Page 53 - 1957-05

PROLETARI DIN TOa Th. TARILE, UNIŢI-VAl G iif i m pag. iv - a Scrisoarea primului ministru al statului
Anul IX. Nr. 756
Spre noi succese în întrecerea socialistă
Succesul finenlor
m ineri din Lupeni
Cele 20 de brigăzi utemiste
de la mina Lupeni obţin suc­
cese frumoase în muncă. De
pildă, brigăzile tovarăşilor Ale­
xandru Furo, Ion Popa şi Ni-
colae Stanciu, care s-au anga­
jat să dşa peste plan 1.600 to­
ne de cărbune — în cinstea fes­
tivalului, au reuşit să scoată
2.618 tone de cărbune peste
plan. Şi brigada condusă de
Ioan Veleky s-a ţinut de cuvînt;
utemiştii acestei brigăzi anga-
jîndu-se să facă 100 m.c. pre­
gătire în steril, au realizat pînă
acum 150 m.c. peste plan.
Tinerii de la mina Lupnei au
confecţionat 32 obiecte pentru
festival, printre care două
lămpi în miniatură, două vago-
nete de mină şi altele, care
poartă inscripţia „R.P.R. mina
Lupeni“.
O altă realizare a utemiştilor
de la mina Lupeni este şi co­
lectarea într-o singură zi a
15.000 kp. fier vechi.
S. MESZAROS
corespondent
IM CURIND
pe ecranele regiunii Hunedoara, va rula o nouă producţie a cinematogra­
fiei romîneşti „Citadela sfărîmată''. Lucrată după piesa cu acelaşi nume a
lui Horia Lovinescu, ea constituie o nouă realizare de seamă a studiourilor
noastre. ¦>
Va străluci becul electric
Nu peste mult timp locuitorii
iţelor Hăjdău şi Dăbîca din
imuna Topliţa, raionul Hune-
Dara, vor P/utea aprinde în ca­
de lor becul electric. In^ sate-
acestea. unde odinioară stâ­
nca întunericul, vor străluci
iminile.
O nouă întovărăşire
Cînd comitetul de iniţiativă
a începui să arate ţăranilor din
satul Josani, comuna Peştiş, a-
vantajele pe care le au în înto­
vărăşire, mulţi dintre ei s-au
hotărît să facă cereri de înscri­
ere. care cuprind 148 familii şi
Astfel, a luat fiinţă întovără­ 159,53 hectare de pămînt.
Organizarea locu
sporeşte productivitatea
Lupta ce se desfăşoară în pre-
ent în industrie pentru ridica-
aa necontenită a productivităţii
nuncii, îmbracă forme complexe,
’e lîngă unele măsuri de ordin
ehnic, o modalitate a creşterii
roductivităţii muncii este orga-
izarea locurilor de muncă, in
ensul reducerii numărului exa­
gerat de faze de producţie.
La fabrica de ciorapi şi trico-
aje „Sebeşul”, din oraşul Se-
>eş, organizarea judicioasă a lo-
urilor de muncă se bucură de
atenţie deosebită. In cadrul
rocesului de producţie de la
ceastă fabrică, se întîmplau
Tu’lte încrucişări, în sensul că o
ia şină la oare se executau cî-
eva operaţii era plasată la etaj,
a timp ce celelalte operaţii se
xecutau jos, la vopsitorie. îna­
lte, un produs executa cîteva
.curse“ în jos şi în sus, lucru
are făcea să se piardă timp pre-
ios. De curînd însă, maşina de
ncheiat stofe, ce se afla la etaj,
i fost montată lîngă vopsitorie,
—w—'i—»r 0liana adresată tovarăşului Ghivu Stoica,
• Opinia publică din Fin­ preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R.
landa întîmpina cu interes
apropiata vizită a Iui N. A. 1 Primul ministru al Statului Ghana guvernului şi al poporului Ghanei,
Bulganin şi N. S. Hruşciov. Kwatne Nkrumah a trimis preşedin­ îi mulţumeşte pentru faptul de a fi
telui Consiliului de Atiniştri al Re­ acceptat invitaţia guvernului Ghanei
® Unitatea Vietnamului va publicii Populare Romîne, Chivu Stoi­ la serbările independenţei ca şi pentru
fi realizată în ciuda oricăror ca, o scrisoare prin care, In numele faptul de a fi trimis o delegaţie la
piedici — un interviu a Iui un nivel atît de înalt.
Fam Van Dong.
„Ne-am simţit deosebit de onoraţi de prezenţa reprezentan­
® Presa indoneziană con­
Duminică 19 mai 1957 4 pagini 20 bani damnă experienţa engleză cu ţilor dvs. — se spune în scrisoare — ca şi de entuziasmul şi
bomba cu hidrogen.
aai!gBSSS2?!SSEE3aS5SBSSS2SSS33E!gBSB! bucuria cu care ei au participat la această sărbătorire.
• Aprecieri înţelepte, rea­
liste — propuneri construc­ In momentul cînd Ghana îşi începe noua ei viaţă de in­
tive.
dependenţă ea se simte deose bit de încurajată la gîndul că
• De ce a cerut Guy Mo­
liei convocarea Consiliului toate naţiunile lumii sînt ala turi de ea. A constituit deci o
de Securitate.
mare satisfacţie pentru guvernul şi poporul Ghanei, primirea
• 40 de ani de la crearea
Partidului Comunist din mesajului dvs. de felicitări. E ste politica guvernului meu să
Suedia.
trăiască în pace cu toate ţările; asigurăm că ţara noastră speră
şi doreşte o prietenie şi înţelegere sporită cu ţara dvs.
Prin secţiile comLinatufui Ju p ă lansarea chemării Mă folosesc de această ocazie pentru a dori poporului ţării
dvs. pace şi progres permanent". f
Chemarea la întrecere către toate întreprinderile din regiune, lansată cu aproape două D E C A D A C U L T U R I I R. S. F. S . R
săptămîni în urmă de către si derurgiştii hunedoreni, a găsit un larg ecou în rîndul colec­
tivelor de muncitori din între prinderile regiunii noastre. Sosirea în Capitalăa delegaţiei
Acest fapt a dat un nou imbold muncii hunedorenilor, care sînt hotărîţi să traducă de cultură din
neîntîrziat în viaţă angajamen tele luate cu ocazia chemării. Realizările obţinute de aceştia
în primele 16 zile ale lunii, vorbesc convingător despre aceasta.
Vineri dimineaţa a sosit în Capi­ acad. I. Murgulescu, acad. Al. Graur, prilejul Decadei culturii R.S.F.S.R., vă
tală delegaţia de oameni de cultură prof. T. Bugnariu şi prof. E. Ange-
Aglomeratoriştii defin îniîietatea La aceste realizări au contribuit din plin din R.S.F.S.R. care va participa la lescu, membri corespondenţi ai Aca­ spunem un călduros „bine aţi ve­
toate cele trei schimburi de laminatori, şi, în Decada culturii R.S.F.S.R. ce va a- demiei R.P.R., Pavel Ţugui, Costin
Orele trec una după alta, şi, cu fiecare oră ce mod deosebit, cele conduse de Ioan Trifu şi vea loc în ţara noastră între 19 şi Nădejde, N, Goldberger, Aurel Du­ nit". In cursul acestei decade vă ru­
frece, tot mai .mult aglomerat este dat furnalelor. Gheorghe Andrăşescu. 28 mai. ma, C. Paraschivescu-Bălăceanu, pre­
In 16 zile, 2.126 tone aglomerat peste plan. şedintele Asociaţiei Juriştilor din găm să ne împărtăşiţi din ştiinţa şi
Acesta este răspunsul colectivului fabricii de Oţel peste plan Din delegaţie fac parte : C. î. Afa- R.P.R., Sanda Ranghet, secretar al
aglomenare la angajamentele luate cu ocazia nasenko, ministrul Invăţămîntului al Comitetului Naţional pentru Apăra­ arta voastră, din muzica şi folclorul
lansării chemării. In această luptă cu planul, Numele prim topitorilor Aurel Stanciu, Du­ R.S.F.S.R., conducătorul delegaţiei, rea Păcii din R.P.R., Eugen Rochn.
fruntaş pe fabrică s-a situat schimbul condus mitru Şerban, Avram Opriş şi Ioan Miculic V. A. Kratov, preşedintele Prezidiu­ secretar al A.R.L U.S.-ului, Ana Lun- vostru, să ne arătaţi odată mai mult
de mg. Valentin Răileanu, cu o depăşire a fac cinste Combinatului siderurgic Hunedoara. lui Filialei din Siberia de est a Aca­ gu, Elena Livezeanu, secretare ale
planului de 8 la sută. Mereu fruntaşi în producţie, mereu fruntaşi în demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., V. A. C.F.D.R., M. Gafiţa, secretar al Uni­ neintrecula voastră artă a baletului.
ce priveşte numărul şarjelor rapide. Zakautkin, scriitor, membru al con­
Angajamentul depăşit cu 100 la sută ducerii secţiei din Rostov a Uniunii unii Scriitorilor din R.P.R, Şt. Cru- Noi vedem in voi soli de seamă ai
Acum, mai mult ca niciodată, aceşti oţelari Scriitorilor Sovietici, membru în co­ ceru, secretar al Comitetului orăşe­
Luminătorii hunedoreni n-au dezminţit nici şi-au intensificat eforturile în vederea obţinerii legiul redacţional al revistei „Don", nesc Bucureşti al P.M R., I. Raclau păcii din întreaga lume. Să trăiască
de data aceasta reputaţia lor. Angajamentul unor realizări oî-t mai însemnate. Concret, pe E. P. Karenina, artistă a poporului şi Steiiana Nastasescu, vicepreşedinţi
de a da pînă la sfîrşitul lunii mai cu 4,2 la grafic, în dreptul numelui lui Stanciu, procen­ ai Sfatului popular al Capitalei, P. pacea t Să trăiască in veci prietenia
sută mai multe laminate peste plan, după nu­ tul îndeplinirii planului de producţie în 16 zile din R S.F.S.R., de la Teatrul de dra­ V. Cottescu, Zenaida Pally, Julcs
mai 16 zile de muncă, a fost depăşit cu peste este de 115,1 la sută, Şerban 119 la sută, A- mă „A. S. PuşV.in" din Leningrad, Cazaban, artişti emeriţi, scriitorii romino-sovieiică /“.
100 la sută. Aşa reiese din cifra 108,5, ce re­ vram 117,8 la sută, Miculic 108,7 La sută. In vicepreşedintă a Asociaţiei teatrale
prezintă procentul îndeplinirii planului pe a- aceeaşi prioadă, pe întreaga oţelărie s-au dat din Leningrad şi A. V. Alerţlin, rec­ Radu Boureanu, Horia Lovinescu şi A luat apoi cuvîntui C. I. Afa-
ceste zile. peste plan 481 tone de oţel. torul Universităţii „Gernîşevski“ din alţii, I. Moraru, llca Melinescu, Scar-
lat Calimachi, prof. N. Pascu, mem­ nasenko, conducătorul delegaţiei de
Saratov, doctor în ştiinţe chimice. bri ai Consiliului general A.R.L.U.S.
Pe aeroportul Băneasa delegaţia oameni de cultură din R.S.F.S.R. ca­
şi alţii.
sovietică a fost salutată de tovarăşii: Din partea ambasadei Uniunii So­ re a spus : \
acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşe­
dintele A.R.L.U S.-uluî, Ion Pas şi vietice la Bucureşti au fost de faţă „Păşind pe păminiul Romîniei fră­
G. M. Nicuţă, adjuncţi ai ministru­ ambasadorul A. A. Epişev, V. M. Ni-
kolaev, consilier, V. 1. Barahnin, ţeşti, socialiste, noi, aclivişfl pe tă­
lui Invăţămîntului şi Culturii, Stela
Enescu, preşedinta C.F.D.R., Ofelia prim-secretar şi I. S. Ilin, secretar. riinui culturii din R.S.F.S.R., aducem
Manole şi Gctav Livezeanu, vicepre­ Adresînd membrilor delegaţiei cu-
şedinţi ai A.R.L U.S.-ului, Al. Euican, salului nostru fierbinte şi cordial har­
vicepreşedinte al Institutului Romîn vîntul de bun sosit, acad. prof. dr.
C. I. Parhon a spus între altele: nicului popor romin şi transmitem cele
pentru Relaţiile Culturale cu Străi­
nătatea, Dr. Iosif Bogdan şi M. Ghel- „Intimpinîndu-vă cu deosebită dra­ mai bune urări oamenilor muncii din
megeanu, vicepreşedinţi ai S.R S.C., goste în momentul cirul faceţi primii
paşi pe păminlul patriei noastre, cu glorioasa Capitală a Romîniei, ora­
şul Bucuroşii. Nouă ne-a revenit ico-
sebita cinste de a vizita minunata
dvs. ţară şi, ta amabila invitaţie, a
ÇJjt în lu tip itta p e a S L ilti m u w t i l i i i A.R.L.U.S.-ultt!, să luăm parte la De­
a (!íiUl d(L 2 3 cÂufyii&t
cada culturii R.S.F.S.R. Această ac­
ţiune organizată de A.R.L.U.S., va
contribui şi mai mult la întărirea prie­
teniei dintre popoarele noastre, Din
toată inima noi spunem : să trăiască
Chemarea minerilor din Aoinoas a şi să înflorească veşnic prietenia din­
tre popoarele Republicii Populare Ro-
Pentru traducerea în viaţă a mod ritmic şi să dăm peste mine şi Uniunii Sovie/icef".
directivelor Congresului al II- plan 10.000 tone cărbune;
lea al Partidului Muncitoresc (Agerpres).
Romîn, cît şi a sarcini­ — să îndeplinim planul de
lor trasate de Plenara C.C. al pregătiri şi deschideri şi să ex­ C ult u ra în . S. F. S. R.
P.M.R. din decembrie 1956 cu cavăm cu 2 la sută mai mulţi
privire la ridicarea nivelului de Formată în urma viotoriei Activitatea ştiinţifică din pe canalul Volgia-Don, marea
trai materia! şi cultural al oa­ metri cubi s Marii Revoluţii Socialiste din R.S.F.S.R., îşi măreşte continuu clădire a noii universităţi din
menilor muncii, creşterea pro­ Octombrie, Republica Sovietică sfera de preocupări, îmbogăţind Moscova, sînt doar cîteva din
ducţiei şi productivităţii mun­ — să sporim productivitatea Federativă Socialistă Rusă, este cu noi descoperiri ştiinţa mon­ aceste realizări măreţe.
cii, însufleţiţi de hotărîrile par­ muncii pe exploatare cil 5 la cea mai mare republică între ce­ dială. Au loc mari descoperiri
tidului şi guvernului cu privire lelalte republici sovietice surori, în aerodinamică, fizică, în do­ Demni urmaşi ai lui Glinka
la îmbunătăţirea salarizării sută, 'faţă de productivitatea însumînd 17 milioane km. p., cu meniul ştiinţelor naturii. Lu­ şi Ceaikovski, muzicienii sovie­
muncitorilor din industria mi­ planificată ; o populaţie de peste 114 mi­ crările şi descoperirile lui Ti-
nieră şi pentru a întîmpina lioane loouitori. miriazev şi Miciurin, se bucură tici au înălţat muzica rusă pe
Ziua minerului şi Ziua de 23 — să reducem preţul de cost de un renume mondial. Un mare noi culmi ale artei componis­
In această acţiune de electri­ August cu realizări frumoase în pe tona de cărbune cu 1 la sută; Astăzi, cînd se împlinesc a- avînt şi o înflorire ne mai vă­ tice şi interpretative. Sînt renu­
ficare a satelor, s-au evidenţiat, muncă, colectivul de muncitori, proape 4 decenii de cînd a luat zută au atins, după revoluţie, miţi, departe peste hotarele
în mod deosebit, următorii to­ tehnicieni, ingineri şi funcţio­ — pînă la Ziua minerului se fiinţă R.S.F.S.R., marele şi e- literatura şi artele. Apariţia U.R.S.S. Kabalevski, Hrennicov,
varăşi : Moise Georgescu, pre­ nari de la exploatarea minieră va construi în roşu sala de gim­ roicul ei popor priveşte cu mîn- creaţiei lui Gorki — fondato­ Alexandrov, Dunaevski, Zaha-
şedintele Comitetului cetăţenesc Aninoasa, cheamă la întrecere nastică din Aninoasa, din fon­ drie gloriosul drum de fapte, rul literaturii realismului socia­ rov, Soloviov-Sedoi, David Ois-
din Hăjdău, Simion Ticulaş şi socialistă pe perioada 1 mai—23 dul întreprinderii; munca sa de proporţii grandioa­ list, şi orientarea talentatului trah şi alţi mari compozitori şi
Ion Micoane din Dăbîca. se, care a schimbat complect poet Maiakovski. spre idealurile interpreţi.
august 1957, colectivele tuturor îndeplinind în termenul pro­ înfăţişarea ţării sale, viaţa fiilor revoluţionare, au dat impulsuri
pus obiectivele propuse în pre­ săi. noi dezvoltării literaturii şi arte­ Ca şi teatrul, arta cinemato­
exploatărilor miniere ale Văii zenta chemare, colectivul ex­ lor din R.S.F.S.R. grafică din R.S.F.S.R. a deve­
ploatării miniere Aninoasa, este Patriei lui Lomonosov, Pav­ nit una din cele mai dezvoltate
Jiului, cu următoarele obiecti- hotărît să traducă în viaţă sar­ lov, Mikluho-Maklai, Cernîşev- Literatura sovietică rusă luptă ramuri ale activităţii culturale
cinile trasate de partid şi gu­ schi, Dobroliubov, Puşkin, Ler­ împotriva manifestărilor nega­ a republicii. Zeci de studiouri
ve : montov, Gogol, Turgheniev, tive, însufleţeşte munca crea­
vern în ce priveşte creşterea Dostoievski, Nekrasov, Ostrov­ toare, propagă principiile mo­ produc anual filme artistice,
să îndeplinim planul în producţiei şi productivităţii ski, Tolstoi, Cehov, Repin, Glin­ rale noi, contribuie la dezvol­ documentare şi ştiinţifice, oare
muncii, care duc la ridicarea ni­ ka şi a altor numeroşi oameni tarea internaţionalismului pro­ îşi aduc partea lor de contri­
velului de trai material şi cul­ de ştiinţă şi artă, i se deschid, letar, a prieteniei şi păcii între buţie la creşterea omului nou,
tural al celor ce muncesc din după victoria Marii Revoluţii popoare. la înflorirea culturii.
patria noastră. Socialiste din Octombrie, noi
drumuri spre cultură, ştiinţă şi De aceleaşi nobile idei sînt în­ Manifestările care vor avea
Şeful exploatării, Secretarul comitetului de partid, artă. sufleţiţi şi constructorii, arhi­ loc cu prilejul Decadei Culturii
tecţii şi artiştii. Dezvoltînd tra­ R.S.F.S.R. vor consti tui pentru
ing. POMPILIU MERFU GEZA TANCZER Factorul motor, focarul şi stea­ poporul nostru un prilej de a
cunoaşte şi mai adine comorile
Preşedintele comitetului de întreprindere Secretarul organizaţiei U.T.M. culturii sovietice ruse. In a-
PETRU RIPA A. N1CHIFORIL
rít s w : 'S3.¦•'M'.it o « r» tr.-zxj- ovrsxzr.\rzriwr
gul noii culturi, devine partidul ceastă cultură, poporul nostru
comuniştilor, partidul lui Lenin, vede o expresie strălucită a iu­
şirea agricolă „9 Mai“ din a- care, prin istoricele sale ;ezo- diţiile vechilor maeştri ruşi, a r­ deilor luptei pentru pace şi pro­
cest sat, cu un număr de 15 fa­ luţii în problemeleideologice, hitecţii au realizat noi oraşe, e- gres social, pentru colaborare
milii, care au adus cu ele 10,75 fixează principiile menite să o- dificii monumentale şi clădiri paşnică între state, indiferent
rienteze ştiinţa şi arta pusă în demne de măreţia epocii în care de orînduirea lor politică şi e-
hectare de pămînt. trăiesc. Construcţia staţiilor me- conomică.
De la 1 ianuarie pînă acum, slujba construcţiei noii societăţi. trourilor din Moscova şi Lenin­
grad, lucrările arhitecturale de
în raionul Hunedoara s-au în­
fiinţat 7 întovărăşiri agricole
Festivalul Mondial răspunsul l-au primii din partea pio­ La căminul cultural — Manifestări în cinstea
al Tineretului şi nierilor, care le-au spus că merg să-şi Camera festivalului Decadei culturii R.S.F.S.R.
Studenţilor, care va înfrumuseţeze comuna, în cinstea fes­
munca avea loc în acest tivalului. Zilele trecute, într-una din came­ Cu prilejul Decadei culturii
an la Moscova, este rele căminului cultural „Horia" din R.S.F.S.R., ,,Librăria Noastră"
aşteptat cu multa Coloana veselă s-a oprit in par­ comuna Poiana, raionul Sebeş, s-a din oraşul Deva, a organizat
însufleţire de către amenajat „Camera festivalului", ini­ in localul librăriei, un. bazar
oamenii muncii din cul Ghilghiu. S-au împărţit pe echipe ţiativa amenajării camerei festivalu­ al cărţii, cu vînzare.
patria noastră. In lui a pornit de la tinăra bibliotecară
vederea întîmpină- şi au pornii la treabă. Unii stNin­ Maria Cibu şi instructorul raional Deschiderea festivă a acestui
rii lui, sînt pregă­ U.T.M. Bălgrădean. Cîţiva itlemişli bazar are loc astăzi şi e! va
tite, peste tot, da­ geau gunoiul dintre brazi, cu gre­ din Poiana au făcut fotomontaje, lo­ funcţiona pînă la data de 28
ruri şi cadouri mi­ zinci şi o gazdă de perete. Aici, la mai.
eliminîndu-se astfel pierderile nunate. blele, alţii îl cărau cu coşurile, iar camera festivalului, tinerii din co­
mună îşi petrec zilnic timpul de la •it
de timp. Cu migală şi sîr- fetele măturau aleele in urma 'or. orele 17 pînă la 20. Ei citesc arti­
Tot o măsură organizatorică, guinţă, mîinile di­ cole în legătură cu festivalul, discută
bace ale Lenuţei Printre cei mai harnici pionieri au despre desfăşurarea Festivalului de
pusă în practică La această fa­ Boşorogan din sa­ ta Moscova, şi sînt curioşi să cu­
brică, este excluderea unor faze tul Păuclneşti, ra­ fost:Tudor Georgescu, Emilia O- noască cit mai multe despre acest
de muncă ce nu erau strict ne­ ionul Haţeg bro­ mare oraş. Tot la camera festivalu­
cesare bunei desfăşurări a pro­ dează o.săptuică ce prian, Puiţa Dobroiă şi Cornelia Ban. lui se ţin, cu şcolarii şi pionierii,
cesului producţiei. Astfel, în jo­ va fi trimisă festi­ convorbiri cu tem a: „In curînd fes­
cul bobinajului dublu, în urina valului. Timp de 5 ore, cele 7 hectare ale tival la Moscova". Cu clasa a Vil-a Tot în oraşul Deva, in cins­
unei inovaţii făcute în cadrul A, se pregăleş'e o călătorie imagi­
fabricii, s-a trecut la utilizarea Din ce coloana de copii se apro­ parcului „Ghilghiu” al comunei Po­ nară pe hartă care se va desfăşura tea Decadei, vor fi organizate
unui urzitor dublu, care are a- pia mai mult de piaţa „Vadu” şi vo­ tot la camera festivalului. Fără în­
vantajul că, la aceeaşi canti­ cile se auzeau toi mai bine. Curio­ iana, au fosl curăţate. Apoi au tre­ doială, la această călătorie imagina­ o seamă de acţiuni culturale.
tate de fire urzite, sînt utilizaţi zitatea unor oameni care şedeau pe ră vor participa şt tinerii din comu­
mai puţini muncitori şi operaţia scaune la soare în ţaţa unei porţi, ti cut la amenajarea locului din jurul nă. Adunarea va fi condusă de to­ Aşa de pildă, în ziua de 20
se execută mai repede. Prin făcuse să se ridice şi să se apropie varăşul profesor de geografie.
introducerea acestui nou proce­ de urma coloanei, să-i întrebe pe monumentului ce se află în piaţa mai, va fi organizată [a Casa
deu, productivitatea muncii la copii unde merg cu greble, mâluri, Dacă vreţi să peirecefi o seară plă­
bobinat a crescut cu 87 la sută. sape şi coşuri. Fără de intîrzicre, „Vadu", unde au făcut rondouri de cută in Poiana, veniţi la camera fes­ pionierului o „scară a basmu­
tivalului /
Printr-o organizare mai bună flori. Băieţii au împrejmuit lolul şco­ lui rus", la 21 mai biblioteca
şi prin. întărirea spiritului de MARIA DOBROTA
răspundere a fiecărei muncitoa­ lar pentru a împiedica astfel intra­ Instructoare superioară regională va organiza o seară
re şi muncitor faţă de calitatea Poiana — raionul Sebeş
produsului ce îl execută, :>-a rea vitelor. Aceste munci voluntare literară pe marginea operelor
reuşit să se îmbunătăţească sim-
/m m .. în cadrul comunei, pionierii le-au lui Ostrovschi, în ziua de 22
e la cîteva sule de metri făcut în cinstea feslioalului regional mai Cinematograful „Filimon
se auzeau vocile mlă­
dioase şi pline de vioi- şi celui de la Moscova. Sîrbu" va face prezentarea fes­
ciune ale copiilor c :rr
liniau: In cinstea Festivalului Mondial, tivă a filmului sovietic ..Al
Peste plaiurile ţării
Ca şi florile In cimp pionierii întocmesc un album cu ve­ 41-lea' ,în ziua de 25, în sala
Pe scăldăm in apa mării
Şi voioşi păşim in rină. deri, !olografii, scrisori din ţara noa ¦ clubului „Cooperatorul" . va a-
slră, pe care îl vor trimite la o uni­ vea loc un proces literar pe
marginea romanului „învie­
tate de pionieri de la Moscova. rea" de Lew Tolsloi, iar in
In curînd, cu ajutorid hărţii, pio­ seara zilei de 28 mai, în sala
nierii din Poiana se vor îniilni in festivă a Sfatului popular re­
„Moscova oraşul festivalului", cu gional, va avea loc o „seară
pionierii sovietici de muzică populară rusă şi ro­
mânească", " '' *