în condiţiile unei discuţii de­
mocratice.
T. CATLEDGE: Poate că ştiţi că
anul trecut ziarul „New York Times“
a publicat textul cuvîntării dv. la
Congresul al XX-lea al partidului în
care erau criticate excesele perioadei
staliniste. Au fost făcute oare omi­
siuni sau denaturări importante în
textul cuvîntării dv. care a fost publi­
cată în ţările occidentale ?
N. S. HRUŞCIOV: Nu ştiu despre
ce text este vorba. Am auzit că în
S.U.A. a fost publicat un text, ticluit
de serviciul american de spionaj, şl
că acest text a fost prezentat drept
textul raportului meu la Congresul al
XX-lea al partidului. Dar editura Iui
Allen Dulles nu se bucură de pres­
cîtuşi de puţin să citesc literatura pe
care a fabrică Allen Dulles.
T. CATLEDGE: După părerea dv.
ce loc va ocupa Stalin în istoria Uniu­
nii Sovietice ?
N. S. HRUŞCIOV: Stalin va ocupa
locul cuvenit în istoria Uniunii So­
vietice. El a avut mari lipsuri, dar
Stalin a fost un marxlst-leninist de­
votat, un revoluţionar devotat şi dîrz.
Stalin a făciit multe greşeli în ultima
perioadă a activităţii sale, dar el a
făcut totodată şi multe lucruri utile
pentru ţara noastră, pentru partidul
nostru, pentru întreaga mişcare mun­
citorească internaţională. Partidul nos­
tru, poporul sovietic vor păstra me­
moria lui Stalin şi îl vor aprecia după
merit.
T. CATLEDGE: Aţi putea indica
de Stalin ?
N. S. HRUŞCIOV: In presa noas­
tră s-a vorbit deja despre aceasta.
Despre lipsurile lui Stalin a vorbit
încă Lenin în documentul care este
cunoscut sub numele de „Testamentul
lui Lenin“. Acest document a fost pu­
blicat în Uniunea !Sovietică anul tre­
cut. Lenin a arătat foarte just lipsu­
rile lui Stalin şi a avertizat partidul
împotriva acestor lipsuri. In acea e-
tapă Stalin a tras concluziile cuve­
nite din avertismentele iui Le'tiln şl
n-a depăşit anumite limite. Dar, pe
cît se pare, fiecare om are slăbiciu­
nile iui pe care nu le poate birui. Cu
timpul tocmai trăsăturile negative din
caracterul lui Stalin, despre care încă
V. I. Lenin a vorbit; s-au dezvoltat,
ceea ce a perjudiciat cauza noastră,
cauza partidului nostru. De aceea am
condamnat aceste greşeli, pentru ca
nimeni să nu fie tentat să le repete.
Aceste greşeli sînt în contradicţie cu
învăţătura marxism-leninismuiul.
T. CATLEDGE : Consideraţi oare că
Partidul Comunist al Uniunii Sovie­
tice este autoritatea supremă în in­
terpretarea teoriei marxist-leniniste ?
N. S. HRUŞCIOV: Dv. aţi pus în­
trebarea într-un fel în care noi co­
muniştii nu o punem niciodată, deoa­
rece acest fel ¦de a o pune este gre­
şit. Nici o persoană şi nîcl uri partid
nu-şi pot aroga dreptul exclusiv de a
interpreta învăţătura mnrxist-leninistă.
Atarxism-leninismul este o ştiinţă în
curs de dezvoltare şi fiecare partid
comunist îşi poate aduce contribuţia
la dezvoltarea el. Atît ţara cea mai
mare, cît şl ţara cea mal mică au
condiţii egale şi posibilităţi egale,
Problema Interpretării marxism-Ieni-
( Continuare in pag. 4-a)
Poziţia sontradicioirie
a g u v e M u i japonez
de Înarmarea atomică
TOKIO 15 (Agerpres). Refe-
rindu-se la propunerea sovietică
de a cere, împreună cu Japonia,
Statelor Unite şi Angliei înce-
taiea experienţelor cu arma nu­
cleară şi interzicerea acestei ar­
me, ziarul „Hokkaido Simbun“
subliniază că în actuala situa­
ţie internaţională această pro­
punere este cît se poate de rea­
listă şi realizabilă. Arătînd că
în prezent pentru interzicerea
armei nucleare se pronunţă nu
numai Uniunea Sovietică, ci şi
alto ţări, ziarul îşi exprimă do­
rinţa ca, după discutarea aces­
tei probleme cu ţările interesa­
te, Japonia să manifeste ea în­
săşi iniţiativa în prezentarea
unor propuneri comune.
„Hokkaido Simbun“ menţio­
nează în continuare caracterul
contradictoriu al poziţiei guver­
nului japonez care, ţp timp ce
suH presiunea opiniei publice se
pronunţă pentru interzicerea ar­
mei nucleare, intenţionează tot­
odată să înarmeze Japonia cu
arma atomică, după cum reiese
din declaraţia făcută în came­
ra superioară a parlamentului
de primul ministru Kişi.
Totodată ziarul îşi exprimă
regretul profund deoarece în
prezent, cînd mişcarea pentru
interzicerea armei nucleare a
căpătat un caracter mondial,
guvernul japonez nu este sufi­
cient de activ în vederea inter­
zicerii armei nucleare.