Page 50 - 1957-05
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMgffigg Nr. 755
Despre unele lipsuri cu urmări grave O nouăgazetă de perete
wwm
(CONSTATĂRI PE MARGINEA UNUI RAID) Gh. Badrus şi Gh. Dolgu:
învăţătura leninistă
Grija pentru satisfacerea cerinţelor oamenilor muncii de la sate creşte sură, de aprovieldnfireţt atestora ca 'rţiflrfqrt, de modul de prezentare şl despre imperialism
In fiecare zi. Tot mai multe şi diferite mărfuri intră în cooperative. Rolul desfacere a lor, dej modal. de. deservi re a consumatorilor, de atitudinea ges
acestora, ca unităţi socialiste la sate, se întăreşte continua. tionarilor, etc. Colecţia „Probleme de bază
ale teoriei marxist-leniniste“.
Consumul de produse trimise de întreprinderile industriale, creşte, ca In cursul raidului întreprins de noi în cîteoa unităţi, s-ap constatat
de altfel şi numărul celor; care, valorifică surplusul de produse agricole unele părţi pozitive concretizate îri rezultatele frumoase obţinute de coo Lucrarea se adresează celor
prin cooperativă. Rezultatele obţinute; de cooperative, depinde, în mare mă- perative, după cam s-a constat, in acelaşi timp, că atitudinea unor ges care studiază bazele teoriei
tionari nu este compatibilă ca funo fia pe pare ei o deţin. marxist-leniniste. Ea ouprinde
caracterizarea ultimului stadiu
Muncă organizată—rezultate bune Florea Marc deschide coope interesează faptul că lipseşte de dezvoltare a capitalismului
rativa „aînd poate“ şi o închide curăţenia localului. Gunoiul,
Despre cooperativa „Mureşul“ proporţie de 190 la sută. „oînd vrea“, Orar de deschidere cum este o vorbă, „ajunge pînă şi analiza fenomenelor obiective
din Ilia, se spun numai lucruri La filiala din Bacea, de exem sau închidere a cooperativei nu în grindă“. Praful acoperă cu
bune. Datorită activităţii bune există, deşi ar trebui să fie. U- un strat gros materialele ex | y 'i pe baza cărora a fost creată
a filialelor care-i aparţin, a- plu, planul de desfacere pe luna neori se formează adevărate puse pentru vîuzare, geamurile
ceastă cooperativă este fruntaşă aprilie a fost realizat în raport „cozi“ din cetăţenii oare aşteap V teoria leninistă despre revoluţia
pe regiune. Se remarcă aci preo de 124 la sută, la fond social tă să cumpere sau să-şi valori nu sînt întregi, cu un cuvînt
cuparea pe oare conducerea coo s-a realizat 268 la sută, iar la fice produsele prin cooperativă. cooperativa, prin însăşi aspect In faţa secţiei electrice de Ia uzina „Victoria" Călan se poate vedea proletară.
perativei o manifestă pentru în înscrieri de membri noi sută la tul său şi mai ales, prin neres- o nouă gazetă de perete. Aceasta este Gazeta de perete „ENERGIA" organ
deplinirea sarcinilor, aprovizio sută. O importanţă deosebită Că sarcinile cooperativei nu pectarea programului de lucru, al organizaţiei de bază şi al comitetului sindical de la secţia electrică, Folosind un Bogat material
narea cu materiale solicitate de s-a acordat aci îndeplinirii pla se realizează niciodată, pe Flo nu atrage oetăţenii la cumpă una din cele mai frumoase gazete de acest fel, din uzină.
consumatori, preocupare de care nului de achiziţii. Pînă în pre rea Marc nu-1 interesează.- Nu-1 rături sau valorificări.- documentar privind economia
însăşi U.R.C.C. Ilia dă dovadă. zent acest plan a fost realizat Prima ei ediţie a fost închinată în cinstea zilei de 1 Mai şi succese
In raza de activitate a coopera în proporţie de 310 la sută. De unde vine răul lor cu care muncitorii secţiei ap întîmpinat această sărbătoare. capitalistă contemporană, auto
tivei „Mureşul“ din Ilia, desfă rii reuşesc să demonstreze va
şoară o bogată activitate un nu La această unitate este de re Unii cetăţeni din Hăşda! spun U.R.C.C. Ilia, se oonsmnă bău In clişeu: yn tnunclţpr cercytind prima ediţie a acestei gazete de perete. labilitatea si actualitatea teoriei
măr de 137 filiale şi un maga marcat faptul că se lucrează că la cooperativa lor nu prea tură mai piuită decît materia leniniste despre imperialism şi
zin universal. Munca salariaţilor conştiincios şi pentru realizarea merg treburile bine, şi aa o con lele care, normal, sînt solicitate 4 importanta ei pentru demasca
şi dragostea cu oare ţăranii unor sarcini care nu au fost de membrii cooperatori, Aron rea teoriilor reformiste vechi şi
muncitori vin la cooperative, a prevăzute în plan. Gestionarul secinţă a acestui lucru, ei se Lovy a găsit un local bun pen -noi.
avut drept rezultat realizarea Vlaicu Aurel a realizat îm aprovizionează mai mult de la tru a desface ţuioa particularilor
planului pe luna aprilie în pro preună cu colectivul cooperati oraş. Nu valorifică nici produ-> aci, la preţ de speculă. Că nu 80 pag. 1,50 lei
porţie satisfăcătoare. Astfel, vei achiziţionarea peste plan a sele prin cooperativă. Coope se interesează de sarcinile coo
magazinul universal din Ilia, de 30 kg nuci, 112 kg deşeuri rativa este căutată numai a-' perativei, aoeasta este un lucru In raionul Hunedoara lucrările de întreţinere
exemplu, şi-a îndeplinit planul textile, 469 kg fasole. La a- tund cînd oamenii vor să cum constatat. Consiliul de condu
în proporţie de 102 la sută, iar cestea se adaugă îndeplinirea pere „zeamă .de prune”, Şi in cere cunoaşte situaţia, dar mă a culturilor sînt avansate
magazinul de confecţii, datorită planului de achiziţii la ouă în tr-un caz, şi în altul se poate suri de îndreptare nu a luat.
unei bune deserviri a cumpă proporţie de 109,3 la sută. constata că gestionarul Ioan Este timpul oa la Hăşdat, coo Pînă în ziua de 15 mai, în au terminat plivitul păioaselor sfaturile populare din aceste co
rătorilor şi a aprovizionării cu Lovy conduce cooperativa ca perativa şă intre în exercita raionul Hunedoara s-au plivit şi au prăşit peşte 40 la sută mune n.. înţeleg importanţa ce
mărfuri de calitate, şi-a înde Situaţii asemănătoare sînt şi peste 4.600 ha cultivate cu pă- din suprafaţa cultivată cu car o au lucrările de întreţinere a
plinit planul pe luna aprilie în la filialele din Bretea Mureş,a- pe propria sa... pivniţă, De ce rea sarcinilor ei. Consiliul de ioase de toamnă, suprafaţă ce tofi. culturilor, pentru sporirea pro
nă — gestionar Mihai Sonoc, — spunem asta ? Nu rare ori sînt reprezintă aproximativ 75 la ducţiei la hectar.
din Cărmăzăneşti — gestionar cazurile oînd la cooperativa din conducere al cooperativei să-şi sută din cea cultivată cu cul Se poate afirma că lucrările
Hăşdat, oare aparţinea pînă nu turile respective. Gospodăria co de întreţinere a culturilor, care Organizaţiile de bază şi sfa
Dumitru Popa, etc. de mult raionului Hunedoara şi înţeleagă rostul, şi pe cei care lectivă din Sîntandrei a termi turile populare trebuie să înţe
oare după noua formă de orga nat în întregime plivitul cultu se cer a fi executate în această leagă că degeaba s-a însămîn-
Gestionar fruntaş — cooperativă nizare este administrată de înţeleg greşit rolul cooperativei, rilor de toamnă. Membrii aces perioadă, sînt destul de avan ţat la timp şi în teren bine pre
tei gospodării colective au ter sate în majoritatea comunelor gătit, dacă culturile sînt lăsate
fruntaşă să-i tragă aspru la răspundere. minat de asemeni praşila I-a la din raionul Hunedoara şi mai să fie năpădite de buruieni. In
floarea-soarelui, iar din cele 10 acest fel nu se vor putea obţi
Despre conştiinciozitatea cu Gestionarul „guvernează46 ha cultivate cu sfeolă de za ales în gospodăriile colective şi ne recolte sporite. De aceea, ele
care Dumitru Munteanu, gestio hăr, au prăşit 8 ha, în întovărăşirile agricole. Există
narul cooperativei din Leşnic, perativei se realizează lunar în La conferinţa raională ă însă modul de deservire şi mai totuşi şi comune c a : Băcia, trebuie să mobilizeze ţăranii
deserveşte consumatorii şi se în proporţie de 105—116 la sută. U.R.C.C. Orăştie, deseori s-a a- ales preocuparea pentru a atra Lucrările de întreţinere a cul
grijeşte de buna aprovizionare a Diversele acţiuni ale cooperati mintit despre atitudinea mani ge noi membri spre cooperativă turilor sînt avansate şi-n înto Peştiş, Strei-Sîngeorgiu şi al mpncilori, pentru a executa la
cooperativei se vorbeşte mult. vei sînt sprijinite cu drag de festată de gestionarul I. Şara, lasă foarte mult de dorit. vărăşirea „Drumul socialismu
Comportarea lui Dumitru Mun.- cetăţeni. Recent, în urma prelu de la cooperativa din Cioara.- lui“ din Sîntandrei. Din cele tele, în care lucrările de între timpul potrivit lucrările de pli
teanu faţă de consumatori, mo crării hotărîrii Consiliului de Faptele ne confirmă că unele Consiliul de conducere al coo 197 ha cultivate cu grîu, înto ţinere a culturilor s-au făcut pe
dul în care îi deserveşte pe a- Miniştri cu privire la contrac aspecte ale muncii în coopera perativei cunoaşte sitpaţia. De vărăşiţi! au plivit peste 120 ha. suprafeţe mici. Aceasta din cau vit şi prăşit.
ceştia, face ca spre cooperativă tivă sînt cu totul nepotrivite Praşila I-a la cartofi şi legu ză că organizaţiile de bază şi
sp vină tot tpai mulţi ţărani tări şi achiziţii, în timp foarte sarcinilor acesteia. Aici se ciu seori acestuia i s-iau depus r®_ me a fost terminată, iar din
muncitori. Ca urmare a acestui peşte la cîntar, se umflă preţu clamaţii de către cetăţeni asu cele 35 ha cultivate cu sfeclă rOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
fapt .planul de desfacere al coo scurt, cooperativa şi-a realizat rile la aproape fiecare produs şi pra defecţiunilor ce există la de zahăr, au fost prăşite 15 ha.
nu se respectă programul de lu cooperativă, defecţiuni promova Rezervele interne valorificate
sarcinile de plan, în ce priveşte cru al cooperativei. Aceste as te de însăşi gestionarul coope întovărăşirea „Drumul belşu
pecte au fost analizate. A fost rativei, oare a reuşit să trans gului“, din Bîrcea Mare, a ter duc la reducerea preţului de cost
contractarea de cereale sjtuîn- amintit şi faptul că la această forme cooperativa întir-o prăvă minat în urmă cu 3 zile plivi
cooperativă şi la filiala din Tăr- lie proprie pe oare acum pur şi tul păioasplor şi praşila I-a la (Urmare din pag. I-a) nul de desfacere pe uzină ia fost
du-se la nivelul celor fruntaşe. simplu o guvernează, împotriva cartofi. De asemeni membrii în
tăria, situaţia contractărilor se acestei stări de fapte nu aii fost tovărăşirii agricole din Cristur realizat în proporţie de 105,5 la
luate însă nici un fel de mă*
prezintă sub nivelul posibilită suri pentru îndreptare. Despre I n v e d e r e a¦UI S/Wtfif vţsfe « ţ f « 'T2TG.Í le principale de muncă. La fel, sută, planul de livrări către
situaţia de aci, consiliul coope
Mai multă atenţie contractărilor ţilor existente. Cooperativă este rativei ar trebui să se intereseze recapitulării materiei s-a îmbunătăţit organizarea sectorul socialist în proporţie
mai îndeaproape, să combată
Ja Apoldu de Sus bine aprovizionată cu sortimen atitudinea gestionarului Sara Pretutindeni, îţi toate şcolile procesului de producţie folosind de 120,5 la sută, stocul de
regiunii Hunedoara a început
tele solicitate de consumatori, recapitularea materiei pentru mpţodele cele mai bune de lu supranormalive a fost redus fa
examenele de sfîrşit de an. Sub cru şi s-a asigurat aprovizio ţă de luna decembrie a anului
îndrumarea şi controlul profe
Bine organizat, dotat cu toate magazin, aci nu s-a realizat sorilor şi la Şcoala medie din narea din timp a locurilor de 1956, cu 1.180.000 lei, planul
cele de trebuinţă, magazinul nimic altceva. Este oare admi Orăştie au loc astfel de ore re
universal din Apoldu de Sus sibilă această situaţie ? Noi con capitulative. muncă cu materii prime, com pierderilor planificate a fost rea
este vizitat zilnic de consuma siderăm că nu. Nu este admi
tori, care găsesc aci cele mai sibilă tocmai pentru că magazi La una din orele de limba bustibil şi materiale, s-au luat lizat cu pn minus de 1.219.000
variate sortimente de mărfuri. nul universal din Apoldu de romînă, de la clas# I5L-a, s-a
Int'r.-adevăr, interesul manifes Sus este unul din magazinele discutat despre „Situaţia politi măsuri de descoperire a cauze lei, iar producţia de marfă a
tat de către tovarăşa Marta din regiune, care are posibilităţi că, economică, socială şi cultu
Iridorj .responsabila magazinu rală din tara noastră la sfîr- lor rebuturilor şi înlăturarea lor, fost realizată în proporţie de
lui, faoe oa aci să se găsească pentru a achiziţiona mari can şitul sec XIX şi începutul sec-
în permanenţă mărfuri oare sa tităţi de cereale. Jn această pri XX.“, ' de înfiinţarea unui control ri 110,5 Ia sptă.
vinţă o lipsă serioasă o au
tisfac exigenţele cetăţenilor. Ca tovarăşii de la birourile coope CONCLUZII Pe baza de planuri tematice, guros asupra executării repara Realizarea acestor indici» ca
urmare a acestui fapt, planul rativei din Miercurea, a cărei elevii au reuşit să-şi însuşească ţiilor capitale şi mijlocii, a re re în fond reflectă folosirea re
la fond social şi înscrieri de noi filială este magazinul universal Din cele cîteva aspecte rela respectiv raionale, trebuie să bine materia repetată, viziilor periodice şi a reparaţii zervelor interne ale noastre, au
membri a fost realizat şi depă din Apold. Aceşti tovarăşi, în tate, se poate constata că acolo sprijine mai efectiv consiliile lor accidentale, ca acestea să dus la o realizare de economii
şit. Ce lipseşte însă aci ? Lipseş loc să se deplaseze pe teren unde consiliile de conducere ale cooperativelor, ca acestea, la S-a remarcat în mod deose fie, calitativ, superior executate.
pentru a controla şi ajuta uni cooperativelor săteşti, şi, res rîndul lor, să supravegheze ges bit în răspunsuri concise şi peste plan, la preţul de cost pe
te tocmai preocuparea faţă de tăţile în muncă, se ocupă de tre pectiv personalul de deservire tionarii, să tragă la răspundere precise elevele Rodica Pinder,
problema cea mai actuală : con burile personale, neglijînd rezol al acestora, se interesează în pe cei care manifestă nepăsare Gabriela Munteanu si Ion Jur- In ce priveşte accelerarea trimestrul I al anului 1957, de
tractările de cereale. In afară varea sarcinilor ce revine coo deaproape de bunul mers pi lu şi discreditează rolul coopera ca. Pentru cursivitatea în vor
de oantitatea de 155 kg floa crurilor, unităţile respective îşi tivelor în faţa cetăţenilor. bire, strădania de cuprindere circulaţiei mijloacelor de rul 276.000 lei şi la o corelaţie per
rea soarelui, valorificată prin perativelor. îndeplinesc sarcinile care le re a întregei materii repetate şi
vin. Se constată în unele cazuri U.R.C.C. regională şi raio însuşirea temeinică, Gabriela ment, s-a îmbunătăţit desface fectă între principalii indici de
atitudinea nejustă pe care o nale sînt datoare să asigure Munteanu a primit nota 5
manifestă unii gestionari ai coo repartizarea justă a rrţârfurilor rea ritmică a producţiei mpr- plan.
perativelor, atitudine care are o
influenţă negativă asupra con la unităţi, să nu admită sub fă, reducerea supranormativelor Iată deci cum, folosind tot
sumatorilor şi care face ca aceş nici o formă denaturările de de materii prime şi materiale
tia să nu se îndrepte cu toată preţuri, să sprijine acţiunile precum şi reducerea stocurilor mai intens rezervele interne,
încrederea spre cooperative. de semifabricate. putem ajunge la realizări din
Pentru ca unităţile cooperatiste pornite de cooperative în vede ce în ce mai mari. Colectivul
rea achiziţiilor, a contractărilor
să-şi poată îndeplini rolul lor şi celelalte acţiuni de mobilizare Rezultatele obţinute în urma nostru de muncitori, tehnicieni,
a eştăţenilor la realizarea sarci
de unităţi socialiste la sate, con nilor cooperaţiei. acestor rpăsuri au fost dintre ‘ ingineri şi funcţionari, este ho-
ducerea U.R.C.C. regională şi cele mai îmbucurătoare. Pro tărît să lupte neîncetat pentru
O r a r de voie64 ductivitatea muncii a fost reali valorificarea tuturor rezervelor
zată pe trimestrul I 1957 în pro interne şi prin aceasta să re
Florea Marc este gestionarul cum libertatea în acţiuni. De porţie de 105,7 la sută, s-au re ducă continuu preţul de cost al
filialei U.R.C.C. ?Li Visca. S-a aceea, acum de cînd Florea dus declasatele la secţia furnale produselor. In felul acesta noi
obişnuit cu comanda de „voie“ Marc este gestionar, o aplică,
de pe vremea cînd era frun- chiar împotriva regulamentului, de la 7 la sută (admis), la 2,30 vom contribui tot mai mult la
taş în armata veche. „De voie'' mai ales atunci cînd este vor-
ena comanda care îţi lăsa oare- ba de respectarea programului. la sută, iar rebuturile la pro îmbunătăţirea nivelului de trai
dusele turnate au fost reduse al oamenilor muncii, la întări
la 8,4 la sută. De asemenea, pla- rea şi înflorirea patriei.
agricole É sloi de salariat care s-a realizat în şat, iar porumbul hibrid a fost ciale, a proaste} întreţineri şi a a fost depăşit, ca urmare a a-
rentabile! procent de 97 la sută. recoltat ppntru insilozare de lipsei ele preocupare faţă de celoraşi cauze.
oarece fiind însămînţat tîrziv creşterea, specializarea şi edu
Gospodăriile agricole de stat, MOMEU SAMOILA producătoare de cereale marfă Dacă la această stare de lu nu a ajuns la maturitate. carea cadrelor de tractorişti, La lapte, preţul de cost (pe
ca întreprinderi agricole, socia şi rentabile. Pînă în anul 1956, cruri au contribuit şi unele cau mecanici agricoli, etc. Cele două trust) a fost depăşit cu 0,40
liste — proprietate a întregului Secretar ai Comitetului regional cînd aparţineau de Trustul Gos ze obiective (calamităţi natu La unele gospodării de stat, combine autopropulşaţe au lu lei/litru, datorită unei slabe gos
popor muncitor — au în etapa tat Cluj, vina pentru lipsurile rale) trebuie subliniat că lipsa cum sînt de exemplu cele din crat de asemenea sub capaci podăriri a fermelor de vaci. Iată
actuală, cînd sistemul cotelor P.M.R. Hunedoara ce existau în munca gospodă totală a pnei corelaţii juste se Haţeg şi Simeria, care c|eşi au tatea lor nprnială, efectuînd nu- un exemplu elocvent. Gospodă
objigatpfii a fost înlocuit la ma riilor de stat era pusă pe seama daţoreşţe în cep mai mare mă ferme de animale dezvoltate, to mai 6,55 hectare pe zi, în loc ria de staţ dip Apold a produs
joritatea produselor agricole cu şi guvernul le-a înzestrat şi le acestui fapt. înfiinţarea Trustu sură unor cauze subiective. tuşi nu s-a îngrăşat nici macar de 8 ha cît era planificat. Din de la 83 vaci 155.000 litri lap
sistemul de achiziţii şi contrac înzestrează în permanenţă cu lui regional Gostat din regiu un hectar din teren în care s-a această cauză 147 hectare de te, consumînd furaje în valoare
tări, un rol dposebit în asigura tehnica cea mai modernă. nea noastră ne-a bucurat, con- Lipsa de interes a tehnicieni păioase au trebuit să fie recol de 143.000 lei, în timp ce gos
rea fondului centralizat al sta siderînd că acesta va organiza lor şi a conducerii gospodării însămînţat grîu. tate manual, lucru ce a dus la podăria de stat din Alba a pro
tului, în aprovizionarea oame •k în aşa fe| munca gospodăriilor lor dp stat faţă de calitatea lu Acestea sînt cîteya din cau pierderi în recoltă şi la mări dus de Ia 80 vaci 150.000 litri
nilor muncii cu produse vege In anul 1956, gpspodărijle a- de stat, incit acestea să obţjnă crărilor, faţă de pregătirea, a- rea preţului de cost. lapte şi a consumat furaje în
tale şi animale şi în creşterea gricole dc stat din regiunea producţii sporite, să devină ren meliorarea şi îngrâşarea solului, zele principale care au făcut ca valoare de numai 99.000 lei.
venitujuj naţional. Gospodăriile noastră au reuşit să obţină tabile. cu alte cuvinte să se ri faţă de procurarea unor semin gospodăriile de stat din regiu La fel se poate spune şi des
de stat trebuie în acelaşi timp unele rezultate bune, cn toate dice la rolul pe care îl au în ţe de calitate, precum şi faţă de nea Hunedoara să rămînă da pre felul în care au fost folosite Consumul de furaje este mare,
să demonstreze în faţa ţărani că condiţiile atmosferice ţiu fost dezvoltarea agriculturii noastre efectuarea la timpul optim a lu toare statului, întregului popor celelalte utilaje ale gospodării
lor muncitori, prin exemple vii, nefavorabile. Gospodăria de stat socialiste. Acpsţe aşteptări ne-au crărilor de însărpînţare, întreţi muncitor, în anul 1956, cu pro lor de stat. cei drept, şi la G.A.S. A|ba, dar
că lucrarea pămîntului pe su din Galda de Jos, de exemplu, fost însă înşelate ! nerea şi recoltarea culturilor, au duse agricole în valoare de pes la G.A.S. Apold este extrem de
a obţinut 1.531 kg grîu şi 1.720 dus nemijlocit la nerealizarpa te 8.QOO.OO0 lpi. Lipsa de preocupare pentru mare datorită furajării neraţio-
prafeţe întinse şi cu mijloace kg secară la hectar, iar gospo O apaliză sumară a felului producţiei globale planificate şi extinderea mecanizării lucrări nale şi a risipei ce se face din
dăria de stat din Apold a ob cum au fost realizaţi indicii de în acelaşi timp la creşterea pre Utilizarea neraţională a uti lor care cer un mare volum de lipsa de îndrumare şi control pe
mecanizate, duce la producţii ţinut 1.932 kg porumb boabe la plan pe anul 1956, de către ţului de cost. lajelor de mare productivitate muncă, a dus la o productivi care o manifestă conducerea
hecţar şi 2.005 litri lapte pe cap gospodăriile de stat din Trustul (combine, tractoare şi alte ma tate a muncii scăzută şi la creş gospodăriei şi personal tovară
sporite, la o productivitate a de vacă furajată. Producţii în regjonal Hunedoara, np arată Au fost cazuri cînd s-au în- şini agricole), a dus la o pro terea considerabilă a preţului şul director Sandru şi inginer
semnate s-au obţinut şi în alte că : în ţimp ce producţia globa sămînţat seminţe cu o putere ds ductivitate a muncii scăzută, la cje cost. De exemplu, cheltuie şpf lanuşevjcj.
muncii ridicată, la reducerea sectoare de activitate, cum ar fi lă a fost realizată în procent germinaţie scăzută. La G.A.S, un consum de fond de salarii lile de producţie pentru un hec
sectorul viticol, pomicol şi legu de numai 80 la sută, fondul de Haţeg, de exemplu, directorul mare, care s-a resfripţ negativ tar de grîu s-au ridicat în anul In general fermele de ' ani
preţului de cost al produselor. micol. Iacob Vlăiconi şi inginerul şef asupra preţului de cost al pro 1956, )a suma de 1.654 lei în male ale gospodăriilor ele stat
salarii a fost consumat în pro Niţă Stănică au admis să duselor şj prin urmare asupra loc de 1.047 lei cît era prevăzut, din regiupp şîriţ slab gospodă
Pentru atingerea acestor sco Trebuie să arătăm însă că, se însămînţeze în anul trecut rentabilităţii. şl ca urmare preţul de coşţ al rite, şi, ca urmare a acestui
totuşi, faţă de condiţiile create, cent de 105 la sută. O corelaţie sămînţă de orz cu o putere de unui kilogram ele grîu a cres fapt, Trustul regional şj-a în
puri, colectivele de muncitori, gospodăriile de stat din regiu Gospodăriile de stat din re cu! de la 0,68 lei cît a fost pla cheiat bilanţul pe anul i 056, în
nea noastră nu au reuşit să ob nejustă există şi între producti germinaţie de numai 6 la sută, giune, deşi dispun de 47,74 nificat, ja 1 lep. La porpmh acest sector, cu deficit.
ingineri şi tehnicieni din G.A.S. ţină producţii în măsura posibi iar tovarăşii Şandru, directorul tractoare convenţionale a 15 cheltuielile de producţie pentru
lităţilor ce le au, nu au reuşit vitatea muncii care a fost rea gospodăriei de stat din Apold un hectar au fost de 2.104 Iei Lipsurile existente în aptivita-
trebuie să lupte cu hotărîre pen să devină unităţi socialiste mari şi Ianuşevici inginerul şef, au C.P., n-au PUS în funcţie, anul în loc de 1.626 Iei cit era pre tea gospodăriilor de şfaţ din
lizată nupiai în procent de 74 fost de acord să se însămînţeze trecut, decît 38,12 tractoare con văzut. preţul de cost ridieîndu- regiune au fost b|ne cunoscute
tru ca unităţile în care lucrează cartofi neselecţionaţi şi cu o pu venţionale. Chiar şi acelea care şe astfel de la 0,75 {ei Ia 0,95 ae către conducerea trustului şi
la sută şi cîştigul mediu pe cap tere de încolţire rpdxjsă. Toţ |a au funcţionat, au lucrat sub ca lei per kg porumb boabe. Şi la
să devină rentabile, să fié în- această gospodărie griul a fost celelalte produse, preţul de cost personal de cgţre tovarăşii di
însămînţat în teren insuficient pacitatea normală, realizînd nu
tr-adevăr gospodării chibzuite, pregătit şi complect neîngră mai 191,5 hantri pe tractor con rector Nicplae Orlăfeanu şi in
venţional, în Ioc de 198,62 han
cu atît mai mult cu cit partidul tri cit era planificat. Aceasta giner şef Mihai. Aceştia însă,
din cauza reparaţiilor superfi
îff Ioc să ia măsuri categorice
J
