Page 48 - 1957-05
P. 48
P?*g. 4 D R U M U L SOCIALISMULUI. ¦______________ Nr. 754
Convorbirea lui N. S. Hruşciov fa
'
cu Turner Cafiedge, redactor şei al ziarului
„New Y@rk Times.'// wmi.:;¦,;
tş r
Ä
(Urmare din pag. 3-a) că, din păcate, există destul asemenea minată pînă la 1 Iulie şl poate chiar V’V¦
pseudo-comunişti. mal devreme. Trebuie avut în vedere ¦M
hismului este o problemă de calitate totodată că reorganizarea conducerii 'fir-
şl nu de cantitate. T. CATLEDGE: Sînt oare în mo industriei şl construcţiilor se va face
mentul de faţă mai multe şanse ca §
Intrucît însă marxism-lenlnlsmul pacea să se menţină sau mai multe
capătă un prestigiu tot mai mare în şanse ca războiul să înceapă ? în primul rînd sus şl ea nu presupu
rîndurile oamenilor muncii din toate
ţările, au apărut şl pseudo-comunlşti Pun această întrebare în legătură ne acum reorganizarea muncii diferi
care din interes se alătură de formă cu faptul că în ţările occidentale se
la marxism-leninism. Pe viitor, pe mă exprimă părerea că Uniunea Sovietică telor întreprinderi. Perfecţionarea 'con
sură ce ţările socialiste vor exercita o nu ar fi trecut la înfăptuirea reorga
influenţă tot mai puternică asupra oa nizării conducerii economiei ei dacă N.S. Hruşciov a primit o delegaţie Plenara C. C. al P. M. U. P.ducerii industriei şi construcţiilor este
menilor muncii din toate ţările, nu se aştepta ca în curînd să înceapă
mărul acestor pseudo-cornuniştl va o măsură economică înţeleaptă, care
deveni probabil tot mal mare şl mal războiul.
mare, deoarece va fi la modă să spui ne ya da mal multe posibilităţi să de ziarişti polonezi VARŞOVIA 16 (Agerpres). - PAP mitetului Central al Partidului Munci
că eşti un adept al teoriei mar- N. S. HRUŞCIOV: Este foarte greu ajungem din urmă mai repede S.U.A. transmite comunicatul cu privire la toresc Unit Polonez.
xist-lenlnlste. De aceea partidele noas de spus în ce parte va înclina talge
tre trebuie să aibă o atitudine severă rul cîntarului — în partea războiului în producţia pe cap de locuitor. Aşa- MOSCOVA 16 i(Agerpres). In timpul convorbirii priete lucrările celei de-a IX-a plenare a 2 . Raportul Comisiei numită la ple
faţă de pseudo-cornuniştl, trebuie să-l sau în partea păcii. Problemele răz dar, înţeleg greşit cei care ghicesc în TASS anunţă: La 15 mai N. S. neşti care a durat aproape 3 Comitetului Central al Partidului Mun nara a VI 11-a a C.C. al P.M.U.P.,
demaşte pentru ca ei să nu întineze boiului şi păcii depind de multe îm cafea şi care susţin că reorganizarea Hruşciov, prim secretar al C.C. ore, N, S. Hruşciov a răspuns citoresc Unit Polonez: prezentat de Roman Novak, preşedin
teoria marxlst-leninistă. prejurări, depind nu numai de Uni conducerii industriei şi construcţiilor al P.C.U.S., a primit o delega Ia o serie de întrebări puse de tele comisiei centrale a controlului de
unea Sovietică, ci şi de alte state. în ţara noastră urmăreşte anumite ţie de ziarişti din Republica ziariştii polonezi cu privire la La 15 mal au început lucrările ple partid.
Dnll susţin că flecare poate spune Spun mai concret — cel mal mult de scopuri militare. Ea nu urmăreşte de- Populară Polonă în frunte cu politica internă şi externă a narei a IX-a a Comitetului Central
că este comunist. Există însă un co Statele Unite ale Ameriţii şi de Uni cît scopuri pur economice. Noi facem Janurek, redactor al ziarului Uniunii Sovietice şi mişcarea al Partidului Muncitoresc Unit Polo 3. Probleme legate de pregătirea
lectiv care se situează pe anumite po unea Sovietică. In S.U.A. există mulţi totul pentru pace, pentru popor, facem „Trybuna Rabotnicza", care se nez. Congresului al IlI-Iea ai Partidului
ziţii teoretice şi, dacă omul care s-a generali care fac declaraţii cu totul totul ca să nu existe război. află în Uniunea Sovietică, pre muncitorească internaţională Muncitoresc Unit Polonez.
declarat comunist nu este de fapt absurde că pot şterge Uniunea Sovie cum şi pe corespondenţii per A fost adoptată următoarea ordine
comunist, acest lucru devine curînd Transmiteţi poporului dv. că nu manenţi ai ziarului „Trybuna după Congresul al XX-lea al de z i: 4. Probleme organizatorice.
evident. Fiecare comunist se verifică tică „de pe faţa pămîntulul". Aceşti vrem război şi că facem totul pentru Ludu“ şi ai agenţiei PAP, care După cum s-a anunţat, în şedinţa
în practică prin fapte. lăudăroşl trebuie să ţină minte însă că întărirea păcii, iar pacea este în inte se află la Moscova. P.C.U.S., precum şi cu privire 1. „Problemele fundamentale ale po din 15 mai, W. Gomulka, prim secre
şi cealaltă parte poate să răspundă în resul tuturor popoarelor, inclusiv în liticii partidului" — raportor Wladis- tar al C.C. al P.M.U.P. a prezentat
Cred că aici este cazul să se facă acelaşi mod. Şl, în general, disputa interesul poporului Statelor Unite ale la întărirea continuă a priete law Gomulka, prim secretar al Co raportul la punctul 1 de pe ordinea
b comparaţie cu o companie de sol asupra acestei chestiuni este o dis Americii. de zl.
daţi în marş. întreaga companie pută absurdă. Este greu, repet, să se niei sovieto-polone.
merge în aceeaşi cadenţă ; un sin spună în ce parte va înclina talgerul Mai aveţi întrebări de pus ?
gur soldat nu merge în pas cu cei cîntarului. M ESAJUL adresat de Nehru conferinţei
lalţi. Acest soldat trebuie să iasă din
rind şi să se tîrască undeva în coadă Cît priveşte Uniunea Sovietică ea a W. JORDANE: Printre ministerele Asociaţiei studenfiior africani Parlamentul francez
pînă cînd va învăţa să meargă în făcut şi face tot ce depinde de ea, nu
marş. numai pentru a amîna războiul, ci şi care trebuie să rămînă după reorgani NEW DELHI 16 (Agerpres)”, convingerea că Ţările Africii îşi
pentru ca el să nu albă loc în general.
Aceasta este 6 regulă în armată. Dar, după cum am mai spus, acesta zarea conducerii industriei şi construc şi-a reînceput lucrările
Aceeaşi regulă o respectăm în proble nu depinde numai de noi, ci şl de ţiilor este Ministerul construcţiei de Primul ministru indian, Nehru, vor dobîndi Independenţa după
mele teoriei marxist-leniniste. Urmă alte state, şi în primul rînd de Statele maşini mijlocii. S-a făcut presupunerea a adresat un mesaj celei de-a cum unele dintre ele au şi do-
rim foarte strict respectarea principii Unite ale Americii. că acest minister al dv. ar fi echivalent V-a conferinţe anuale a Asocia bîndit-o, şi că este de o uriaşă PARIS 16 (Agerpres). P ar După aceea Adunarea Naţio
lor, marxism-leninlsmulul şl nu tolerăm ţiei studenţilor africani din In importanţă ca toţi tinerii afri lamentul francez şi-a reînceput nală a trecut la discutarea or
nici un fel de denaturări ale teoriei In legătură cu reorganizarea con cu Comisia pentru energia atomică dia care se desfăşoară la Ha- cani să se pregătească pentru lucrările după vacanta de paşti. dinei de zi pe săptămîna în
marxist-leniniste. Vrem să păstrăm ducerii industriei. Această reorganiza în S.U.A. Ne-aţi putea spune dacă ragpur (în estul Indiei). In a- sarcinile şi răspunderile ce le Şedinţa Adunării Naţionale a curs. Ordinea de zi prevede dez
întotdeauna puritatea teoriei marxist- re nu este legată nicidecum de con acest lucru corespunde realităţii şi cest mesaj, Nehru îşi exprimă vor reveni în ţările for libere. început cu discutarea ordinei de bateri în problema introduce
leniniste. siderente militare. Războiul nu are dacă în acest caz M. G. Pervuhin va zi. Grupul „republicanilor in rii unor noi impozite, al căror
nici o legătură cu aceasta. Perfecţio dependenţi“ a cerut ca pe ordi proiecte au fost elaborate de
T. CATLEDGE: Aţi putea să citaţi narea conducerii industriei şi construc ocupa acelaşi post ca şi amiralul Plenara C. C. al P. C. Francez nea de zi să fie inclus proiectul guvern.
în mod concfet cîţiva pseudo-comu- ţiilor are drept scop îmbunătăţirea Strauss în S.U.A. ?
nişti ? PARIS 16 (Agerpres)'. După Francez a fost dat publicităţii de lege cu privire la interzice Protestînd împotriva acestui
conducerii economiei noastre naţionale. N. S. HRUŞCIOV: Poate că aşa prima zi a lucrărilor Plenarei un comunicat în care se spune: rea Partidului Comunist şi la program de lucru al Adunării
N. S. HRUŞCIOV : Nu am de gînd este, dar vă încredinţez că nu ştiu cu C. G. ăl Partidului Comunist „Lucrările plenarei Comitetului excluderea reprezentanţilor săi Naţionale, deputatul comunist
să-I numesc acum ! cînd a fost necesar Măsurile pe care Ie înfăptuim, ne vor ce treburi se ocupă în mod concret Central al Partidului Comunist din aparatul de stat. Acest pro Henri Tamier, a subliniat că
noi am numit şl vom numi astfel de da posibilităţi colosale pentru a folosi la dv. amiralul Strauss. In Grecia creşte Francez s-au desfăşurat în şe iect a fost semnat — după cum programul nu prevede discuta
pseudo-cornuniştl. Pot numai să spun nemulţumirea împotriva dinţa de dimineaţă sub preşe o cere regulamentul parlamen rea unor probleme prezentate
mai bine resursele noastre, pentru a T. CATLEDGE : Consideraţi oare că creării de baze atomice dinţia lui Marcel Cachin şi în tului — de 50 de persoane, de grupul parlamentar al Parti
actuala situaţie din Orientul mijlociu şedinţa de după amiază sub printre care 5,republicanii inde dului Comunist. Tamier a con
conduce mai bine economia noastră poate duce la un mare conflict? pe teritoriul ţării preşedinţia lui Roger Garaudy. pendenţi“, poujadişti, foştii vi- damnat cu asprime încercările
ohyişti. reactiunii franceze de a obţine
naţională. Reorganizarea nu va fi ter- N. S. HRUŞCIOV: Este foarte greti După ce Comitetul Central a
de răspuns la această întrebare, deoa
rece în Orientul mijlociu se află nu
trupe sovietice, ci o flotă americană ATENA 16 (Agerpres). TASS aprobat ordinea de zi a plena După ce prezenta în sală a interzicerea Partidului Comu
comandată de un amiral destul de lău anunţă : In Grecia creşte ne rei, Jaques Duolos a prezentat celor 50 de deputaţi de mai sus nist. Adresîndu-se aripei de
dăros, care ţine discursuri pline de mulţumirea poporului în legă a fost constatată, proiectul a dreapta, Tamier a sp u s: „Să
emfază. Pot numai să spun că trimi tură cu declaraţia făcută la raportul „Cu privire la întări fost înaintat spre examinare co ştiţi, domnilor, că nu veţi reuşi
terea flotei a 6-a americane în partea Bonn de ministrul Afacerilor rea unităţii de acţiune, apăra misiei de resort. Acest proiect să faceţi ceea ce n-au reuşit să
de răsărit a Mării Mediterane este o Externe, Averoff, privind crea rea libertăţilor democratice şi nu a fost inclus pe ordinea de
măsură neînţeleaptă. Da,că această rea de baze atomice pe terito lupta împotriva uneltirilor fas zi. facă nici Petain, nici Hitler.
ciste“. Nu veţi nimici partidul nostru“.
politică va continua, se poate întîm- riul ţării. La 15 mai, ziarul
Guvînfarea lui Adenauer pla orice, dar la acest lucru să se „Avghi“ a publicat declaraţia „Datoria sfîntă a fiecărui om “
gîndească în primul rînd americanii secretariatului organizaţiei pen
la închiderea Congresului Uniunii înşişi. Nu este înţelept să te amesteci tru înfăptuirea colaborării în — articol din ziarul „ Jenminjibao“ —
în treburile interne ale altor ţări. tre oamenii muncii greci
creştin democrate (S.E.D.E)’.- PEKIN. 16 (Agerpres). — China greşului S.U.A. şt Parlamentului cu proiectile teleghidate constituie
Pot spune că este puţin probabil că Nouă anunţă: Intr-un articol de Marii Britanii, ch6mlndu-le să de expresia cea mai clară a acestei po
' HAMBURG 16 (Agerpres). Germania occidentală a mono popoarele din ţările Orientului apropiat In declaraţie se spune prin jond intitulat „Datoria sfîntă a fie pună eforturi comune pentru ca gu litici. „Jenminjibao" arată că hotă-
polurilor capitaliste, care_ au şl mijlociu .să accepte de bună voie tre altele: „In cadrul unei şe cărui om", ziarul „Jenminjibao" vernele Statelor Unite şi Angliei să rtrea "poporului chinez de a elibera
La 15 mai, la ultima şedinţă a sprijinit în mod activ regimul jugul..colonialismului american în locul dinţe extraordinare, secretaria scrie că acum, cînd numai 8 state accepte încheierea unui acord cu Taivanul — teritoriu ce-i aparţine,
Congresului Uniunii creştin de hitlerist. Totodată, în progra celui englez, pentru că jugul american tul a examinat problema trans — Uniunea Sovietică, Statele Unite privire la încetarea experienţelor cu este neclintită.
mocrate de la Hamburg, Ade- mul ei electoral, Uniunea creş nu este mai uşor decît cel englez. Po formării Greciei într-o bază a- ale 'Americii şi Anglia — dispun de bombele atomice şi cu hidrogen.
nauer, preşedintele Uniunii creş tin democrată cere oamenilor porul nu se va împăca niciodată cu tomică. In numele a mii de arma nucleară, nu este atit de greu Politica S.U.A., de extindere a
tin democrate, a rostit o ou- muncii să dea dovadă de „mo rînduielile coloniale. muncitori şi funcţionari greci, să se ajungă la un acord cu privire Aceste acţiuni ale Uniunii So înarmării atomice, subliniază ziarul,
vîntare de închidere. secretariatul condamnă acest la preîntlmpinarea unui război ato vietice, subliniază ziarul corespund este o poliiică primejdioasă, pe care
deraţie" în revendicările lor pri T. CATLEDGE: Se referă oare a- plan criminal. Muncitorii, ca şi mic şi încetarea cursei înarmărilor fără îndoială aspiraţiilor iuiuror po popoarele lumii nu o vor tolera.
Adenauer a declarat din nou vind majorarea salariilor, refe- ceasta şi la Ungaria ? întregul popor grec, sînt ame nucleare. De aceea, popoarele tutu poarelor şi constituie pentru ele un Statele Unite cutează să ducă a-
că politica R.F.G. se bazează rindu-se la faptul că aceasta ninţaţi de distrugere. Lozinca ror ţărilor speră că guvernele U- stimulent in mişcarea pentru înce ceastă politică deoarece forţele opi
pe „legătura trainică ou ţările este necesar pentru „asigurarea N. S. HRUŞCIOV: Situaţia în Un „Pace şi lucru“ este cererea în niunii Sovietice, Statelor Unite şi tarea cursei înarmării nucleare şt a niei publice mondiale nu sini în în
occidentale“. Adenauer a che stabilizării valutei şi a preţuri garia este cu totul alta, deoarece Un tregului popor grec. Angliei vor lua măsurile corespun experienţelor cu bombele cu hidro tregime mobilizate, deoarece asupra
mat la obţinerea victoriei Uniu lor", garia este un stat independent, cu un zătoare In această privinţă pentru gen. Statelor Unite nu se exercită încă
nii creştin democrate în apro guvern independent, care promovează Secretaritul cheamă conduce a satisface năzuinţele oamenilor presiuni cuvenite. Pentru lichidarea
piatele alegeri în Bundestag. Imediat după închiderea con o politică independentă. Ţările colo rea muncitorilor din centrele spre o vtaţă paşnică şi liniştită. Ziarul subliniază că ducînd poli- primejdiei unui război nuclear, pen
gresului, cancelarul Adenauer niale însă sînt lipsite de independenţă; Atena, Pireu, Salonic, oamenii iica de extindere a înarmării ato tru ca fiecare familie să ducă o
Congresul a aprobat progra şi cîţiva alţi lideri ai Uniunii cu ajutorul politicii biciului şi a mo muncii din întreaga tară să des Dar, declară ziarul, trebuie să mice în Europa occidentală, Statele viaţă paşnică şt liniştită, este nece
mul electoral al Uniunii creştin creştin democrate au luat cu- melii, ele sînt obligate să umble între făşoare o largă mişcare împo subliniem că dintre guvernele mai Unite au trimis iotodăiă în Taloan sar ca toaie păturile populaţiei din
democrate — „Manifestul de la vîntul în cadrul unei conferin hulube, dar popoarele ţărilor coloniale triva acestei mari primejdii, să sus amintite, numai guvernul Uni — teritoriu chinez — unităţile lor toate ţările să întreprindă acţiuni
Hamburg“ — în care_se afirmă ţe de presă. nu vor înceta lupta împotriva rîndule- o înlăture, pentru ia salva copiii unii Sovietice sprijină consecvent, înzestrate cu proiectile teleghidate, şi mai largi, să se ridice la lapia
că Uniunea creştin democrată lilor coloniale şi noii colonialişti vor noştri şi a ne buoura de pace. sincer şi cu căldură năzuinţa spre pentru ca in viitor să transforme hotărîtă împotriva politicii cursei
tinde spre „unitatea patriei“, Răspunzînd la întrebările co fi tot atît de dezamăgiţi ca şi cei pace a popoarelor tuiuror ţărilor. Talvanul înir-o colonie a lor. înarmărilor nucleare duse de Sia-
respondenţilor, Adenauer a de vechi. A fost publicată de asemenea La 10 mai Sovietul Suprem al iele Unite pentru a-i sili pe ameri
dar, totodată se prezintă cere clarat că guvernul R.F.G. nu declaraţia Uniunii tipografilor U.R.S.S. a adresai an mesaj Con- Toate acestea arată clar că Sta cani să renunţe la această politică
rea „intensificării Uniunii A- va adera la nici un acord in T. Gatledge a mulţumit pentru con din Atena în care se spune: tele Unite nu doresc încetarea nesăbuită şi primejdioasă pentru e-
tlantice“ şi continuării, politicii vorbire şi şi-a exprimat speranţa că „Refuzăm cu hotărîre oricui cursei înarmării nucleare şi fac to
creării de blocuri închise . ale ternaţional cu privire la dezar se va putea întîlni cu N. S. Hruşciov dreptul de a transforma ţara iul pentru extinderea producţiei de
participanţilor vest-europeni ai mare dacă acest acord nu va cînd acesta va veni în S.U.A'. noastră într-un pustiu. Protes
N.A.T.O. trata şi problema germană. tăm şi nu ne dăm consimţămîn-
Convorbirea a durat aproape două tul la crearea de baze în tara
Sub masca luptei pentru „li ore. noastră“.
bertatea cetăţenilor“ manifestul
cere să se ia atitudine împotriva arme atomice spre a le folosi în memre. Tocmai aceasta este sarcina
luptei de clasă. Manifestul pro
clamă în mod demagogic năzu scopul realizării scopurilor lor a- cea mai imperioasă in lupta
inţa Uniunii creştin democrate
de a asigura „bunăstarea pentru gresive. Aceste acţiuni impertinente pentru pace în prezent, aceasta este
toţi“. In acest scop Uniunea
ale S.U.A. ca trimiterea în Taivan datoria sfîntă a fiecărui om iubitor
a unei unităţi americane înzestrate de pace.
creştin democrată cere să se Cîte inaginl nu poate „prinde" un aparat de fotografiat! Rubrica pe SIMBATÄ 18 MAI 1957
continue politica aşa numitei care o inaugurăm astăzi „Cu aparatul fotografic pe glob" vă va prezenta,
„economii sociale libere“ . După dragi cititori, imagini din toate coljurile lumii.
cum se ştie, această politică a
asigurat restabilirea rapidă în Primele noastre clişee reprezintă două aspecte din două ţări vecine.
IN DREAPTA: Turnătoria de fler „Store" din oraşul Celje (R.P.F. Iugo
Tineraful ungar slavia) în hala de topire a întreprinderii. JOS: Corul şcolii pedagogice SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
din oraşul Haskovo (R. P. Bulgaria) pregătind noi cîntece pentru Festivalul
se pregăteşte pentru DEVA : Rîpa dracului ; ALBA-IULIA: T IE ; Moartea unui ciclist; PETRO
FESTIVAL ‘ = — — de la Moscova.
Therese Raquin ; APOLDU DE SU S: ŞANI : Cînd vine furtuna ; SEBEŞ : Ţaij
Cavalerul fără lege ; BARU MARE : şi dulgher; SIMERIA: Trandafirii lut
Prietene de noapte • BRAD : Therese
Raquin ; HAŢEG : Tata, mama, ne A lah; T E IU Ş : M ama; ZLATNA':
BUDAPESTA 16 (Agerpres)”. vasta şi eu ; ILIA : Moara cu noroc ; Moara cu noroc; HUNEDOARA: Un
Tineretul ungar desfăşoară tot LONEA; Tu şi camarazii tă i; ORAŞ- pichet în munţi.
¦mai larg pregătirile în vederea SELECŢIUN1 DIN PRO 'GRAMUL DE RADIO
celui de-al Vl-lea Festival
Mondial al Tineretului şi Stu Programul I : 6,15 Aăuzică populară paratului" de Mihail S toian; 21,15
denţilor de la Moscova. Din o-
raşele şi satele ţării ' osesc romînească ; 6,45 „A sosit poştaşul : Dansaţi cu n o i; 22,30 In ritm de dans.
ştiri care arată diversitatea ma
nifestărilor care se organizea 7,30 Concert de dimineaţă : 8,30 Mu PROGRAMUL II : 14,03 Prelucrări
zică ; 9,00 Muzică de cameră ; 9,30 de folclor ale compozitorilor n o ştri;
ză cu acest prilej. „Cutezătorii" ; 10,00 Melodii populare 15.00 Melodii de muzică uşoară ; 15,30
romîneşti executate la instrumente de Cîntece de nuntă şi jocuri populare
In regiunea Hajdu — Biliar suflaţi 11,03 Muzică uşoară) i i ,45 romîneşti; 16,50 Melodii populare;
pregătirile în vederea Festiva Muzică din operele compozitorilor 19.00 Muzică de d a n s ; 20,03 Conoert-
lului sînt conduse de 115 orga ruşi ) 12,15 Jocuri populare romî ghicitoare: uverturi; 21,05 Jocuri;
nizaţii ale Uniunii Tineretului neşti | 13,05 Concert de prînz : 15,05 21.15 Radiomagazin (reluare) ; 22,00
Comunist din Ungaria. Aici se Program de muzică alcătuit la Muzică de d ans; 22,30 La sfîrşit de
organizează _întreceri sportive sugestia elevilor şi studenţilor ; 16,45 saptamină cu cîntec şi voie b u n ă;
şi spartachiade săteşti ale că Cîntece de compozitori romîni i 23.15 Lucrări concertante internrelate
ror învingători vor participa la 18,00 Să cunoaştem folclorul po de violonistul Yehudi Menuhin ; 24,00
întrecerile pe regiune şi apoi pe poarelor; 18,40 Muzică uşoară; 19,10 Muzică de dans.
întreaga Ungarie. Tinerii şi ti Interpreţi celebri de muzică de operă i
nerele care au obţinut cele mai 19,45 Răspundem ascultătorilor; 19,55 BULETINE DE ŞTIRI:
bune rezultate obţin dreptul de „Noapte bună, copii"; „Cozonacul în>
a participa la Festivalul Mon 5,00; 6,00; 11,00; 13,00; 15,00;
dial al Tineretului şi Studenţi 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (progra
mul I), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00;
lor. 21,00; 23,00: (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mat"' — DEVA.
