Page 5 - 1957-05
P. 5
la mitingul oamenilor muncii
cu prilejul zilei de 1
Dragi tovarăşi şi tovarăşe, al intelectualităţii la construi ţei, pentru pace şi progres so
Din însărcinarea Comitetului rea socialismului. Sîntem încre cial, poporul nostru liber le tri
Central a! Partidului Muncito
resc Romîn, a Guvernului R.P.R. dinţaţi că oamenii de ştiinţă, mite salutul său frăţesc şi ie
şi a Consiliului Central al Sin
dicatelor vă salut şi vă felicit cultură şi artă vor lupta cu urează victorie deplină în lupta
călduros cu prilejul zilei de
I Mai, ziua solidarităţii inter perseverenţă pentru ca ştiinţa îor dreaptă.
naţionale a celor ce muncesc,
ziua frăţiei muncitorilor din şi tehnica, literatura şi arta să Tovarăşi,
toate ţările. slujească tot mai bine cauza
Pe întreg globul pamîntesc,
împreună cu noi vor sărbători poporului, cauza socialismului 1 Mai este sărbătorit anul aces
întîiul Mai un număr însemnat şi păcii. ta ca zi de unire a oamenilor
de prieteni dragi delegaţi ai oa
Delegaféa P. M. R. menilor muncii din 19 ţări. Tovarăşi, muncii şi a tuturor forţelor pro
care a participat
PLANUL LUNAR la ee! de-aS Xlî-iea Adresăm scumpilor noştri Astăzi, Ia sărbătorirea zilei de gresiste şi democratice din toa
Oosugres ai ?.L din BsSgia oaspeţi un cald salut frăţesc. 1 Mai, gîndurile noastre se în
dreaptă cu dragoste frăţească tă lumea, în lupta pentru pre-
ÎNDEPLINIT s-a întors în patrie Tovarăşi, spre ţara în care pentru întiia întîmpinarea unui nou război
oară s-a construit societatea mondial, pentru apărarea şi
Un bilanţ bogat încă din primele zile ale lunii 109,16 la sută. Luptînd pentru Joi dimineaţă s-a întors în Sărbătorim ziua de 1 Mai ca consolidarea păcii.
mai, în toate secţiile Combina a da cărbune mai mult şi mai Capitală, venind din Belgia, oameni liberi intr-o ţară liberă socialistă, spre marea noastră
în realizări tului se desfăşoară o muncă bun, colectivul sectorului II, a- şi stăpîni pe munca noastră prietenă şi aliată, Uniunea So Solidaritatea oamenilor mun
însufleţită. Suocesele obţinute vînd o depăşire a planului lu delegaţia Partidului Muncitoresc mergem înainte pe drumul lu vietică. Anul acesta oamenii cii de pretutindeni cu popoa
Deosebit de mari au fost suc trebuie consolidate. Tocmai în nar de 15,7 la sută este fruntaş Romîn care a participat Ia lu minos al socialismului învin sovietici şi împreună cu ei oa rele lagărului socialist, în frun
cesele siderurgiştilor hunedoreni acest scop laminatorii Combina pe exploatare. Colectivul •secto gător. menii muncii din lumea întrea te cu Uniunea Sovietică, consti
în luna care -a trecut. Munca tului au dat în zilele de 1 şi 2 crările celui de-al Xli-lea Con gă conduşi de partidele comu tuie un obstacol de neînvins în
plină de etan, însufleţirea care a Mai 59 tone de laminate peste rului I şi-a realizat planul de gres al Partidului Comunist din Poporul romîn constructor al niste şi muncitoreşti, se pregă calea planurilor agresive impe
domnit în rindurile furnaliştilor, plan. producţie în proporţie de 100,36 vieţii noi socialiste, trece astăzi tesc să întîmpine cea de a 40-a rialiste. Este în afară de orice
oţclarilor, laminatorilor şi a ce- lia sută. Belgia. în revistă cu îndreptăţită mîn aniversare a Marii Revoluţii
lortalţi muncitori ai Combinatu Cărbune mai mult drie patriotică succesele dobîn- Socialiste din Octombrie, care a îndoială că dacă popoarele lu
lui, hotărîrea tuturor de a îrvtîm- Minerii oare au obtinut cele Din delegaţie acţ făcut parte dite. deschis omenirii calea spre co mii interesate în menţinerea şi
pina ziua de 1 Mai cu rezultate şi mai bun mai însemnate realizări în mun munism, cu noi victorii în lupta consolidarea păcii vor fi vigi
cît mai frumoase, au dus la re că, sînt cei din brigăzile condu tovarăşii Simion Bughici şi îoan Intr-un timp scurt, prin mun lor pentru pace, democraţie şi lente şi vor acţiona unite şi cu
alizări însemnate în producţie. Minerii din Ţebea, raionul se de tovarăşii Elorea Mihoc, ca avîntată a oamenilor mun socialism. perseverenţă, vor putea să îm
Brad, raportează ou îndreptăţită David Andron şi Gheorghe Gro- Cotoţ, membri ai C.C. al P.M.R. cii, ţara noastră a fost trans piedice realizarea planurilor şi
13.371 tone de aglomerat fie- mîndrie că prevederile planului za, ce şi-au depăşit sarcinile de formată dintr-o ţară înapoiată Socialismul — idealul către uneltirilor războinice ale cercu
ros, 1.564 tone de fontă, 1.626 de producţie pe luna aprilie au plan cu 35—43 şi respectiv 52 La sosire, în gara de Nord, într-o ţară cu o puternică in rilor imperialiste şi să readucă
tone oţel, 2.566 tone de lamina fost îndeplinite în proporţie de membrii delegaţiei au fost în- dustrie socialistă în continuă care îşi îndreaptă speranţele în relaţiile internaţionale pe calea
te au fost date peste prevederile la sută. dezvoltare, cu o agricultură în treaga omenire muncitoare — a destinderii, pe calea colaborării
planului de producţie pe luna tîmpinati de tovarăşii Ion Pas. plin progres, cu o ştiinţă şi cul triumfat în U.R.S.S., înaintează
aprilie. Bilanţul muncii depuse Ofelia Manole, de activişti ai tură înfloritoare. victorios în R. P. Chineză şi în paşnice între popoare.
este cît se poate de bogat în Dînd întregul său sprijin ori
realizări. C.C. al P.M.R. Se cimentează tot mai mult ţările democrat populare din
frăţia dintre poporul romîn şi Europa şi Asia. Socialismul s-a cărei propuneri menită să ducă
Succesele colectivului (Agerpres). naţionalităţile conlocuitoare, do transformat într-un puternic ia destinderea internaţională,
vada justeţei politicii nationale sistem mondial, care exercită o poporui nostru — conştient de
Depoului Petroşani •----- 0O0----- a partidului si statului nostru marea sa forţă în cadrul puter
democrat-popular. înrîurire uriaşă asupra întregii nicului lagăr socialist, care se
Cu două luni în urmă, colec E conom ii în va lo a re de 2 .0 0 0 .0 0 0 lei Spectacol festiv dezvoltări istorice a omenirii. conduce după principiul : toţi
tivul Depoului Petroşani şi-a la Teatrul C.C.S. Muncind cu însufleţire pentru pentru unul şi unul pentru toţi,
luat mai multe angajamente în Cu prilejul zilei de 1 Mai, 3.923 tone laminate realizarea hotărîrilor rpu<ţ ci» gţ în ţările lagărului socialist a- va respinge cu hotărîre şi pe
cinstea zilei de 1 Mai. La o a- siderurgiştii au obtinut succe Joi seara, la Teatrul C.C.S. a avut cest 1 Mai se sărbătoreşte sub viitor orice încercare de ames
naliză făcută zilele trecute s-a se importante îp producţie. Laminatorii hunedoreni şi-au loc un spectacol festiv dat de An Ii-Iea Congres al P.M.R. si a semnul unui continuu avînt al tec în treburile sale interne. Să
constatat ou satisfacţie că toate îndeplinit angajamentul luat în samblul de clntece şi dansuri al măsurilor stabilite de plenara economiei şi culturii, al creşte ştie toţi cei ce încearcă să ex
angajamentele luate, au fost re De la începutul anului şi C.C.S. în cinstea delegaţiilor sindi C.C. al P.M.R. din decembrie rii bunăstării celor ce muncesc. porte capitalismul că pe pămîn-
alizate şi depăşite. De pildă, pînă în prezent, furnaliştii din cinstea lui 1 Mai. Ei au dat cale de peste hotare şi a fruntaşilor 1956. clasa muncitoare a obţi tul scump al patriei noastre nu
planul de producţie a fost depă secţia I-a au elaborat 6.680 peste plan 3.923 tone laminate în producţie din tnlreaga ţară, care Cu fiecare nou succes ai popoa ir.ai au ce căuta în vecii vecilor
şit cu 3 la sută, în loc de 2 la tone fontă peste plan, obtinînd Productivitatea muncii a cres au luat parte la sărbătorirea zilei de nut succese importante. relor din ţările socialiste se în nici moşierii, nici fabricanţii,
sută cît şi-a propus colectivul; economii în valoare de aproape cut cu 14,16 la sută peste pre l Mai în capitală. tăreşte şi creşte credinţa oame nici trusturile străine.
au fost realizate 1.100 tone de 2.000.000 lei. vederile planului, iar indicii Planul producţiei globale a nilor muncii din lumea întreagă
combustibil economie în loc de' planificaţi de utilizare a maşi La spectacol, alaiuri de oaspeţi şi industriei socialiste pe primul în cauza păcii şi socialismului. Poporul nostru consideră
800, Iar norma de parcurs a In întrecerea socialistă des trimestru al anului, a fost în drept sarcina sa supremă să
fost depăşită cu 4,58 la sută, făşurată în această secţie, pe nilor au fost depăşiţi cu 9,53 muncitori fruntaşi, au asistat membri deplinit în proporţie de 107 Ia Trimitem salutul nostru fier
faţă de 2 la sută angajament. primul loc s-au situat brigă la sută. Valoarea economiilor ai Prezidiului Consiliului Central al sută. In numeroase întreprin binte eroicului popor sovietic, contribuie cu toate forţele Ia
zile conduse de prim-topitorii: realizate luna trecută pe acest Sindicalelor, preşedinţi ai Comitetelor deri s-au obtinut indici mai consolidarea continuă a mare
In vederea realizării angaja Ion Chiroscâ, Ion Băldea, A- sector se cifrează la 45.000 lei. înalţi de utilizare a maşinilor constructor al comunismului, a- lui lagăr socialist, în frunte cu
mentelor, conducerea Depoului vram Culda si alţii. Centrale aie sindicatelor, şefi ai sec si agregatelor si însemnate re părător neclintit al păcii, salu marea Uniune Sovietică, aliata
a luat o serie de măsuri impor ! 3.0$9 tone aglomerat ţiilor Consiliului Central al Sindicale duceri ale cheltuielilor de pro tul nostru frăţesc marelui popor
tante, printre care se numără 474 şarje rapide lor, activişti ai sindicatelor. ducţie. chinez şi tuturor popoarcloi care şj prietena de nădejde a po
sistematizarea felinarelor la ma Colectivul de muncitori de la construiesc cu succes socialis porului romîn.
cazuri, darea în exploatară a Zilele trecute, tovarăşul Con aglomerator au dat peste 13.05)0 Spectacolul festiv s-a bucurat de un Cu realizări importante în- mul.
unei noi maşini de găurit şi pu stantin Seros, secretarul orga tone aglomerat peste planul tînipină ziua de 1 Mai şi harni
nerea în funcţiune a unui ven nizaţiei P.M.R. oţelărie, a făcut lunar. deosebit succes. ( Agerpreş). ca noastră ţărănime muncitoa în ţările capitaliste, oamenii Tovarăşi,
tilator pentru forjă. cunoscut otelarilor că planul pe re, aliată de nădejde a clasei
luna aprilie a fost îndeplinit. In cinstea zilei de 1 Mai, ei 'Cififî în pag. muncitoare în făurirea noii muncii sărbătoresc anul acesta Comitetul Central al Partidu
Numărul şarjelor rapide elabo au reuşit să organizeze în aşa orinduiri socialiste. ziua de 1 Mai sub semnul lui Muncitoresc Romîn, Guver
rate în luna aprilie s-a ridicat fel posturile de lucru. îneît au Sărbătorirea zilei! nul Republicii Populare Romîne
ia 186, iar al celor elaborate de obtinut un indice de utilizare Se dezvoltă şi se întăreşte luptei împotriva exploatării şi Consiliul Central al Sindica
la începutul anului, la 474. Re pe metru pătrat grătare la zi ;¦ . sectorul socialist al agriculturii. crîncene, împotriva scăderii ni telor îşi exprimă convingerea
de 7,14 tone. Peste 860.000 de familii de ţă velului lor de trai, pentru pace, nestrămutată că oamenii muncii,
buturile au fost reduse cu 1,61 de 1 Mai pesfe hcH rani muncitori s-an unit în cir- libertate şi socialism. în frunte cu eroica şi talentata
La aceste succese au contri ca 12.000 gospodării colective noastră clasă muncitoare, vor
la sută sub indicele planificat, buit tovarăşii Pavel Popa, Du şi întovărăşiri agric'ole. Clasa muncitoare din ţările dezvolta iniţiativa şi puterea lor
mitru Stoicescu, Laurenţiu Vis- capitaliste îşi dă tot mai bine creatoare pentru realizarea sar
iar preţul de cost al otelului a chi, Ion Nistor, Dumitru Arde- Ţărănimea muncitoare din seama că numai prin forţa sa cinilor celui de al II-Iea plan cin
ieanu, Victor Smarandache şi sectorul socialist şi individual, unită, prin concentrarea în ju cinal, creînd noi condiţii pentru
fost redus, obţinîndu-se econo muncitorii şi mecanizatorii din rul său a tuturor forjelor demo
G.A.S. şi S.M.T. trebuie acum cratice şi progresiste ale socie continua îmbunătăţire a nivelu
mii de 73 lei la tona de otel. să desfăşoare o muncă intensă tăţii, se poate asigura o politi lui de trai material şi cultural
pentru a termina la timp mun ai poporului.
Acţiuni obşteşti mintea acelora care vor primi cile agricole de primăvară, în că naţională corespunzătoare
treţinerea culturilor, punînd ba intereselor poporului, se poate Trăiască 1 Mai, ziua solidari
Tinerii de la filatura Lă- cadourile respective. zele unei recolte bogate, în ve pune stavilă planurilor înrobi tăţii internaţionale a celor ce
peni au transportat voluntar derea îmbunătăţirii continue a toare ale imperialismului. muncesc !
două vagoane de celuloză pe Şi cei de la filatura Lupeni aprovizionării industriei cu ma
o distantă de 2 km. (de la terii prime şi a populaţiei cu In toate ţările, partidele co Trăiască Partidul Muncitoresc
rampă pînă la secţie). De ase execută un cadou pentru festi produse agro-alimentare. muniste şi muncitoreşti acţio
menea, în tru n a din zile, au nează cu fermitate pentru întă Romîn, forţa conducătoare şi
organizat „ziua întreţinerii val. Este vorba de o machetă Oamenii muncii din patria rirea unităţii mişcării muncito organizatoare a poporului mun
maşinilor şi a curăţeniei“. noastră preţuiesc aportul oa citor, inspiratorul tuturor vic
In acea zi, peste 50 de tineri au care reprezintă procesul de pro menilor de ştiinţă şi de cultură, reşti mondiale niarxist-leniniste, toriilor noastre!
muncit voluntar la îngrijirea şi bunul cel mai de preţ al clasei
ungerea maşinilor din secţii, ducţie a! filaturii. Cel mai activ Trăiască bastionul de neclin
precum şi la curăţirea curţii. muncitoare internaţionale, che tit al păcii şi socialismului, la
participant la lucrarea cadoului zăşia victoriei în iupta popoa gărul ţărilor socialiste, în frun
Asemeni celor de la filatură, relor pentru pace, democraţie şi te cu Uniunea Sovietică!
tinerii de la mina Lupeni, au este Ioan Hai, care a creat şi socialism.
întreprins şi ei unele acţiuni de
înfrumuseţare a întreprinderii. desenul machetei. Tot la filatu
Totodată, ei au început constru
irea unui parc ai tineretului, pe Pretutindeni, tineretul sepregă teşte să întîmpine cel de-al Vl-lea | ră, tinerele fete execută 10 cra
marginea Jiului. Festival Mondial şi cel de-alII-lca festival regional al tineretului, cu
noi realizări, în toate domeniile de activitate. | vate cu emblema U.T.M., iar Tuturor muncitorilor, ţărani Sub steagul marxism-Ieninis-
In contul festivalului lor şi Intelectualilor care în ţă mului, sub conducerea Partidu
Entuziasmul cu care îşi desăvîrşesc acţiunile întreprinse, clocotul tinerii de Ia preparatia Lupeni
Este cunoscut că Ia strîngc- muncii care se observă la tineret în fiecare întreprindere şi pe ogoare,
ea fondului necesar organizării voioşia tinerească a artiştilor ama tori pe scene, dovedesc că gîndul | vor face drept cadou 10 scru rile capitaliste, coloniale şi de lui Aluncitoresc Romîn, înainte
festivalului regional, trebuie jj miere. pendente luptă împotriva ex spre victoria deplină a socialis
să-şi aducă contribuţia fiecare Ifiecărui tînăr estela sărbătorile tine reţii pe care le pregătesc ei însuşi. ploatării şi asupririi, pentru cu mului în scumpa noastră patrie,
organizaţie U.T.M. din Valea Cele ce urmează, sînt doar cî teva fapte ale tinerilor din unele jj In Lupeni, chiar şi pionierii
Jiului. Majoritatea organizaţii
lor au făcut cîte ceva în acest | sînt preocupaţi de confecţiona cerirea şi apărarea independen- Republica Populară Romînă !
sens. Organizaţia de la filatura rea unor cadouri. Astfel, cei din
.Lupeni a colectat pînă acum | unitatea nr. 2. sub îndrumarea
25.000 kg. de fier vechi, iar
organizaţiile din oraş au şi de instructoarei Maria Groza, bro Fapie din munca A C T IV IT A T E R O D N IC A
pus în contul festivalului 2.000
lei. Suma a rezultat din fierul organizaţii U.T.M. din Valea Jiului. Asemenea lor, sînt mii de fapte în dează pe o pînză roşie o lampă unei comisii de femei
vechi ce s-a predat I.C.M.-uIui « de miner.
şi din sticle si borcane strînse merneiguiul.neaIn nofarsutnrăt.ea lor se situ Ca şi în alte şcoli din cuprinsul re tril citeva locuinţe ale cetăţenilor care
de pionieri. Aci s-au evidenţiat ează brigăzile conduse de Pe
pionierii unităţii nr. 3. în frunte tru Stanciu şi îoan Moraru, cu Răspunzînd chemării pentru întîtn- giunii noastre, problema politehnizării au sprijinit această acţiune. In şcoală
cu instructoarea superioară Ghi- cîte 800-1.000 tone de cărbune
zela Iuhasz. Tot cu scopul de 1 Mai la Hunedoara pinarea Zilei internaţionale a copilu învăţăm:nhtiui a devenit deosebit de ac s-a mai instalat un aparat cinemato
a depune cît mai mulţi bani în lui, lansată de Comisia de femei de tuală pentru cadrele didactice din ra grafic ce funcţionează cu ajutorul unul
contul festivalului, în curînd ti date peste plan. pe lingă Sfatul popular regional, Co ionul Haţeg. motor deservit de elevii clasei a Vil-a.
neretul din Lupeni va lua sub misia de femei din oraşul Alba-Iulia Cunoştinţele necesare pentru deservirea
patronajul său, un şantier de Artiştii amatori a şi trecut la fapte. Astfel, femeile Secţia de învăţămînt şi cultură, spri turbinei şi a aparatului cinematogra
pavare a unei străzi. se pregătesc
O altă organizaţie U. T. M., din asociaţia simplă de cultivarea jinită de Comitetul executiv al Sfatu fic, elevii le-au dobîndit in atelierul
care s-a preocupat de strînge- Aproape în fiecare după a- cartofilor, în urma îndrumărilor date lui popular raional, a dotat aproape de lăcăluşerie al şcolii.
rea de fonduri pentru festival, miază, clubul filaturii Lupeni de membrele comisiei, au contractat cu toate şcolile din raion cu loturi expe
este şi aceea a tinerilor din răsună de chiote c!e veselie. Aci cooperativa ,,30 Decembrie“ o supra rimentale. Pe acesie loturi, unele şcoli Şcoala de 7 ani din Denisuş posedă
Baniţa. Pînă acum, ei au colec tineri ca Sulici Samson, Maria faţă de 1 hectar cu cartofi. De ase cum sînt Şcoala de 4 ani din Sîntă- in prezent un atelier de iimpiărie dotat
tat peste 15.000 kg. fier vechi. Danciu, Îoan Cristescu. Elena cu 4 tejghele, un strung şi numeroase
Barza şi alţii, toţi muncitori de
La un pas de îndepl inirea la filatură, se întrec în suitele menea-, pentru mărirea numărului de- măria-Orlea şi Şcoala de 7 ani din Să- unelte. F.icvii claselor V—V II au con
de dansuri moldoveneşti şi bă păsări de rasă, s-a organizat întrece laşu-Superior, s-au făcut pepiniere pen fecţionat pînă în prezent diferite o-
angajamentului năţene cu care se pregătesc, pen rea patriotică între gospodinele cres tru creşterea pomilor, iar elevii fac a- hiecte din lemn, care vor fi expuse
tru festival. cătoare de păsări. Pînă acum sînt în plicaţii practice în aceste pepiniere. împreună cu obiectele confecţionate de
Pregătirea festivalului regio întrecere 75 de gospodine. Pentru în elevii altor şcoli la expoziţia raională
nal a slîrnit un viu interes în In altă încăpere, tinerii artişti frumuseţarea oraşului. Comisia de fe Frumoase rezultate a obţinut şcoala ce va ţi organizată la sfirşitul anului
rîndul tineretului de Ia mina amatori, printre care se numără mei a început să planteze primii pomi de 7 ani din Lunca Cernii. Cu ajutorul şcolar.
Lonea. In cinstea acestui eve Coste! lancu, Petre Bulza, Fi- cadrelor didaciice şi al părinţilor, ele
niment. tineretul minei s-a an riţa Sava, Emilian Puşcaru
gajat să realizeze peste plan (responsabilul clubului) împre ornamentali pe marginea străzilor din vii au construit o turbină pc riul Cer- In acest an Secţia de învăţămînt şi
5.000 tone de cărbune. Aşa a ună cu soţia şi alţii, pregătesc
pornii: întrecerea între brigăzile piesa „O noapte furtunoasă“. cei 500 cît s-au angajat să planteze na, care furnizează astăzi curcnl elec cultură a raionului Haţeg va organiza
de tinerei. Fiecare brigadă lup
tă să fie prima. Munca lor, pli Aceasta nu e singura piesă în pînă la I iunie tric pentru şcoală, internatului şi pen- şi un concurs al loturilor experimentale
nă de entuziasm, a făcut ca pînă repertoriu. înainte, au pregătit
acum să realizeze 4.500 tone şcolare. Cu această ocazie, cît şi la ex
de cărbune peste plan. încă un şi prezentat drama „Năpasta”
pas, şi îşi vor îndeplini angaja- Trec prin faţa tribunei primii ele vi ai grupului şcolar de la Combinatul PREOCUPĂRI CULTURALE poziţia mai sus amintită, se vor premia
şi comedia „Cerere în căsăto siderurgic Hunedoara. elevii şi şcolile care au obţinut produ
rie”. la sanatoriu! Geoagiu sele şi lucrările cele mai bune.
PETRU CRIŞOVAN
Cadouri pentru festival
Pe lingă tratamentul medical cîndu-se de bolnavi. La alte două Inspector şcolar Haţeg
Pentru festival, tinerii atelie Coloana muncitorilor de la I.C.S. îl. este deschisă de un car alegori ¦acordat bolnavilor de către per serbări şi-au dat contribuţia
rului mecanic de la mina Ani- Aci pot fi văzute grafice ce oglindesc munca plină de avint a construct; sonalul sanatoriului clin Geoa- salariaţii sanatoriului. Cu oca *----- oOo-----
noasa, pregătesc cîteva cadouri rilor hunedoreni. giu, -aci se pune un- accent de zia zilei de 1 Mai, au fost puse
minunate. Un vagonct în minia osebit şi pe munca culturală. in scenă piesele „Romeo şi Ju- TINERII ARTIŞTI
lietia“, „La Mizil“, etc.
tură ; o lampă brichetă; un cio Bolnavii au posibilitatea de a In fiecare seară spre căminul cul
can de abataj înfipt într-un juca şah în sala clubului, de a Pentru o -activitate culturală tural din Roşia de Secaş se îndreap
bulgăre de cărbune, sînt cadou citi din cele 1870 volume de şi mai vie, bolnavii şi salaria tă mulţi tineri. Aici ei se pregătesc
rile lor, pe care cine ştie care cărţi aflate în biblioteca şi din ţii sanatoriului din Geoagiu so cu multă sîrguinţă pentru concursul
tînăr din regiune îc va purta ca numeroasele reviste ce le stau la licită ca echipele artistice de la ce se va desfăşura în cinstea Festi
amintire a festivalului. Pe fie îndemînă. Numai în acest an, au Gasa de cultură raională din valului regional al tineretului.
care din aceste cadouri vor fi fost citite 1.033 de cărţi. Orăştie şi caravanele cinemato
scrise cuvintele: „Din part- a ti grafice să nu mai ocolească sa Dansatorii, soliştii, echipa de tea
Sanatoriul Geoagiu dispune ş natoriul. De asemenea să fie tru, toţi lucrează cu mult elan pen
nerilor de la Atelierul mecanic da o sală de spectacole, înzestra ‘nate măsurile necesare pentru tru finisarea bucăţilor cu care se vor
Aninoasa”. tă cu o instalaţie de proiecţie ci epurarea sonorului de la apa- prezenta Ia concurs.
nemaiografică. De la 7 noiem atul de proiecţie din Geoagiu-
Aceste cuvinte vor fi treze în brie 1956 au fost rulate aci ur at, In primă verificare tinerii artişti
număr de 42 de filme diferite din -Roşia s-au prezentat bine în fa{a
S-iau dat 2 serbări ou piese tea IOAN TAR1Ţ4 publicului din comună. Bucăţile pre
trale, interpretarea rolurilor fă zentate s-au bucurat de succes. Lu
corespondent crul acesta dovedeşte că artiştii din
Roşia s-au pregătit intens pentru com
curs.