Page 51 - 1957-05

Nr. 755 \ Pag. 3
URUMUL SOCIALISMULUI

Inform aţii de partid La propunerea Cu cîntec, munca este mai plăcută
deputatului
Vijelios îşi mina Mureşul apele în cetişor — timid ca orice început — sini mari. Munca lor unită va zmulge
Se munceşte cu simţ raionul Orăştie. Şi aci, există şi !a C.F.F. sînt un mare nu­ jos, necăjit că oamenii i-au stăvilit ie­ un cintec:
un mare număr de comunişti măr de utemişti fruntaşi c a : In circumscripţia electorală şirile şi nu-şi mai poate azvlrli undele pămintului roade mai bogate ca piuă
de răspundere care, întotdeauna, s-au dovedit strungarul Ioan Augusţin, in­ nr. 19 din comuna Intregalde, sale peste maţuri. Se arăta cu atît mai Măria, neichii Mărie
a fi în fruntea tuturor acţiuni­ ginerul Ioan Medeloiu, Lucia raionul Alba, este deputat tova­ supărat, cu cît pe marginea lui, în Cît de dragă-mi eşti tu mie acum...
Pe lingă organizaţia de bază lor. De această dată, cea mai Buzdug şi pitii, dar nici unul răşul Gheorghc Cioara. Dese­ luncă, valuri de holde bogate se legă­ Nimeni pe lume nu ştie
de la fabrica „Vidra“, din Orăş- de seamă saroină, pe oare din aceştia nu au fost îndru­ ori, deputatul poate fi văzut în nau în dulcea adiere a viatului călduţ Nici chiar tu nu ştii Mărie. ţ . . t .•î •>
tie, funcţionează în acest an şi-au luat-o comuniştii, a fost maţi să intre în rîndurile can­ mijlocul cetăţenilor din circum­ de lună primăvăratecă. Colectiviştii din Cintecul a fost pornit de un colec­
două forme ale învătămîntului didaţilor. De ce ? Tocmai pen­ scripţia sa, discutînd cu cei ce Spini l-au înciudat şi mat mult, pre- tivist i/iţre două virste. Omul nu Sra La noi în gospodărie
de partid : un cerc de economie aceea de a atrage cît mai rpuilti tru faptul că organizaţia de ba­ l-au ales diferite probleme ale zentîndu-se la lucru, chiar pe marginea gîndit numai decît la o Mărie. A por­
concretă şi un curs seral anul I. ţărani muncitori din comună în ză nu s-a ocupat de ei şi nu comunei. Nu de mult. în cadrul iui. nit aşa, un cîntec, şi melodia i-a fu­ Se munceşte-n veselie.
i-a ajutat să se pregătească unei astfel de discuţii, el a pro­ rat pe toţi. Lucrau şi cinfau, MUgile
Ţinînd seama de rolul pe care întovărăşirea agricolă. pentru a deveni candidaţi. Ace­ pus construirea unui nou grajd In locul zis Balta Turdaşului, au harnice lucrau cu spor. Colectiviştii au împletind cintecul şi voia bană cu
îl are cercul de economie con­ eaşi situaţie este şi op activul comunal în locul celui yechj, ca­ ajuns de dimineaţă, atunci cînd rouă prins a glumi, veselia generală i-a mo­
cretă în ridicarea activităţii e- Pe baza unui Plan concret de fără de partid, în rîndul căruia re ameninţa să se dărîme. El nu se lupse înpă de pe iarbă, co­ lipsit pe toţi, şi aşa, pu cintecul şi munca, harnicii colectivişti din Spini
conomice a întreprinderii, orga­ activează tovarăşi buni, care a propus ca materialul necesar lectiviştii din Spini. Aveau aci de lup­ gluma, nici ei n-au ştiut cînd au ter­
nizaţia de bază a încadrat în măsuri, organizaţia de bază a şi-au dovedit ataşamentul lor, să fie procurat de Sfatul popu­ tat cu pălămida care vroia să sugru­ minat plivitul de pe jumătatea su­ sînt mereu in frunte cu lucrările. Cele
acest curs un număr de 32 to­ întovărăşirii (secretar Avram răspunzînd întotdeauna chemă­ lar comunal. De asemenea să me în îmbrăţişări de moarte firavele
varăşi membri de partid, candi­ rilor partidului. Mai mult decît fje folosit şi materialul lemnos fire de gnu, care, în fiecare zi, răzbai prafeţei de grîu. 78 ha de grlu sini curăţite de toate
daţi, cadre de bază din între­ Jurj), îndrumată de comitetul laţît, chiar şi fiaţă de cererile bun de la construcţia veche, iar mai îndrăzneţe spre viaţă. Oamenii a- Suliţe de foc arunca acum soarele
prindere şi fruntaşi în produc­ comunal de partid, a repartizat unor tovarăşi care şi-au mani­ cetăţenii să participe cu atela­ buruienile. Asemenea varia şi roşiile
ţie. Pe baza unui plan tematic, tuturor membrilor de partid, a- festat dorinţa de a intra în rîn­ jele şi cu bnatele. veau ce să lucreze. Pămîniul gras peste oameni şi locuri. Femeile şi-au
judicios întocmit, pînă în pre­ dul candidaţilor de partid, e- pus pălăriile de paie pe cap, in ciuda de pe cele două hectare. Pe 9 hectare
gitatorilor şi deputaţilor, sarci­ xistă pasivitate. Cu mai bine In scprt titoP. propunerea lui ţinea pe el şi griul frumos, dar bărbaţilor care, cu feţele bronzate, mai
de un an în urmă, muncitorul a început să prindă viată. Noua făceau cîte o glumă pe seama „fru­ teren, cartofii au fost săpaţi prima
na de a se ocupa îndeaproape S. Băroiu, şi în timpul eveni­ construcţie a început să se ri­ pălămida. Şi aceasta trebuia siîrpită. museţilor ascunse“. Şi erau mî.ndre
mentelor din Ungaria, tînărul dice, nu peste multă vreme colectivistele la plivit. Traiul bun le-a dată. Au fost harnici în muncile 'astea
Ioan Nicoară au cerut să fie !grajdul a fost terminat. S-au înarmat colectiviştii cu oticele
discutaţi şi primiţi în rîndurile pus ruşe de mai în obraji. toţi membrii gospodăriei. Dintre toţi
candidaţilor de partid, dar nici crescătorie ascuţite şi, intr-un lanţ care cuprindea Ajunşi in capătul dinspre Mureş,
pînă azi, dorinţa lor nu le-a însă, Vicrei Nicoşan, Livia Saciu, Ma-
fost îndeplinită. Argumentele pe deosebită aproape un sfert din lanurile de grîu, oamenii au luat un scurt răgaz. A
care le aduc tovarăşii din orga­ poi, fără să fie îndemnaţi de nimeni ria Popa, Catiţa Ripoşan, Maria Muri-
nizaţia de bază, că, chipurile, In comuna Fold, raionul O- au pornit la treabă. Au întors oame­ s-au apucat din nou la treabă. A
zent au fost dezbătute un nu­ şi cp răbdare de ţăranii mun­ nu există timp suficient, că to­ răştie, există o crescătorie deo­ veau de terminat cu plivitul la hota teanu, au bătut „recordul". De pe
măr de 6 probleme, care s-au citori rămaşi încă în afara gos­ varăşii sînt de la mari depăr­ sebită. E crescătoria de iepuri nii spatele Mureşului pare piina rnai rul de la Balta Turdaşului, fiindcă din
considerat a fi cele mai impor­ podăriei agricole colective sau tări, şi e foarte greu să li se a pionierilor şi şcolarilor din a- colo, la o azvirlitură de piatră, ţaţa lor nu lipseşte zîmbetal. Prin
a întovărăşirii. Desfăşurînd o întocmească dosare etc., sînt cu ceastâ comună. Sînt 30 de ie­ departp supărat. S-au înfipt oticele aşteptau lanurile de la „Sighetiu", cum
tante şi mai strîns legate de ac­ largă muncă politică, s-a reu­ totul nejustificate. i se spune parcelei, prin partea locu­ cîntec, muncă şi m ie bună, s-au ftb
tivitatea întreprinderii. Cu oca­ şit ca în primele 4 luni ale a- puri care au devenit „prietenii" in pătnînt adine ta rădăcina pătămizi: lui. Nădejdile colectiviştilor din Spini
cestuj an să fie atraşi în înto­ Un lucru e însă c e rt: că to­ cui toţi tovarăşi de nedespărţit.
zia dezbaterilor, o seamă de vărăşire încă un număr de 18 varăşii din biroul organizaţiei pionierilor. şi au scrişnit puţin. Tăiată din rădă­
cursanţi au venit cu propuneri noi membrii, care au adus pes­ de bază trebuie să-şi îmbunătă­ Iţţ fiecare dimineaţă echipa de PUBLICITATE
preţioase privind îmbunătăţirea te 20 ha. teren arabil. Printre ţească metodele de muncă şi cină, buruiana s-a lăsat într-o rţnă şi
procesului de producţie, creşte­ cei noi înscrişi se numără co­ şă lupte cu mai multă hotărîre serviciu se îngrijeşte de ei, le Informaţii
rea productivităţii muncii, re­ munistul Pavel Vesa şi candi­ dă de mîncare, le îngrijeşte a- şi-a dat sfirşitul. Soarele a ajuns ta
ducerea preţului de cost şi crea­ datul de partid N. Bălşan. In a- pentru a-şi duce la îndeplinire dăposţul. In onaşul Devia, a luat fiinţă
rea de cit mai multe economii. celaşi timp, vechii membrii au sarcinile ce le stau în fată- 5 suliţe pe bolta albastră cînd colec­ întreprinderea de Gospodărie
Aşa de pildă, în şedinţa de mai adus în întovărăşire încă o „Şeful” iepurilor, aşa cum Orăşenească Devia, (I.G.O. De­
curs, cînd s-a dezbătut proble­ suprafaţă de 3,27 ha. V. PITAN l-au numit pionierii din unitate, tiviştii au terminat prima posiafă de via), ou sediul în Devia, str.
ma „Căile de reducere a preţu­ este Ion Mâglaş din clasa Vil-a, Karl Marx nr. 8.
Printre membrii de partid, ca­ care-i şi un bun naturalist. La plivit. S-au întors din nou cu faţa
lui de cost“, maistrul Ioan Dun- re au obţinut cele mai hume re­ fel ca Mâglaş, se îngrijesc de spre apa curgătoare, şi au începui în­ Sarcinile acestei întreprinderi
cea şi Iosif Zukerman au făcut zultate în această direcţie, se buna creştere a iepurilor şi Ni- sînt i
propunerea ca deşeurile de piei numără comuniştii Samoilă colae Crişan, Ion Breteanu şi NOTA 1 »» O . P . ««
şă nu se mai predea la D.C.A., Nicolae Moraru. Munca aceas­ CRITICĂ g — Prestaţii de servicii.
ta de creştere a iepurilor, se — Distribuirea !apei potabile.
ci să fie prelucrate în întreprin­ face sub îndrumarea perma­ — Transportul în comun cu
dere şi apoi să se vîndă între­ nentă şi sfatul tovarăşului în­ !autobusele pe tnaseele Deva—
prinderilor prelucrătoare. Pusă văţător Nicolae Marian. Simerfa şi Deva—Şoimuş.
în aplicare, această propunere a — Salubritatea oraşului:
făcut posibil, ca într-un an, să — Mătaratul, stropitul stră­
zilor.
se realizeze economii antecal- Costescu, Ioan Şerban, deputa­ Iniţialele, desigur, suscită cu­ etc. Siguf e că cei 100 de porci
culate de peste 300.000 lei. In tul Avram Bota şi agitatorii — Transportul gunoaielor de
trecut, deşeurile erau predate la Iosif Junie, Iosif Haţegan, Ma- riozitatea celor care mi au vi­ aparţin la 8 cetăţeni. Pensiona­ stradă şi menajere.
D.C.A. cu 0,25 lei kg, pe cîtă ria Rădut, Samoilă Nistoresou zitat recent Hunedoara. Totuşi
şi Nicoliae Cigmăreanu. Ei au ele m 1sîqt produse ale unei fan­ ra are de exemplu 12 bucăţi, — Biaia publică (din parc).
vreme, după prelucrare, care reuşit să atragă în întovărăşire tezii bolnave 1 Spiritul creator iar căruţaşul particular 14. — Vidanj.
costă foarte puţin, ele se vînd al locatarilor din blocurile 9,
cu 36 lei kg. 41, 42 ap născocit aceste ini­ Pentru cei vizaţi este util să — întreţinerea clădirilor, ca­
ţiale : O, P. $i au cu totul alt enunţăm faptul că, în primul selor naţionalizate.
Cu ocazia dezbaterii proble­ pe ţăranii muncitori Dumitru Henri Barhusse sens decît O. M. (oraşul munci­ iînd, această aşezare, căreia ce­
mei „Planificarea socialistă a Lupşor, Filimon Lupşor, Sebas- toresc), O. T. (oraşul tineretu­ tăţenii din Hunedoara i-au dat — Coserit.
producţiei“, muncitorul Dumitru tian Vlad, Nica Copronz şi al­ (mai 1873 - august 1935) lui) sau chiar O. V. (oraşul denumirea O. P. (oraşul porci­ — Hoteluri.
Drăgan a făcut propunerea ca, ţii. vechi). Dinspre clădirea gării, lor), strică aspectul oraşului — Pompe funebre.
pentru evitarea golurilor de pro­ Viaţa şi lupta lui Henri Barbusse, boiului. Aici îşi dezvoltă Barbusse şi dacă îţi arunci privirea spre muncitoresc; apoi că în jurul — întreţinerea parcurilor şi
ducţie, să se trimită delegaţi Realizările obţinute sîqt re­ O. M., eşti îpcîntat într-adevăr „crescătoriei“, vara în special, a zonelor verzi din raza oraşu­
la întreprinderile furnizoare, zultatul firesc al muncii de lă­ mare spriiţor francez, va mşreu o mai departe violentu-i rechizitoriu îm- de frumuseţea panoramei. Blo­ roiesc muşte purtătoare de boli. lui Deva.
pentru a impulsiona expedierea murire de la om la om, desfă­ Mirosul infect, degajat de cote­
la timp a cantităţilor de piei şurată de comunişti şi agitatori, luminoasă pildă pentru milioanele de potriva războaielor imperialiste, dar curi înalte se profilează pe fon­ Cetăţenii oraşului Deva sîn-t
şi punerea în aplicare a sarcini­ dul verde al pădurii şi al dea­ ţe (nu sînt curăţite de multă rugaţi a se adresa cu încrede­
contractate. Drept urmare a a- lor ce reies din rezoluţia plena­ luptători care aderă la nemuritoarele în acelaşi timp, arată că, din masa- lului din apropiere. Pe auto­ yreme) îngreunează respiraţia, re acestei întreprinderi în pro­
plicării propunerii, s-a reuşit rei C.C. al P.M.R. din decem­ fără să amintim faptul că mur­ blemele mai sus arătate.
ca întreprinderea să fie aprovi­ brie 1956, care a fost dezbătu­ idei ale comunismului. erele războiului mondial, trebuie să străzi, circulă !autobuse de toată dăria scoasă din coteţ este a-
zionată cu 18.000 piei crude, tă ou toti comuniştii şi chiar cu lauda. Mai jos, spre centrala runcată într-o groapă, djn care Contra valoarea prestaţiilor
care asigură producţia pe timp nemembrii de partid în adunări Primşle sale ope­ M B M ltO I rqsarâ o lume no­ noua a telefoanelor, pomii fru­ s-a scos pămînţul, cînd actua­ de servicii efectuate se vor a-
de o lună, evitîndu-se astfel deschise ale organizaţiei de ba­ uă, o lume trans­ mos rînduiţi, încadrează pătra­ lele blocuri erau în construcţie. chita la ghişeul întreprinderii,
golul de'producţie, destul de ză, de la întovărăşire şi G.A.C. re: ,,Les suppliantş“ formată prin inter­ iar pentru sectorul socialist de­
frecvent la această fabrică. (Cei care se roagă) tele perfecte ale culturilor de le­ La această originală crescă­ contarea se face prin cereri de
Trebuie lichidată gume. torie de porci Combinatul side­ plată şi dispoziţii de Ticasare
Cursanţii iau făcut încă !alte !mul­ şi „VInfern" (In­ venţia maselor mun­ rurgic — respectiv secţia de reglementate prin instrucţiunile
te propuneri, care s-au dovedit Ceva totuşi nu este la tocul gospodărire a oraşului munci­ Nr. 10/1955 .alo Băncii de Stat.
a fi de un real folos întreprin­ fernul), conţin germenii unor idei, pe citoare, o lume în care viaţa să fie toresc — si-a adus aportul.
derii. său. In fata blocurilor amintite L-au adus, tocmai, pentru că •k ‘!
care le vom găsi dezvoltate în ope­ de o nebănuită măreţie şi frumuseţe, (9, 41, 42) se văd nişte chichi­ nu şi-au respectat angajamen­
tul luat cu aproximativ 4 api In întreprinderea „I. C. Frimu“
O bună activitate se desfă­ nepăsarea rele viitoare ale lui Barbusse. In 1923 Barbusse intră în partidul nóte. Albe, altele sure, acoperite, urmă. Era vorba atunci de con­
şoară şi la cursul seral anul I. struirea unor coteţe comune, în Orăştie fabrică ţa comandă şi
Cursanţii de aci dovedesc o se­ Organizaţia de bază de la In timpul primului război mondial, clasei muncitoare ,din convingerea că fie cu seîndură fie cu bucăţi de care muncitorii să-şi poată creş­ vinde în sector socialist şi par­
rioasă preocupare pentru însu­ I.F.E.T. Orăştie a obţinut unele cartqn asfaltat. Apropiindu-te ticular, căruţe de tip ţărănesc
şirea celor predate şi pentru rezultate, mai ales pe linia con­ Barbusse se angajează în armată pen- nu poţi munci efectiv pentru cauza de ele le poţi deosebi că sînt te cîte pn Porc. Dar vorba, vor­ Sălişte, pentru doi cai cu preţul
punerea lor în aplicare în pro­ ducerii economiei întreprinderii. bă a rămas. de lei 2800 şi pentru un op] cu
cesul de producţie. Trebuie însă arătat că, aci per­ {ru întreaga perioadă a războiului şi libertăţii omeneşti, rămîtţfncj în afara construcţii ciudate. Din interior preţul de 2500 lei.
sistă încă lipsuri serioase. Eto răzbat acordurile ungi „concert Aceasta ar fi explicarea ini­
Printre cei mai buni cursanţi luptă ca simplu soldat, în linia întîia. partidului. porcos“ ; guîţări, grohăituri, ţialelor O. P. — oraşul porci­ Cumpărătorii se pot pdresa
se numără tovarăşii Ioan Măr- direct sau prin corespondenţă
Cu primul roman „Le feu“ (Fopi(l), Operele sale „Les Enchainements“ etc. E ciudat, dar totuşi există. lor — opaş „ridicat“ de oameni întreprinderii respective.
Apropiindu-te mai mult, 'nările
H. Barbusse devine purtătorul de cu- (Înlănţuirile) şi „Les Bourreaux” (Că­ sînt impresionate de un miros oare pur şi simplu speculea­ Ofertă de serviciu
neplăcut, specific neglijenţei şi
vînt al milioanelor de soldaţi de pe lăii) sînt puse în slujba demascării ză interesul obştesc şi, rezol- întreprinderea „I. C. Frimu“
necurăţeniei. vîndu-şi problemele lor de „gos­ Orăştie !angajează un număr de
front, indiferent de naţionalitate, El marilor crime ale opresiunii, ale capi­ Acum, şîntem edificaţi oare­ podărie“, periclitează sănăiatea 10 (zece) muncitori calificaţi în
muncitorilor, strică estetica o- meseria de tîmplari mobilă.
gineanu, Dumitru Drăgan, Ioan se manifestă în mod deosebit, în vrea să mobilizeze toate forţele care talismului. cum asupra faptului. In coteţe­ paşului nou construit.
Duncea, Aurelia Sculeanu, Au­ ceea ce priveşte viata internă le care seamănă a gherete de
relia Stănut, Rafila Popa şf Ni- de organizaţie. Din anul 1954, luptă împotriva dezlănţuirii războaie­ II. Barbusse a iubit cu înflăcărare la distanţă, vieţuiesc peste 100 Bunii gospodari din cadrul
colae Ciurdărescu. de cînd a luat fiinţă, şi pînă de porci. Ai cui sînt ? Locatarii combinatului, care administrea­
în momentul de fată, au fost lor şi să le dea un nou şi mare impuls Uniunea Sovietică, pe care a vizitat-o blocurilor din faţă spun că au ză O. M.-ul, şi Sanepidul Hu­
In prezent, organizaţia de ba­ primiţi în rîndurile candidaţilor poposit locatarii blocurilor 14
ză şi propagandiştii celor două de partid abia trei tovarăşi. Se pentru stăvilirea acestora. El înţelege de mai multe ori. A murit la Mos­ şi 25. care nu au o ocupaţie nedoara, n-au de spus nimic,
cursuri fac intense pregătiri pune întrebarea : a muncit oare precisă în Hunedoara. O pensio­
pentru încheierea anului de în- că oamenii trebuie să lupte în primul cova, în 1935. nară şi un căruţaş particular, oare, în legătură cu această
văţămînt. stare de lucruri ?.
rînd împoţriva cauzelor războaielor, Alături de poporul francez, poporul
şi denunţă aceste cauze pe care le în­ muncitor al patriei noastre evocă cu
ţelege pentru prima dată : marile ri- admiraţie figura lui H. Barbusse,
valităţi economice ale oligarhiilor şi scriitorul pentru care literatura a fost

Tqt mai mulţi în marea îndeajuns organizaţia de bază trusturilor financiare, contradicţiile o armă de luptă In slujba măreţei
în direcţia întăririi rîndu/rilor inerente orînduirii capitaliste, ajunsă cauze a eliberării omenirii.

familie partidului ? Cu siguranţă că în ultima ei fază, imperialismul.

La puţin timp apare romanul „Clar­

TurcJusul este una din comu­ nu, şi acest lucru îl dovedesc t é scris sub semnul coţiţurii hotă- (Urmare dip pag. l-a) ................................................................................... ............u i m i i exem p lu l
nele frumoase şi bogate din însăşi faptele. In cadrul I.F.E.T. rîtoare pe care o făcuse în cursul răz-
pe este apreciat de oamenii în Să le u r m ă m

mijlopul cărora lucrează, este

pentru curmarea răului, s-au mente ale muncitorilor, numai nurijor, mecanizarea pe scară aceea că s-a dovedit un bun or" descărcare a Furnalului coa. o rioară a unei role pentru oaja întîmplat nu cu mulţi ani în ur­
largă a lucrărilor care cer un ganizator ul producţiei. Lupă de tonă de zgură rămînea îp rină !de la ţaminoafe. mă — povesteşte el — mi s-a
complăcut într-o situaţie de mo- că acestea au fost ticluite în yolum mare de muncă, şi îo}p- lună, brigada condusă de el a şi în bazinul de separare — cerut să învăţ, să învăţ mereu
sirea de seminţe selecţionate, diat patriei peste pj^p zeci şi zgură care se scurgea în cele Zîmbind, el a început şă ne şi să învăţ şi pe alţii. Şi zi de
leşeală, Iăsînd ca totul şă se re­ birou, fără ca muncitorii respec- Trebuie de asemenea acordată zeci de tone de qţej. tncppînd din urmă în oala de turnare. povestească despre munca sa de zi mă sţrăduiesc să îndeplinesc
atenţie deosebită selecţionării din primeje zile ale acestui an Paguba era rnare. Oalele se strungar, despre activitatea sa această sarcină. Cercul de Is­
zolve de la sine. Maj mult, to­ tivi să ştie nimic. Cu ase- raselor de animale care în cpn- şi pînă acum, „băieţii“ lui Stan- blocau, se încărcau cvi zgură, în cadrul organ !zaţiei de bază torie a P.C.U.S., pe oare-1 con­
diţllle regiunii noastre să dea din oare oanză se micşora ca­ din care face parte. duc, este frecventat ou regula­
varăşul inginer şef Mihai, ma- menea formalism în organiza- o producţie sporită, ciu şi-au (jepăşit planul CU 726 pacitatea tor şi, treptat, erau ritate de toţi tovarăşii însorişi.
tone oţel. Această harnică bri­ scoase din uz, Dar nu numai — Priviţi piesa aceasta, ne Cu toţii ardem de dorinţa de a
nifestă o condamnabilă lipsă de rea întrecerii socialiste nu pu- Viteza de circulaţie a mijloa- gadă tţe oţelari a elaborat cele !ailîţ. Zgura făcea să se blocheze spune el, arătîndu-ne bucata cunoaşte cît mai bine istoria
celor rulante trebuie să fie de mto multe şarje rapide: 87 la şi cupele de ţa benzile de tur­ mare de oţel pripsă în bacurile gloriosului partid făurit de Le­
răspundere în îndrumarea şi tem fi de acord. Permanentiza- număr. nare. Din această oauză, can­ strungului. 386 ore am fixate nta — partid care conduce po­
asemenea în atenţia cqndpperii titatea de fontă lua drumul re­ pentru a executa operaţia de porul sovietic pe drumul înso­
sprijînirea concretă a unităţilor rea muncitorilor, organizarea — Up adevărat membru de butului. Ena animat de dorinţa strunjire interioară. Dar, drept rit al comunismului.
unităţilor, deoarece această vi­ p^ftid, povesteşte tov. Stanciu, de a pune capăt acestei situa­ să vă spun, o dau gata în cel
pentru a devern rentabile, dînd lor în brigăzi, culturalizarea a- teză inflpenţează asupra preţu­ este numai acela oare îşi iu­ ţii de !a putea raporta partidului mult două sute de ore. k
lui de cost. beşte meseria pe oare ş, înyă-
totodată dovadă de lipsă de cestora şi ridicarea nivelului lor ţat-q, uzina în oare lucrează şi că el, membru de partid, nu a Tot ceea ce povesteşte Ne- Au fost arătate dqpr pîteva
Preţul de cost fiind elementul trecut nepăsător pe lîngă aceas­ grut se întîmplă cu adevărat.
competenţă în rezolvarea pro­ politic şi profesional, sînt de a- de bază care influenţează pozi- paptld-ul muncitorilor, cure ne tă problemă. In cele din urmă, Ca să reducă timpul de strun- fapte din mnnpş a ţr-eţ membri
tjy sau pegatiy rentabijţţaţpa a găsit soluţia ; a montat mai jire !a făcut un port-cuţiit pe care fje partid. Asemenea exemple ar
blemelor de producţie. In ge­ semenea probleme de mare im­ unei întreprinderi, se impune pe- conduce pe 4 ruim,i ffr,PU» clar jos de bazinul de separare, pe a fixat un cuţit cu tăiş dublu. putea fi date zeci şi sute. In­
cesitaţea identificării şi nrţnări- inimoş, oare duce spre socia­ Această „neînsemnată” raţiona­ tr-adevăr, la oţelăria Mprtin,
neral, la conducerile gospodă­ portanţă pentru îmbunătăţirea rii în procesul de producţie a rină, un al doilea sifon ou aju­ lizare — una dintre multe alte­ furnale, laminoare, din toate
tuturor elementelor care acţio- lism. torul căruia să separe şi ultima le — îi dă posibilitatea să taie sectoarele pombinatulpi din Hu­
riilor de stat din regiune se ob­ activităţii productive a gospo­ nează asupra acestuia, tonă de fontă de zgură. Acum, un şpan de trei ori mai mare nedoara, membrii de partid au
Toată munca şi priceperea sa, această zgură apucă calea spre decît dacă ar lucra cu un cuţit stat şi stau mereu fn prîrnele
servă familiarism şi comodita­ dăriilor de stat, dar cu toate a- Comuniştjtor, cadrelqr de con­ tov. Stanoiu le dedică sarcinii un bazin !anume amenajat unde simplu. rîndurj ale întrecerji peptru o
ducere şi specialiştilor din de a traduce în viaţă hotărîrjle se solidifică şi de unde este a- producţie cît pipi înalţă, pentru
te, atitudini care sînt încuraja­ cestea ele sînt neglijate. G.A.S., le reyiue sarcina de a pe oare partidul le pune în faţa poi evacuată la haldă. Tovarăşul Negruţ este iubit o mai mare produci jvi ta te a
mobiliza muncitorii pentru rea­ muncitorilor. de oamenii din secţje nu numai muncii, pentru un preţ de cost
te însuşi de tovarăşul Nicolae Comitetelor raional? de partid lizarea sarcinilor trasate de ple­ —¦ Nici un obstacol nu este pentru munca pe care o depune redus.
nara C.C. al P.M.R. din decem­ 'L V de netrecul atunci cînd membrii acolo la strungu] său, ci şi pen­
Qrlăţeanu. şi organizaţiilor de lîgză dlP brie 1956, în vederea obţinerii de partid .căliţi în muncă, iau tru faptul că eşfe unu] din mun­ Rezplţatui muncii !or, a tu ­
unor producţii sporite, a creşte­ ...Re drept ouvînt se poate pieptiş greutăţile — povesteşte citorii oare învaţă ou nesaţ şi
La existenţa acestor lipsuri pp G.A.S. Je revine sarcina de a rii productivităţii iriuncii, a re­ spune că nu există muncitori cu îndreptăţită mîndrie Victor oare împărtăşeşte cu dărnicie turor mentorilor de partid, a în­
ducerii preţului de ppst, aşjgu- oare să nu-1 ounoască pe- prim- Pali. cele însuşite. O mare bucurie a tregului colectiv, se concreti­
contribuit şi organizaţiile de lua cele mai poţrivite măsuri rînd astfel rentabilitatea gospo­ topitarul de la furnale Victor
dăriilor de stat. Pali, Şi acest lucru nu este îm ...Pe tînărul strungar Negrul fosţ în sepţie în ziua în care zează în succesele obţinute pe
partid din gospodăriile de stat, politice şi organizatorice, care tîmplător. El este nu numai Clement, l-am găsit în secţia me­ Negruţ sirip apimţat tovarăşii primele 4 luni ale acestui ap.
fruntaş în producţie, ci şi ino­ canică lîngă strungul său care că şi-ia luat examenul de ma­
şicomiterile raionale departid să aibă drept scop lichidarea a- vator. îi este -atît de drag. Se pregă­ turitate. Productivitatea muncii a crescut
tea să înceapă stl'imjlrea inte­ pe întregul combinat, în această
care n-auanalizatperiodic sta- cestor lipsuri, Ş* sprijinirea goş- Zile de-ia rîndul, tov. Pali, — Cînd am fost primit în rîn­ perioadă de timp, cu 5 la sută,
cum avea puţin timp liber, se durile partidului — şi asta s-a iar preţul de cost a fost redus
rea de lucruri din aceste uni- podăriilor de sţaţ pentrp a de^ cu 0,37 la sută.
oprea lingă rină urmărind fe­
lăţi, pentrq a lua măsuri con- veni mari producătoare de ce­ lul cum se scurge fonta şi zgu­
ra. O singură problemă îl fră-
crete în vederea lichidării Ja reale marfă şi rentabile. mîntia, îl chinuia. La fiecare

timp a lipsurilor. Problema în­ Pe viitor, întreaga atenţie a

trecerii socialiste a fost scăpa­ conducerii Trustului şi a gos­

tă complect din vedere de cătrp podăriilor dp stat, trebuie in­

organizaţiile de bază şi comite- dreptată cu deosebire înspre

tele de întreprindere din G.A.S., fertilizarea solului, prin lucra-

organizarea acesteia îăcîndu-se rea lui în condiţjuni bune, ad-

fictiv. De exemplu, la Trustul mjnistrarea de îngrăşăminte şi

G.A.S. există dosare întregi pu asigurarea unei juste rotaţii a

chemări la întrecere şi angaja- culturilor, spre comasarea tere-