Page 49 - 1957-05

SUCCESE PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!

tn întrecerea socialistă

® Vom mări productivitatea muncii cu 1 la sută
® Vom depăşi planul cu 0,5 la sută

CUVINTUL MINERILOR DE LA GHELAR

Noi, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingi­ prin planul intern de livrări, respectînd în ace­ Anul IX. Nr. 755 Sîmbătă 18 mai 1957 4 pagini 20 bani
neri şi funcţionari de la minele de fier Ghelar
din cadrul Trustului minier Hunedoara, luînd laşi timp calitatea lui. Brigadieră fruntaşă 3 # î. p jire ii! S im e fie l Primirea ambasadorului
cunoştinţă de chemarea siderurgistilor de la De asemenea, în perioada aceasta vom de­ Turciei de către
Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ -y !--- - /— */ . /— • J-- */----- /— » t—•/—*/—>j—'r~'t—11—1/—11—*i—*/—»/
Hunedoara, şi înţelegînd importanţa ei, consi­ păşi planul de producţie cu 0,5 la sută şi vom preşedintele Consiliului
derăm că este de datoria noastră să fim alături mări productivitatea muncii cu 1 la sută. Loc dc recreaţie ţi odihnă, parcul dă sau urechile prea lungi ale ie­ de Miniştri al R.P. Romîne,
de ei ca principali producători dc minereu de din Simeria oferă călătorilor şi cu­ purelui de clmp.
fier, pentru a-i sprijini, depunînd toate efortu­ Pentru îndeplinirea acestor angajamente, co­ rioşilor un pitoresc colţ al naturii. Chivu Stoica
rile în realizarea angajamentelor luate. lectivul va intesifica întrecerea socialistă, va Pomii exotici şi plantele îşi des­ Pe o aleie trec, ţinîndu-se de mi­
folosi mai mult posibilităţile de îmbunătăţire a nă, perechile de îndrăgostiţi sau La 16 mai a.c., preşedintele
Ne angajăm să dăm tovarăşilor noştri fur- tuturor indicilor, va utiliza mai mult rezervele Consiliului de Miniştri al Re­
naiişti, zilnic, cantităţile de minereu stabilite interne în sporirea producţiei de minereu, va
depune toate eforturile pentru continua îmbună­

tăţire a calităţii minereului.

Ing. VOINA VARA CHIM VIOREL STOICA chid. în flecare primăvară corolele cei care au păşit uniţi in viaţă, publicii Populare Romîne, Chi­
Şeful exploatării, Secretarul comitetului de p rii-j florilor cu mirosuri edenice. îşi spun vorbe numai de ti înţe­ vu Stoica, a primit pe ambasa­
lese, numai dc ei şliule. Un, au­ dorul extraordinar şi plenipo­
VALENTIN STOICA IOACHIM MUNTEAN Păsărelele, dacă în pădurile mun­ zită parcă de undeva din inimă, o tenţiar al Turciei, Karasapan,
ţilor sînt ceva mai liniştite, in par­

Preşedintele comitetului de exploatare Secretarul comitetului U.T.M. cul simerian cin- ............ . ••••••••• melodie, conlopiiă Întrevederea a decurs într-o
cu concertai na- atmosferă cordială.
virea zorilor şi HP A S T E L •î î• tarii se înalţă du-
Răspundem chemării cu primele succese pînă tind umbrele •••; ioasă spre, suflete.
••

nopţii îşi aştern odihnitoarele văluri Un tînăr, mîngiind strunele chita­ Corul popular rus
din Omsk a plecat
Chemarea la întrecere, lansa­ producţie. Intensificarea între­ retului, 25 tone. Desigur, nici NEDELCU GICA peste plaiuri. Privighetorile concer­ rei îşi povesteşte discret speranţa.
tă de colectivul Combinatului cerii socialiste, precum şi hotă- turnătorii nu s-au lăsat mai şefa brigăzii şcoală de pe tează ziua-n amiaza marc, brolăceii spre Bucureşti
siderurgic din Hunedoara, s-a rîrea de a răspunde cu realizări prejos, turnînd pe aceeaşi peri­ şantierul tineretului din Uricani din bălţi şi cei verzui din ierburi, Undeva, parcă la capătul pănân-
răspîndit cu iuţeală în toată re­ sporite la chemarea siderurgiş- oadă cu 76 tone mai multe cîntecul gutural al porumbelului MOSCOVA 17 (Agerpresj
giunea. La Călan, muncitorii, tilor hunedoreni, a dus la ob­ piese decît prevedeau sarcini'e Simposion cu filmul sălbatic, al sturzului şi fluieratul tului, ca o părere, se aude un fluic- -j TASS anunţă : La invitaţia Mi­
tehnicienii şi inginerii uzinei ţinerea de însemnate succese. de plan. Aşa dar, muncitorii de „RÎPA DRACULUI" mierlelor, oferă omului, o simfonie nisterului Culturii şi Invăţămîn-
„Victoria“ au primit această aici răspund chemării cu prime­ pe cît de vie, pe atît de înălţătoare. rat de locomotivă. Un mecanic, a- j tului al Republicii Populare Ro­
chemare cu entuziasm şi !întă­ Aşa de pildă, colectivul fur­ le succese în producţie. Vineri 17 mai a. c. în sala mîne, la 16 mai a plecat spre
rire. Atît furnaliştii, cît şi tur­ nalului I a dat, în primele 15 cinematografului „Filimon Sîr- Mureşul ce scaldă parlea extremă nuntă că el astăzi nu poate veni Bucureşti Corul popular rus din
nătorii şi-au sporit eforturile în zile ale lunii mai, 53 tone fon­ ALFRED HATZINGER bu“ din oraşul Deva, a avut a acestui loc îneînlător, şopteşte
tă peste plan, iar furnalul tine- loc un simposion cu filmul ro- blînd clipocindu-şi valurile de ma- în parc. Pleacă departe cu maşina Omsk, în frunte cu conducăto­
corespondent mînesc „Rîpa Dracului“. tul ce se unduie lin pînă la tal- rul artistic, E. V. Kalughina.
L pinele copacilor. Cile un plescăit Iul, să vadă alte plaiuri, alte aşe­
Bucurîndu-se de participarea stingher prevesteşte că ştiucii îi e Corul va da concerte la Bu­
unui numeros public spectator, foame şi a plecat la vînaf, spre zări. Cei rămaşi, n-au decît să-l cureşti şi în alte oraşe- din Ro-
simposionul, prin referatul ce a marea disperare a peştilor mărunţi. mînia.
fost prezentat în cadrul său, a Cîte un melc purtîndu-şi ca re­ pomenească odată şi pe el şi să-şi
reuşit să releve odată mai mult, semnare cochilia-i inclată urcă a-
progresul deosebit înregistrat postoleşte golgota unui fir de bu­ continue plimbarea pe alei sau să-şi
ruiană, vrînd poate să-i devoreze
GOfXÎQOS SDQGQDQQüQGO&SGGQCQQCQQQQGQQOCÜOGC'-i ijü rAstXX5CaOOCOOOCOCXX> şoptească visele sub coroana unui

Să le urmăm exemplul castan de curînd înflorit.

Dintr-un copac exotic, al cărui

nume nu-l ştiu, am vrut să rup

o floare albă, parfumată. Privind-o

mi-am retras mîna ruşinat. 'Atîta ne­

— Drept să spun, tovarăşe, află scrise sub fotografia de la vesteşte şi topitorul II Măricel vinovăţie, o aşa frumuseţe să dis- -j
Colţa. Ajutat de Stanciu, el a
mi-e tare greu să răspund la panoul de onoare: „este un to­ devenit candidat de partid. trug? La ce? In mină, floarea s-ar ] In ciuda g re u tă filo r

o asemenea întrebare. varăş energic, hotărît îri muncă fi uscat, petalele ar fi căzui una 1

Şi după cîteva clipe de tăcere, pentru îndeplinirea şi depăşirea Una din calităţile pentru ca- de tînăra noastră cinematogra­ frunzele fragede, cîte una şi aş fi aruncat-o. Pe cînd ^ Colectiviştii din Miercurea ă-

iov. Petru Bogdan, secretarul planului de producţie“. (Continuare in pag. 3-a) fie, în domeniul !producţiei de Frunzişul coroanelor copacilor, aşa, ea stă pe crăcuţa ce i-a dat -j cordă o mare atentie lucrărilor
unii grei de podoabele botanice, alţii
comitetului de partid de la Com­ Da ! Intr-adevăr, este unul Decada filme. j ţL cu un ciuf sau smoc ele cîteva ară­ naştere, încînlînd ochii şi sufletul J de întreţinere a culturilor. Pînă
tări, copie nereuşită a nu ştiu că­ altor semeni de-ai mei. Egoist, vro­ 1
binatul siderurgic din Hunedoa­ dintre prim-topitorii fruntaşi ai Intre 19-28 mai a.c., în ţara -rr«L rei frunze, se clalină şoptind o lim­ iam să-mi însuşesc ceea ce natura 1 în ziua de 16 mai ei au plivit
noastră va fi sărbătorită „De­ bă neînţeleasă dc muritori. Un poc­ oferă tuturor. 1
ra, a continuaţi oţelăriei Martin. Numai în pri­ cada culturii R.S.F.S.R.“ In în- . S. F. S. R. net imperceptibil dă ta iveală bo­ 1 peste 60 la sută din suprafaţa
tîmpinarea acestui eveniment, bocul ce se transformă în floare. Loc de recreere şi odihnă! Par­ 1
— De ce zic că-i greu să mele 14 zile ale lunii mai, bri­ Consiliul regional A.R.L.U.S., de pildă, Zam, Miercurea, Pui Din plopi curg scalpele lînoasc cu însămînţată cu grîu de toamnă.
în colaborare cu organizaţiile etc. decada va fi deschisă prin o săminţă minusculă prinsă în niş­
răspund ? gada con­ de masă şi culturale, a luat mă­ manifestări de mase care vor te gheare invizibile. Covorul ierbii cul Simeriei e un monument ineîn- Cu toate condiţiile nefavora­
suri pentru desfăşurarea unei avea loc în aer liber. Tot prin ascunde ocroliior, In perdeaua ne­
Pentru că dusă de el vii activităţi, pentru o largă largi manifestări se va face des­ număratelor fire, o floricică plăpîn- lător al nalurii. In faţa acesiuia bile lucrărilor de întreţinere a
răspîndire a cunoştinţelor des­ chiderea şi în cadrul întreprin­
în combi­ a dat cu pre realizările culturale, econo­ derilor mari unde există clu­ ! > t « t uJ 1 f i t i 1v Ti t * /\—J i / îmi plec cu smerenie capul, fiindcă culturilor, ei au reuşit să ter­
10,1% mai mice şi sociale ale R.S.F.S.R. buri, cum sînt bunăoară Lu-
natul nos­ O a m e n i, rifa z, {/apíe peni, Călan, Cugir, Zlatna etc. e unic în întinsa noastră regiune. mine în bune condiţiuni prăşi-
tru sînt In cursul decadei vor fi orga­ Aici vor fi organizatei zile de
mult oţel, nizate manifestări menite ia fa­ odihnă pentru muncitori frun Oricînd aveţi ocazia, vizitaţi-l. Mu tul sfeclei de zahăr şi a sfeclei
zeci, chiar ce cunoscut maselor largi de taşi, tehnicieni şi ingineri, cît
în timp ce oameni !ai muncii din regiune, şi seri, cu familia la club. In veţi regreta.
relaţiile întemeiate pe egalita­ oraşul Alba-Iuilia, evenimentul furajere care în total ocupă s u ­
sute şi sute de membri de partid, brigada condusă de Vasile Cos- te, colaborare şi ajutor reciproc, deschiderii se va face prin or­ A. CIB1AN
ce există între ţara noastră şi ganizarea unei zile a muncito­
care au stat şi stau mereu în tache, de la acelaşi cuptor şi-a marea Uniune Sovietică. Dc a- rului sanitar, la care vor fi in­ t '— / i - J ' — /<— —t prafaţa de 18 hectare. ,
semenea, vor fi întreprinse ac­ vitaţi muncitori sanitari şi me­
primele rînduri ale întrecerii realizat sarcinile de Plan doar ţiuni de popularizare a politicii dici dc pe întreaga rază a ra­
de pace promovată de către ionului.
pentru o producţie mai mare, în proporţie de 99,20 la sută. Uniunea Sovietică.
In zilele deoadei, Teatrul de
mai bună, ei constituind exem­ De ce oare este atît de iubit Deschiderea decadei va avea stai din Petroşani va prezenta
ple demne de urmat pentru toţi de muncitori acest 'oţelar, mem­ loc în mod festiv în zilele de un repertoriu de piese din dra­
ceilalţi muncitori. Dacă treci pe bru de partid ? Pentru că mai 18-19 mai, prilej cu ocazia că­ maturgia clasică şi contempo­
la furnale, oţelărîe, laminoare, fiecare a simţit la locul său ruia va fi expusă conferinţa rană rusa,
secţia mecanică sau pe la ori­ dc muncă — şi la bucurie şi la „Despre cultura R.S.F.S.R. şi
care loc de muncă în parte, te necaz — sprijinul său. Costea contribuţia ei la construirea li­ O ac tivitiate susţinută v.a fi
vei convinge de acest adevăr. nei vieţi noi“. Conferinţa va fi desfăşurată şi în şcoli, iar ele­
Cuvintele rostite de tov. Pe­ Tnaian, un tînăr dintr-o comună urmată de programe artistice. vii vor fi îndrumaţi să trimită Prin valorificarea borcanelor S $1
scrisori elevilor din şcolile sticlelor colectate de pionieri şi Î S #
tru Bogdan au corespuns întru- de pe lîngă Alba Iulia, a cu­ In oraşele Petroşani, Hune­ R.S.F.S.R. La primul „examen“ lari, s-a depus în contul festivalului
totul realităţii. Peste tot, am gă­ noscut în trecut o viaţă doara, Sebeş şi Haţeg, precum suma de 2.824 lei. De asemenea, şco­
şi în unele comune mari ca, Acţiunile prevăzute pentru a Duminica trecută, în centrele de co­ lile elementare din comunele’ Mihalţ,
sit membri de partid care fac grea, slugărind pe la curţi­ fi înfăptuite sînt multiple. Ele mună Ighiu, Ciugud, Meteş şi Teiuş, Stremţ şi Pîclişa, au colectat o cari-;
vor avea loc în toate sectoarele din raionul Aibă, s-a desfăşurat pri­ titate de peste 1.500 kg fier vechi.
cu adevărat cinste înaltului ti­ le chiaburilor. La îndemnul lui de activitate : biblioteci, cine­ Tinerii din raionul Alba, tntimpină ma fază a festivalului regional ai Fruntaşi în aceste acţiuni sînt elevii
tlu pe care-1 poartă, stau mereu Stanciu, Costea a părăsit satul tineretului, faza pe comune. şi pionierii de la şcolile elementare
în primele rînduri ale bătăliei şi a venit să îndrăgească me­ m atografe,.librării etc. Festivalurile regional şi Mondial al din Vinţu de Jos, Mihalţ şi Şcoala
pentru a da viaţă măreţelor seria de oţeliar. A intrat chiar Sala căminului cultural din Ighiu medie nr. 2 Alba-Iuliá.
sarcini trasate de partid. Tinerelului, cu realizări în muncă lot a devenit neîncăpătoare încă cu mult
timp înainte ca echipele artistice din Darurile pionierilor
Iată doar cîţiva dintre e i : în brigada lui. Zi de zi, Stan­ mai însemnate. Peste tot, echipele comunele Ighiu şi Cricău şi din sa­
tele aparţinînd acestora, să înceapă La cercurile „Mîinl îndemînatice",
...Pe tov. Aurel Stanciu, prim- ciu îi destăinuia tainele mese­ artistice se pregătesc intens, unele întrecerea pe scenă. Cu cîntecul şi pionierii au început iii confecţioneze
dansul, formaţiile artistice aie tineri­ daruri pentru participanţii la cei de-a!
topitor, l-am zărit în faţa cupto­ riei de oţeliar — meserie grea, şi-au dat primul „examen", sportivii lor şi-au dat primul „examen" în
faţa spectatorilor. Pe primul ioc s-au VI-Iea Festival m" ofn.diVal • ile Ia Mos-
rului nr. 4 în mijlocul brigăzii dar frumoasă. Astăzi, Costea îşi verifică forţele... Iată cum întîm- clasat echipele de cor, căluşari şi
dansuri populare ale căminului cul­ cova. Astfel, cei de fa Şcoala ele-
de oţelari pe care o conduce. este unul dintre oamenii dc pină tinerii din raionul Alba festi­ tural din Cricău. Vocea tinerei Sa-

E un bărbat între două vîrste, bază ai brigăzii. Şi pentru asta valul ?v' /.<

potrivit de statură. Despre el un mare merit revine comunis­

cunoaştem doar cîteva — să le tului Aurel Stanciu. oitbfiabn?ita5iQBaoBHRnQkbijqejs ns íoniaoaHOft nbraOHOG3QEOJ!SBRIBaun nibanisnHBDnnnn Bronaonaan »iHaonon

zic aşa — caracterizări ce se Multe luoruri frumoase îţi po­ Rezervele interne valorificate

y y W O O O O O O O O v W O O O O O O O O O O O O O ’v ' W W W W V

Contractări de cereale duc la reducerea preţului de cost veta Pop din Şard, a plăcut mult montară din Stremţ lucrează la un
celor din sală. Pentru aceasta, ea a album cu diferite cusături (croşeturi,
Tot mai multe gospodării a- 176.054 kg grîu şi 67.757 kg Una din pîrghiile cele mai S-a luat, de exemplu, masuri terialelor, în accelerarea vitezei fost selecţionată pentru festivalul ra­ broderii, batiste, şerveţele etc.), cu
gricole colective, întovărăşiri şi porumb. Numai în comuna Mi­ importante în lupta pentru dez­ pentru defalcarea şi comunica­ de rotaţie a mijloacelor circu­ ional. La acest concurs au partici­ motive naţionale locale. De aseme­
ţărani muncitori cu gospodării halţ s-a contractat o cantitate voltarea economiei naţionale şi rea la secţii a sarcinilor de lante, în justa organizare a în­ pat şi şcolarii din Ighiu şi Cricău. nea, el vor îmbrăca o păpuşă cu un
individuale din raionul Alba, de 44.600 kg grîu şi 39.470 kg ridicarea nivelului de trai mate­ producţie fizice, defalcate pe tregului proces de producţie. In ziua de 19 mai se va desfăşura costum naţional local. , . . ^
încheie contracte pentru valori­ porumb. Mari cantităţi de ce­ rial şi cultural al oamenilor reper, a numărului mediu scrip­ faza pe centre de comună şi în cele­
ficarea de cereale. Pînă în pre­ reale s-au contractat şi în co­ muncii, o constituie reducerea tic dc muncitori, a fondului de Rezultă deci că rezervele in­ lalte comune ale raionului Alba. f Cei de Ia şcoala maghiară din
zent, cooperativele săteşti şi munele Ighiu, Benic şi în ora­ continuă a preţului de cost al salarii, a cheltuielilor planifica­ terne în realitate înseamnă fo­ Alba-Iulia pregătesc ca daruri un al­
şul Alba-Iulia. produselor. te pc secţie şi planul preţului losirea raţională şi intensivă a In contul festivalului bum cu planşe şl desene. Cercul
I.C.S. „Recolta“ au încheiat de cost, oglindit în bugetul sec­ mijloacelor fixe şi circulante „Mîini îndemînatice" de la Casa
Trebuie să accentuăm că re­ ţiei. \ din întreprindere. In cadrul în­ Alături de cei mari, pionierii şi şco­ pionierilor din Alba-Iulia confecţio­
contracte pentru valorificarea a ducerea preţului de cost, repre­ treprinderii noastre s-au luat o larii din Alba îşi aduc contribuţia la nează un costum naţional local, cu
zintă cea mai importantă sur­ îndeplinirea acestor indici, cu serie de măsuri pentru a asi­ care vor îmbrăca o păpuşă.
în decurs de numai trei ore să de creştere a acumulărilor excepţia fondului de salarii, se gura realizarea acestor doi in­
socialiste şi de creştere a ren­ urmăreşte ?.i cu zi la secţia fur­
Hotarirea Consiliului de Mi­ au contractat peste 5.000 kg ce­ tabilităţii întreprinderilor. A- nale, la secţia turnătorie şi la dicatori. M anifestări culturale în regiune
niştri eu privire la regimul de ceasla se reflectă şi prin faptul secţia de semicoes. De aseme­ Aceste măsuri au fost : ridi­
contractare a cerealelor a fost reale. că în anul 1955, reducerea pre­ nea, a fost organizat circuitul „Seară de comedie“ marcat îndeosebi Dorel Boto-
IN CLIŞEU: tov. Nicolae ţului de cost planificat cu 1 la evidenţei primare în aşa fel, ca carea productivităţii muncii, ac­ şescu, Dem. Columbeanu, Eu­
larg popularizată de organiza­ sută reprezenta pe Ministerul această urmărire operativă să celerarea circulaţiei mijloacelor Cu 'cîteva zile în urmă, în genia Vlass-Bofoşescu şi alţii.
Birlea, secretarul comitetului Industriei Grele acumulări de se poată executa. de rulment şi creşterea volumu­ sala Cinematografului „Filimon
ţiile de bază din comuna Silvaş. comunal de partid şi Nicolae cca. 330 milioane lei. lui pro’ducţiei-marîă, faţă de cel Sîrbu” din oraşul Deva, colec­ In momentul de faţă. colec­
Ca urmare a acestui fapt, în Săbău, vicepreşedintele coope­ Măsurile luate ne-au asigurat planificat. tivul Teatrului de Stat din Va­ tivul de interpreţi ai acestui
ziua de 8 mai, în decurs de nu­ rativei, explicind ţăranilor mun­ După cum am arătat mai posibilitatea de a descoperi din lea Jiului a prezentat un spec­ spectacol se găseşte in turneu
mai trei ore, ţănanii muncitori citori avantajele ce le au în ur­ sus, pentru a asigura realiza­ timp locurile unde colectivul Că să ajungem să îndeplinim tacol intitulat „Seară de co­ prin alte localităţi ale regiunii.
ma contractării de cereale cu rea sarcinilor de reducere a pre­ uzinei trebuie să acţioneze pen­ medie”.
I.C.S. „Recolta” şi cooperaţia. ţului de cost pe anul 1957, în­ tru îmbunătăţirea indicelui de aceşti indicatori, 'desigur că au „Concertul primăverii“
treprinderile trebuie să folo­ preţ de cost. Repertoriul a fost alcătuit din
sească toate rezervele interne fost necesare măsuri de orilin comedia în trei părţi şi un pro­ Recent, în oraşul Sebeş, or­
de care dispun. Insă acest lucru nu este dea tehnic şi organizatoric. Mai în- log „Cooperativa”, scrisă de chestra populară „Ciadralul"
!uns pentru realizarea obiecti­ tîi s-au luat măsuri de intensi­ Wojcieck D. şi Igor Sikirjcki, din Sibiu”, a prezentat un reu­
In acest scop, în cadrul uzi­ velor fixate. După economistul ficare a întrecerii socialiste în comedia „Chirurgie”, scrisă dc şit program cu spectacolul
nei „Victoria“-Călan, după pri­ sovietic Solomovici, rezervele toate compartimentele uzinei, Moskwin, după o povestire a „Concertul primăverii”.
mirea sarcinii de plan pe anul întreprinderii constau într-o. in­ lui A. P. Cehov şi comedia in­
1957, a fost ţinută o şedinţă de tensă folosire a mijloacelor de de extindere a folosirii metode­ tr-un act şi două tablouri „Ar­ Numerosul public spectator,
lor înaintate de lucru, precum a putut audia cu această oca­
şi dezvoltarea cunoştinţelor pro­ zie romanţe vechi şi noi. ca şi

fesionale, prin organizarea con­
ferinţelor tehnologice la locuri -

A. DRUKER

analiză cu ocazia căreia au bază din punct de vedere al directorul uzinei „Victoria" ticolul 214”, scrisă de 1. L. Ca- diferite cîntece populare romi-
fost verificate posibiiiîăţile noas­ timpului funcţionării lor. şi al — Călan —
ragiale. neşti, sovietice, maghiare şi

tre de realizare a sarcinii, pre­ productivităţii lor în unitatea Efortul depus de artişti pen­ germane.

cum şi măsurile ce trebuie lua­ de timp, în folosirea cu econo­ tru a.scoate un spectacol de ca- Spectacolul prezentat s-a

te în acest scop. mie a materiilor primo si a mă- ( litate, a fost evident. S-au re­ bucurat de un frumos succes.