Page 54 - 1957-05

Pag. 2
U»UJ'HB.WU»
Două organizaţii de bază cu preocupări diferite
ta ţi sie primirea de noi membri şi candidaţi sie pârlişi HAŢEG (de la subredacţia Astfel, cu acest prilej, se va
Grijă deosebită faţă
de întărirea rîndarilor
partidului
Organizaţia de bază din sec­
torul laminoare al Combinatului
siderurgic Hunedoara acordă o
mare atenţie întăririi rîndurilor
partidului, ou cele mai bune e-
1emerite din sector. In mod per­
manent, membrii biroului orga­
nizaţiei de bază stau de vorbă
cu liaminoriştii, manevranţii şi
fochiştii fruntaşi în producţie, le în bune condiţiuni, a procesului
explică pe înţeles politica parti­
dului nostru în opera de con­
struire a socialismului şi cît de
mare e cinstea pentru ei de a
deveni membri de partid.
Biroul organizaţiei de bază a
folosit şi alte forme de muncă
în vederea atragerii în partid a
oelor mai buni muncitori. De
pildă, comunişti ca Petru Con­
stantin, Franci sc Dragotă, Nico-
lae Şerban şi alţii, bine pregă­
tiţi din punct de vedere politic,
oameni cu prestigiu în sector, au
primit sarcina de a se ooupa
de un număr de tovarăşi ca Gh.
Brehui, Nicolae Siimeria, Cons­
tantin Pădureţ, Ioan Moi se şi
alţii, oare defşi erau foarte bum
muncitori în procesul de produc­
ţie, totuşi nu înţelegeau preve­
derile statutului P. M. R. şi
lupta partidului pentru cons­ merat.
truirea socialismului. In urma Faţă de această situaţie, era
unei munci perseverente, oame­ de aşteptat ca organizaţia de
C o n cu rsu l p en tru cea m ai m arenii au început să citească di­ bază să ia măsuri politice din
verse materiale din broşuri şi cele mai bune pentru atragerea
ziare, au început să studieze cu în partid a celor mai buni ti­
atenţie statutul P.M.R. şi şi-au neri, oare prin comportarea lor
dat în scurt timp selamia că po­
litica partidului nostru exprimă
propriile lor interese. Pentru a-
ceasta ei au cerut să fie pri­
miţi în rîndurile candidaţilor de
partid.
O altă metodă folosită de bi­
roul organizaţiei de bază a fost
aoeea a întâlnirilor între tami-
noriştii vîrstnici şi tineret. In
cadrul acestor întâlnirii, munci­
torii vîrstnici au povestit tine­
rilor despre viaţa grea de mi­
zerie pe care o trăiau în timpul
burghezo-moşierimii şi condiţiile
noi de muncă şi de viaţă pe
care laminoriştii le au asigu­
rate de statul demoorat-poputar.
Pentru a cuprinde cît mai
mulţi muncitori în vederea atra­
gerii lor în partid, biroul orga­
nizaţiei de bază a organizat pe­
riodic conferinţe ca de pildă,
„Despre înaltul titlu de mem­
bru de partid“, „Rolul şi însem­
nătatea partidului în viaţa sta­
tului“, „Marea cinste pentru un
utemist de a deveni membru de
partid“ şi alte conferinţe care au
trezit interesul muncitorilor şi
au făcut ca o parte dintre ei
să ceară a intra în rîndurile
candidaţilor şi membrilor de
partid.
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
AN UN 7
Muzeul de Istorie a partidului
achiziţionează obiecte şi foto­
grafii care au aparţinut luptă­
torilor revoluţionari sau organi­
zatorilor de partid şi de masă
din ţara noastră. Cei ce deţin
!c&BDCi? o n c a n t a B a n n a E i a a n n K a n s f a n n a a n n E j n E i E c n B u n E E a n o a n a E n D a a c s a a a a m a t J i i a B Q E j n i i
Z ilele trecute, o brigadă
a Direcţiei generale
C.E.C., în scopul anali­
zării şi îmbunătăţirii
muncii direcţiei regiona­
le şl a sucursalelor raionale
C.E.G. din regiunea noastră, a
efectuat un control oalifiaat,
scoţînd în evidenţă realizările
şi descoperind lipsurile din
munca desfăşurată în anul 1956
şi în primul trimestru al .aces­
tui an.
Publicăm mai jos concluziile
şedinţei oare a avut loc în ziua
de 16 mai a. c. în care s-a ana­
lizat activitatea direcţiei regio­
nale C.E.G.
întocmirea şi realizarea
planului de atragere
Unităţile Casei de Economii
din regiunea noastră, în 1956
şi în primul trimestru al aces­
tui an, privind munca de atra­
gere a disponibilităţilor băneşti
ale populaţiei, au înregistrat un
progres faţă de anii precedenţi.
Astfel, planul pe 1956 a fost
realizat în proporţie de 129,4 la
sută, valoarea depunerilor fiind
cu 66,6 la sută mai mare decît
în 1955. De asemenea, numărul
depunătorilor a sporit în 1956
cu 19.905, (cu 49 la sută mai
mare faţă de anul precedent), a-
jungînd la finele anului la un
număr de 67.285 depunători.
Activitatea unităţilor C.E.C.
a avut rezultate şl în mediul să­
tesc. Aci, planul de atragere pe
.anul 1956 a fost îndeplinit în
proporţie de 142,5 la 3ută. De
im uwn
v b h t h E5E
In urma muncii perseverente
duse de organizaţia de bază
pentru întărirea rîndurilor par­
tidului, s-a putut ajunge ca de
la 1 ianuarie a. c. şi pînă în
prezent să fie primiţi în rîndu­
rile candidaţilor şi membrilor
de partid un număr de 35 to­
varăşi.
Important este faptul că noii
membri şi candidaţi de partid,
alături de ceilalţi comunişti, au
influenţat pozitiv desfăşurarea,
de producţie, ceea ce a făcut ca
în cinstea zilei de 1 Mai sec­
torul laminoare să aibă o depă­
şire a planului de producţie cu
3.630 tone luminate, iar în pri­
ma deoadă a lunii mai, planul
de producţie să fie realizat în
proporţie de 109.7 la sută.
Posibilităţi da —
rezultate nu
La fabrica de aglomerare din
cadrul combinatului, lucrează
un mare număr de tineri, mem­
bri şi nemembri ai organiza­
ţiei U.T.M., tineri oare în pro­
cesul de producţie au dat do­
vadă de ataşament faţă de par­
tid şi de guvern, lucru concre­
tizat în îndeplinirea şi depăşi­
rea sarcinilor de plan la aglo­
lăudabilă, atît în procesul de
producţie, cît şi în viaţa parti­
culară, au dovedit că merită a-
cest lucru.
Aceasta însă nu a constituit
o preocupare de seamă a orga­
nizaţiei de bază.
E drept că organizaţia de ba­
ză de aci a primit în acest an
în rîndurile candidaţilor şi
membrilor de partid un număr
de 8 tovarăşi din activul fără de
partid, care prin natura legă­
turii lor zilnice cu organizaţia
de bază au înţeles marea cin­
ste de a face parte din avan­
garda clasei muncitoare.
Sînt însă cazuri, cînd deşi
unii tovarăşi îşi pregătesc do­
cumentele pentru a intra în rîn­
durile candidaţilor de partid,
discutarea lor în adunările ge­
nerale se tărăgănează. Acest
lucru poate fi dovedit de fap­
tul că la organizaţia de bază
se găsesc şi acum trei dosare
care de mai bine de un an îşi
aşteaptă rezolvarea.
Un lucru care frînează în bu­
nă măsură atragerea în partid
a muncitorilor, îl constituie fap­ data de 31 mai 1957, secţia agricolă,
tul că biroul organizaţiei de ba­
ză tolerează ca în adunările ge-
asemenea obiecte sau fotografii
sînt rugaţi să comunice Muzeu­
lui de Istorie a partidului, stra­
da Biserica Amzei or. 5—7 din
Bucureşti, telefon 5.76.48 sau
4.36.55.
asemenea, în reţeaua poştală,
planul pe regiune a fost îndepli­
nit în proporţie de 120,3 la sută. fost obţinute prin acţiuni între­
Faţă de trimestrul I al anu­
lui 1956, creşterea globală a sol­ a îndeplinit planul, trimestru de
dului, în primul trimestru al a-
cestui an, este de 43 la sută,
iar la indicele „mediu sătesc“
de 18 la sută.
Privind întocmirea planului
de atragere, Direcţia regională
şi sucursalele raionale, au ma­
nifestat unele lipsuri. Necunos-
cînd realitatea veniturilor pe ra­
ion, s-au elaborat planuri sub
posibilităţile de atragere. In
speciai au fost subapreciate po­
sibilităţile existente în mediul
sătesc. De exemplu, planul fixat
raionului Orăştie pe anul 1956,
în mediul sătesc, a fost de nu­
mai 18,4 la sută din planul glo­
bal, deşi populaţia rurală repre­
zintă 65,5 la sută. Aceeaşi si­
tuaţie a fost şi în raioanele
Alba şi 11ia. Această lipsă s-a
repetat şi în primul trimestru
al anului 1957,
Deşi propunerile de plan au
fost corectate de Direcţia gene­
rală, totuşi realizările au dove­
dit că au fost încă mici faţă
de posibilităţi. De aici, revine
o sarcină, ca planurile viitoa­
relor trimestre să se întocmeas­
că pe baza posibilităţilor reale
de atragere.
O mare lipsă în activitatea
C.E.C. din regiunea noastră, a
fost neîndeplinirea ritmică a pla­
nului. Deşi unele sucursale ra­
ionale ca Deva, Brad şi Orăş-
tic au îndeplinii şi depăşit sar­
DRVMU! SOCIALISMULUI Nr. 756
ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 IUN IE V E D E R E DIN H A Ţ E G
întreceri sportive
noastră voluntară). desfăşura spartac.hiada pionie­
nerale de primire în rîndurile Comitetul raional de Cultură rilor şi şcolarilor constînd în
candidaţilor şi membrilor de Fizică şi Sport Haţeg, a luat întreceri la volei, handbal şi a-
partid ,să se pună candidaţilor iniţiativa ca în cinstea zilei de tletism.
întrebări „filozofice“, Aşa a fost 1 iunie, Ziua internaţională a
de pildă la una din adunările oopiliuliu-i, să organizeze mai De asemenea, cei mari vor
generale recente, unde comunis­ multe întreceri sportive. concura la tenis de masă şi
tul Augustin Stanciu pretindea volei.
unui simplu muncitor să-i
răspună „cînd a luat fiinţă lupta N. SBUCHEA
de clasă“ şi alte întrebări oare
depăşeau nivelul celui care era LA MAGAZINUL UNIVERSAL
discutat.
Vitrinele frumos amenajate şi d in O r ă ş t i e Alexandr Fadeev
Este lesne de înţeles, că pu- cu gust estetic aranjate ale ma­
nînd în înourcătură pe cel ce gazinului de textile nr. 34 din conştiinciozităţii şi priceperii (decembrie 1901 - 13 mai 1956)
vrea să intre în rîndurile candi­ Orăştie, te îndeamnă să intri colectivului de aici, s-a reuşit
daţilor de partid şi oare în pe­ aci. Cu multă bunăvoinţă vîn- ca planul de aprovizionare să Opera lui Alexandr Fadeev, unul minată de mersul înainte al Revoluţiei.
rioada stagiului de candidatură zătorii te întreabă ce doreşti, şi fie îndeplinit cu 116 la sută, Iar
are timp de a se pregăti te­ îţi arată mai multe feluri de la desfacere cu 111 la sută. din cei mai de frunte scriitori so­ Anilor Marelui Război pentru Apă­
meinic, nu poate decît să se cre­ stofe sau ţesături. S-au evidenţiat în mod deose­
eze iluzia în rîndul maselor că bit, în buna deservire a consu­ vietici, se bucură de o deosebită pre­ rarea Patriei, Fadeev le-a închinat roj
în partid nu poate intra decît Curăţenia exemplară ce se matorilor, cît şi în păstrarea lo­
cel oe posedă înalte cunoştinţe poate vedea la toate raioanele, cului de muncă cît mai curat, ţuire in cercurile progresiste din în­ mânui „Tînăra gardă", adevărată e-
marxist-leniniste. Dacă însă ci­ Maria Poenaru şi utemista Mă­
neva din biroul organizaţiei de îngrijirea mărfurilor şi grija ria Lupaşcu. treaga lume. popee a omului sovietic, a credinţei
bază ar fi solicitat ca tov. Au­
gustin Stanciu să răspundă la pentru cerinţele cumpărătorilor Şi încă un lucru bun se poa­ Fadeev face par­ sale nestrămutate
întrebarea pusă, credrn că şi el te spune despre magazinul uni­
s-ar fi descurcat destul de greu. îi preocupă mult pe tovarăşii de versal din Orăştie. In cinstea te din primele pro­ A în izbînda luminii
zilei de 1 Iunie, „Ziua interna­ asupra beznei, a sa­
Iată deci probleme de care aici. Oriunde te-ai uita nu se ţională a copilului“, aici se va (moţii de scriitori
organizaţia de bază trebuie să amenaja o vitrină şi o expozi­ m e d a u o h J crificiului său le­
se ocupe în mod serios pentru poate zări nici un fir de praf, ţie cu vînzare de îmbrăcăminte crescuţi şi educaţi gendar pentru salvarea libertăţii lumii
a lichida rămînenea în urmă a pentru cei mici.
muncii de primire în rîndurile iar ordinea care domneşte în de Puterea sovietică.
partidului a celor mai buni
muncitori, ingineri şi tehnicieni. magazin impresionează în mod In timpul războiului civil se ală­ de primejdia tiraniei fasciste.
C. CHIŢIGOI plăcut ochiul. tură luptei poporului pentru apărarea In 1951, cu prilejul împlinirii a 50
Despre realizările magazinu­ tinărului stat sovietic. Primele sale de ani, lui Fadeev i se acordă pentru
lui îţi poate povesti tov. Evald
Antone, responsabilul magazi­
nului. Pe trimestrul I, datorită
BaanBanEnnnHEEaEaanBBHaaaEHHnaHniccaaajBHaaauBnBBnnBnEanaBEnsBHijnfsnDnoflBaHDHOBnBBiiiHBseaHBnBOHnHHnui nuvele „Revărsare" şi „împotriva şu­ a doua oară „Ordinal Lenin", drept
voiului", precum şi romanele „Infrîn- răsplată pentru rodnica sa activitate
gerea" şi „Ultimul din Udeghe", au pe tărîm literar şi obştesc. In 1952,
ca temă desfăşurarea războiului civil la cel de al XIX Congres al P.C.U.S.,
in Extremul Orient. Al. Fadeev a fost reales membru al
recoltă de porumb la hectar Fadeev are meritul de a fi înţeles C.C. al P.C.U.S.
şi înfăţişat anii de luptă eroică ai Al. Fadeev a fost un neobosit luptă­
Pentru realizarea sarcinilor trasate puţin o zi înainte Ia sfatul popular războiului civil într-o adîncă perspec­ tor pentru cauza construirii socialis­
de partid şi guvern cu privire la comunal sau tehnicianului agronom.
sporirea producţiei de porumb, în ca­ inginerul sau tehnicianul agronom de După. recoltare, se va încheia proce­ tivă istorică, mersului implacabil al mului şi a comunismului, pentru cauza
drul regiunii Hunedoara se organi­ la comună. Inginerii şi tehnicienii a- sul verbal în carnetul de participant
zează un concurs pentru cea mai gronomi sînt obligaţi să îndrume în­ şi se va semna de cei care au a- Revoluţiei, al victoriei. păcii, atît de scumpă omului sovietic
mare recoltă de porumb Ia hectar. deaproape participanţii la concurs să sistat la recoltare. Fără producţia
Concursul se organizează pe raioane execute cele mai potrivite lucrări du­ stabilită în modul acesta şi fără pro­ El a înfăţişat transformarea omului şi oamenilor cinstiţi din lumea în­
şi cuprinde gospodăriile agricole co­ pă specificul locului, să cerceteze a- cesul verbal încheiat, participantul sovietic, indisolubil legată şi deter- treagă.
lective, întovărăşirile agricole şi cît ceste culturi, observînd mersul vege­ nu poate obţine o clasificare vala­
mai mulţi ţărani muncitori cu gos­ taţiei şi aplicarea lucrărilor, făcînd bilă. Organizarea locului de muncă
podării individuale din raza raionu­ din aceste parcele loturi demonstra­ sporeşte productivitatea
lui respectiv. Scopul concursului este tive. Fruntaşilor în producţie, cîştlgă-
de a folosi cele mai adecvate lucrări tori al concursului, li se vor acorda (Urmare din pag. I-a) de pildă, executarea unei opera­
agrotehnice cerute de cultura porum­ Suprafeţele înscrise la concurs se diplome, insigne şi premii, constînd ţii la combinezoane era făcută
bului, în vederea asigurării unor re­ consideră loturi demonstrative pentru din trioare, semănători, pluguri, gra­ ţitoi calitatea. In urma acestui de o singură maşină, care nu
colte bogate la hectar, în condiţii de aplicarea şi răspîndirea celei mai pe, tocători de nutreţ, prăsitori, pom­ fapt, se elimină în bună măsură putea satisface cerinţele produc­
climă şi sol diferite. Participanţii vor bune agrotehnici a porumbului în pe de stropit, truse şi alte unelte remaierile defectelor, şi în acest ţiei. Maistrul Emilian Cleşu, a
înscrie la concurs întreaga suprafaţă condiţiile locale de climă şi sol. In agricole precum şi obiecte de liz gos­ tel, pierderile de timp se reduc, conceput cîteva mecanisme şi
ce o au cultivată cu porumb, supra­ acest scop, ele vor fi marcate vizibil podăresc. dispozitive, pe care le-a adaptat
faţa minimă de participare fiind de pentru a putea fi observate uşor de In afară de buna organizare unei maşini obişnuite de cusut
0,50 hectare pentru gospodăriile indi­ cîţi mai mulţi ţărani muncitori. Premiile se grupează în trei cate­ a locurilor de muncă, un factor de tip „Singer“ . Cu ajutorul a-
viduale şi de 5 hectare pentru gospo­ gorii şi se vor acorda în cadrul fie­ oare a dus la mărirea producti­ oestei maşini, productivitatea
dăriile agricole colective şi întovără­ Pentru a avea o documentare teh­ cărui raion după cum urm ează: trei vităţii muncii, l-a constituit a- muncii la operaţia respectivă a
şirile agricole. nică din care să se poată trage în­ premii regionale, pentru concurenţii provizionaraa ritmică şi în can­ crescut cu 100 la sută.
văţăminte despre factorii care au care au obţinut producţiile cele mai tităţi suficiente ou materii pri­
înscrierile la concurs se fac la contribuit la sporirea recoltei, con­ ridicate la hectar din cadrul raionu­ me. Avînd asigurate materiile Preocuparea colectivului fa­
sfaturile populare comunale, care au curenţii, ajutaţi de inginerii şi teh­ lui, şl nu mai mici de 5.000 kg po­ prime şi materialele auxiliare bricii „Sebeşul”, pentru mărirea
sarcina să organizeze popularizarea nicienii agronomi, vor complecta toa­ rumb ştiuleţl la hectar i trei premii la timp, prooesul de producţie productivităţii muncii, n-a ră­
condiţiilor de participare, să ţină evi­ te datele prevăzute în carnetul de raionale pentru producţiile cele mai n-a suferit perturbaţii, pulîndu- mas fără rezultate. In primul
denţa ţăranilor muncitori cu gospo­ participant, care se distribuie cultiva­ mari imediat următoare, din cadrul se folosi integral timpul de mun­ trimestru al anului în curs, a-
dării individuale, a gospodăriilor co­ torilor, odată cu înscrierea lor la raionului şi nu mal mici de 4.000 kg că ,de cătiţe toţi muncitorii. cesl indice a orascut cu 8,05
lective şi a întovărăşirilor agricole concurs. Datele din aceste carnete porumb ştiuleţi la hectar; 20 premii Legat de aceasta, conducerea la sută, iar în luna aprilie a
participante Ia concurs şi să înain­ vor servi şi la aprecierea şi clasi­ comunale pentru producţiile imediat fabricii a organizat urmărirea înregistrat de asemenea o creş­
teze sfatului popular raional, pînă Ia ficarea concurenţilor. Criteriul prin­ următoare din cadrul raionului, şl nu zilnică şi orară a îndeplinirii tere apreciabilă. Acestea oglin­
cipal de clasificare fiind producţia mai mici de 3.000 kg porumb ştiu­ planului de producţie şi al asi­ desc de altfel şi faptul că, în
tabele nominale cu suprafeţele în­ obţinută la hectar, se va da o aten­ leţi la hectar. gurării locurilor de muncă cu cadrul fabricii, s-a încetăţenit o
scrise la concurs. Cei care se în­ ţie deosebită stabilirii producţiei. Re­ tot ce le era necesar. disciplină socialistă a muncii
scriu la concurs se angajează să a- colta se va evalua în porumb ştlu- Inmînarea premiilor se va face la (în primul trimestru, n-a fost
plice toate regulile agrotehnice reco­ leţi şi se va face, acolo unde nu comună sau pe grupe de comune a- In problema măririi neconte­ decît o singură absenţă nemoti­
este posibilă cîntărirea, prin măsura­ propiate, într-un cadru sărbătoresc şi nite a productivităţii muncii pe vată), precum şi o bună orga­
mandate de ştiinţă, la cultura de po­ rea cu coşuri sau saci de greutate în strînsă legătură cu expoziţiile a- întreprindere, colectivul fabricii
cunoscută. La constatarea recoltei va gricole. „Sebeşul” a urmărit, în primul nizare şi desfăşunare a întrece­
rumb înscrisă, pentru obţinerea de trebui să asiste, pe lîngă tehnicia­ rînd, creşterea acestui indice, la rii socialiste. Toate acestea au
nul agronom comunal, şi 2—3 par­ Ţărani muncitori I Participaţi cu fiecare fază de producţie, fără făcut ca întregul colectiv de
recolte mari. In acest scop partici­ ticipanţi la concurs din aceeaşi co­ toţii la concursul pentru cea mai ma­ să neglijeze şi acei factori care aici să obţină rezultate frumoa­
mună. In acest scop, data recoltă­ contribuie la îmbunătăţirea lui se, cu oare, pe bună dreptate,
panţii vor ţine o strînsă legătură cu rii va trebui să fie anunţată cu cel re recoltă de porumb la hectar! în ansamblu. La secţia confecţii, se mîndreşte.
inSABBIIIBBBIIIUBIBIIIIBBalIBinBDBBIIlDDBDBBDBEaiSIlDIiOgtgaBBDQaaBEaBBIDaQDDaaDaaianiDBBBa
cinile de plan anuale, totuşi, se 94 de comune în oare nu s-a raionul Alba, îi revine un libret muncit suoursalele Alba, Petro­ plasarea efectuată la sucursala
constată că aceşte realizări au organizat munca de atragere, cu
toate că din acestea, în 29 de la 51 de locuitori, în Haţeg 1 şani, Orăştie, Haţeg şi Deva, Brad.
prinse numai în anumite perioa­ comune, sînt agenţii Poştale.
de ale anului. Nici un raion nu la 58, Sebeş 1 la 31 locuitori, unde s-au luat măsuri ca în Important este de asemenea
In raionul Hunedoara, de e-
trimestru. Acest lucru trebuie xernplu, din 15 comune numai etc. zilele de duminică şi sărbători, ca în unităţile C.E.C. să fie
să dea de gîndit responsabililor în două există unităţi C.E.C. —
de sucursale, să organizeze P.T.T.R. Cam aceeaşi situaţie In prezent, în faţa organelor publicul să fie deservit prin u- oameni calificaţi. Aoeşti oameni
munca în aşa fel, pentru a nu
fi nevoiţi să o ducă în oampanii, este şi în raioanele Alba şi C.E.C., ţinînd seama de lipsu­ nităţile C.E.C.—P.T.T.R., deoa­ nu cresc într-o zi, două. Şefii
şi spontan'
Haţeg. rile semnalate, stă sarcina prin­ rece unităţile C.E.C. proprii sînt sucursalelor sînt obligaţi să se
Trebuie de asemenea arătat De asemenea, înfiinţarea u-
cipală de atragere a disponibi­ închise. îngrijească de calificarea acti­
nor mandatari comunali nu s-a
făcut conform planului de dez­ lităţilor băneşti din mediul să­ Mai sînt unii lucrători oare vului pe oare-1 au, lucru pe care
tesc. nu respectă instrucţiunile pri­ tov. Cornel Artenie, de ta su­
Pentru aceasta se impune ca vind buna deservire. De exem­ cursala Petroşani, nu-1 pun-e în
inspectorii regionali şi respon­ plu, tovarăşa Viorica David, ca­ practică. El, numai după 12 zile
sabilii sucursalelor să fie mai e­ sieră la sucursala Brad, are de ta angajarea unei -absolven­
atitudine necorespunzătoare (ie­ te a şcolii financiare, a dat ca­
Rezultatele unul control şiri nervoase) faţă de depună­ lificativul „nu poate lucra în­
tori, fapt sezisat de aceştia în tr-o sucursală C.E.C.“. Oare,
unele rectamaţiuni. Acest fel de
a munci duce la îndepărtarea poţi să cunoşti capacitatea omu­
lui aşa de uşor, şi, mai ales, poţi
depunătorilor, ea şi acela cînd, să creşti un cadru în cîteva
pentriu a se elibera suma ceru­ zile ?
că şi planul pe reţeaua P.T.T.R., voltare a reţelei din primul tri­ xigenţi faţă de slăbiciunile ma­ tă de pe libret, depunătorul este Asemenea practici, trebuie să
a fost realizat în acelaşi fel. mestru al acestui an, iar sar­ nifestate, să respecte planul de lăsat să aştepte ore în şir. dispară din concepţia şefilor de
Pe regiune, planul reţelei poş­ cinile de a înfiinţa ghişee C.E.C. deplasări, oare, pînă acum, nu Munca de îndrumare şi con­ sucursale.
s-a respectat. trol necalifioată este o altă cau­ Cele arătare pînă acum sînt
tale a fost realizat şi depăşit în unităţile socialiste a fost rea­ ză oare dăunează îndeplinirii
Alte aspecte din munca sarcinilor, pe care le au uni­ doar cîteva aspecte din munca
numai în 7 luni, iar în res­ lizată numai în procent de 52 la C. E. C. tăţile C.E.C. Astfel, sînt îndru­ organelor C.E.C. Pentru a înde­
sută. mările ou caracter general pe plini sarcina lor centrală — a-
tul de 5 luni n-a fost îndepli­ Lipsa de preocupare în acti­ Dacă nu s-a reuşit să se oare le dă inspectorul regional ducerea disponibilităţilor bă­
atragă în circuitul eoonomic-fi- Ioan Juncu. In-tr-una din de­ neşti în circuitul economic —
nit. ) vitatea din mediul sătesc este nanciar decît în mică măsură plasările făcute la sucursala O- şi pentru a ajunge să cîştige
Singur raionul Petroşani a !-.ilustrată şi de faptul că ghişee­ disponibilităţile băneşti din re­ răştie, tov. Juncu s-a mărginit drapelul de regiune fruntaşă pe
giune, aceasta se datoreşte şi să traseze sarcini de felul a- ţară, aşa cum s-au angajat, este
realizat planul prin unităţile le de la sate, în special cele altor lipsuri, înafara celor ară­ destia : „şeful sucursalei va lua nevoie de multă voinţă şi de o
tate. Astfel, organele C.E.C. au măsuri pentru realizarea pla­ muncă organizată. Direcţia re­
C.E.C. — P.T.T.R., în fiecare din sectorul socialist al agri­ subapreciat rolul comisiilor de nului de atragere“, sau „se va gională şi suoursalele raionale
sprijin. Majoritatea acestor co­ respecta planul dc deplasări“. C.E.C. trebuie să ţină seama de
trimestru. culturii, sînt în cea mai mare misii, sînt descomplectaie şi Se vede cî-t de colo caracterul lip-surite existente, să ie înlă­
inactive. general, superficial, pe oare-1 au ture, luptând pentru realizarea
Activitatea în mediu! parte imaotive. -aceste îndrumări. Este şi nor­ sarcinilor arătate de brigada Di­
sătesc Slaba muncă desfăşurată în Problema de bază a institu­ mal că ele nu duc la nici un recţiei genenale, cu prilejul con­
ţiilor C.E.C., de oare depinde rezultat bun. Cam aceeaşi su­ trolului efectuat.
mediul sătesc, a dus acolo, ca în mare măsură atragerea de perficialitate în munca de con­
noi depunători şi solduri, este ^In acest scop, trebuie să cea­
In vederea organizării şi în­ în anul 1956, soldul pe cap de buna deservire a depunătorilor. trol şi îndrumare a manifesta­ ră mai . mult sprijin organelor
de partid şi de stat, iar acestea
drumării muncii de atragere la locuitor să reprezinte doar 4,03 t-o tov. Todor Martin, inspeotor ta rîndul lor au datoria să le
ajute.
sate, Direcţia regională şi su­ lei, adică mai puţin de 6 ori
cursalele raionale C.E.C. n-au decît cel atras pe cap de lo­
luat toate măsurile necesare. cuitor din oraş. Pe de altă par­
Cea mai mare lipsă o consti­ te, gradul de pătrundere a ac­
tuie faptul că nu s-au ocupat ţiunii de economisire în me­
suficient de dezvoltarea reţelei diul sătesc este foarte redus. De
în acest sector. In regiune sînt exemplu, populaţiei rurale din Pozitiv, în această direcţie, au principal de operaţiuni, în 'de­ R. BUD1N