Page 55 - 1957-05

Nr. 756 m U M U L 'SOCIALISMULUI Pag. 3

Furnalistii Hunedoarei discută Nu probleme cunoscute,
ci altele noi
______________________________________I ________________________________________________________________________ ________________________________________

măsurile de îmbunătăţire a sistemului de salarizare In activitatea lor, Comisiile xecutiv al Sfatului popular na-
permanente de deputaţi s-au do­ ional, a convocat în ziua de 27
La secţiile furnale de la Combinatul siderurgio din Hunedoara a In- Pe marginea unei consfătuiri dure fără uscături. Sînt unii gresiv. Acestea se ridicau une­ vedit de un real sprijin in mun­ aprilie, o şedinţă de colaborare
j^ceput in cursul lunii aprilie experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sis- organizată de Comitetul regio­ muncitori care, uneori fără nici ori lunar la 300 lei şi chiar mai ca sfaturilor populare. Desfă- în cadrul căreia membrii co­
nal P.M.R. Hunedoara în cola­ un motiv, lipsesc nemotivat de mult. Or, acum, în sistemul de şurîndu-şi activitatea în baza misiilor permanente au discutat
) ternului de salarizare. Ca şi in alte întreprinderi din (ară, şi aici — res- la lucru. Acest fapt face ca to­ salarizare care se experimen­ unor planuri de muncă bine în­ diferite probleme din activita­
| pectindu-se indicaţiile Plenarei C.C. ai P.M.R. din decembrie 1956 •— a borare cu ziarul „Scînteia“ varăşii lor de muncă să de­ tează, lipsesc aceste mijloace tocmite, ele au făcut preţioase tea Comitetului executiv. Se cie-
j aaat loc o largă consultare a muncitorilor, atit in ce priveşte principiile organ al C. C. al P. M. R. pună un efort mai mare, să care să facă pe cei care absen­ propuneri de măsuri care să dea atunc! că în munca lor,
) care stau la baza sistemului de salarizare, cit şi in legătură cu măşti- facă cu alte cuvinte şi munca tează de la lucru să simtă pe ducă la îmbunătăţirea condiţiilor comisiile vor face o cotitură.
) rile iehnico-organizatorice care trebuie luate pentru creşterea producţiei de ca şi stînjeneşte procesul de lor. Exemple de acestea pot fi propria lor pungă consecinţele sociale, culturale, de învăţămînt Faptele au dovedit contrariul.
ţ fontă, pentru obţinerea unei mai înalte productivităţi a muncii şi redu- producţie. S-ar putea crede că date destule. Zilele trecute au atitudinii lor nejuste. în satele şi comunele regiunii Şedinţa de lucru fiind prost or­
>cerea preţului de cost. nu avem mangal. Dar de unde! lipsit nemotivat tov. Gali Io- noastre. ganizată, lucrurile şi-au conti­
La depozitul combinatului se ia- sif, Boca Carol, Cătănoiu Gri- De aceea, eu propun ca mun­ nuat vechiul drum.
Continuind acţiunea de consultare a muncitorilor, Comitetul regio- flă circa 20 de vagoane de man­ gore, Zamfir Mihai şi alţii. citorilor care nu-şi văd de trea­ Şi în raionul Alba se poate
) nai P.M.R. Hunedoara, in colaborare cu ziarul „Scînteia“, organ al C.C. gal, dar nimeni nu se osteneşte Oare şi-au pus vreodată între­ bă — şi pentru care celelalte spune că unele comisii perma: Slaba activitate a comisiilor
>al P.M.R., a organizat în după-amiaza zilei de 15 mai, a. c. o consfătuire să ia măsuri pentru a fi aduse mijloace educative nu au efect nente au făcut o serie de pro­ reese şi din faptul că, în tri­
, ca muncitorii, tehnicienii şi inginerii care deservesc atit furnalele vechi, cit barea aceşti tovarăşi ce greu­ — să li se taie salariul în zilele puneri în domeniul lor de acti­ mestrul II, din cele 7, numai
i şi furnalele noi ale Hunedoarei. La consfătuire au mai participat activişti la furnale. tăţi provoacă în munca celor­ în care absentează, iar acesta vitate. Răsfoind dosarele care 2 şi-au întocmit plan de muncă,
’ de partid şi sindicali. Despre faptul că unele propu­ lalţi absentele lor ? oglindesc munoa desfăşurată de respectiv Comisia agricolă şi de
să revină celorlalţi membri ai comisiile permanente de pe lin­ colectări şi contractări. Dar şi
, cuvinte simple, pornite din ini mă, participanţii la discuţii — mani- neri făcute de muncitori, ră- înainte vreme, după vechiul echipei care depun un efort gă Comitetul executiv al Sfa­ aceste planuri sînt foarte gene­
>festindu-şi recunoştinţa faţă de partid şi guvern pentru grija pe care o mîn înscrise doar pe hîrtie, s-au sistem de salarizare, cînd un mai mare de muncă. tului popular raional Alba, îţi rale. Obiectivul Comisiei agri­
' poartă ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii — au subliniat ca­ ocupat şi alţi vorbitori. muncitor lipsea nemotivat de la dai seama că acestea s-au li­ cole, privind pregătirea campa­
racterul democratic al acestei importante acţiuni, au scos in relief faptul lucru, el nu beneficia de prima Această propunere a găsit mitat însă, în cea mai mare niei agricole de vară, poate f>
, că muncitorii au posibilitatea să-şi spună cuvintul în legătură cu măsurile — Muncitorii de la furnalul colectivă şi nici de acordul pro- un larg ecou în rîndurile parti­ parte, doar la prezentarea dc valabil pentru campaniile anilor
V? de îmbunătăţire a sistemului de salarizare. nr. 4 au cerut deseori să se fa­ corapoarte în sesiunile deputaţi­ trecuţi, cît şi a celor viitori.
că cîteva corfe noi, pentru în­ cipanţilor la consfătuire. lor, atunci cînd s-ia analizat o Problemele principale ca acelea
cărcarea furnalului, deoarece anumită problemă. Este semni­ legate de pregătirea uneltelor,
Primul cîştig după sistemul cele vechi sînt foarte uzate, de­ Munca politică de masă — mijloc ficativ în acest sens faptul că, cum şi în ce mod se va acţio­
de salarizare îmbunătăţit fecte — a spus tov. Gheorghe Comisia permanentă raională na în această campanie, nu sînt
Negru, şeful unei echipe de în­ de atragere a muncitorilor la dezbaterea de gospodărie comunală şi in­ concretizate. Cred oare tovară­
cărcare de la secţia I-a. Bine­ dustrie locală, de la începutul şii din această comisie (preşe­
Mai toate discuţiile au fost vitoare la creşterea salariului înţeles, propunerea făcută a sistemului de salarizare îmbunătăţit dinte tov. Gavrilă Borza,) că
străbătute ca un fir roşu de tarifar, a cîştigurjlor realizate fost găsită bună, a fost apre­ anului riu a prezentat decît un în felul acesta vor veni în spri­
ideea că la furnalele Hunedoa­ în ultima lună de furnalişti, ciată/ Dar totul s-a redus pînă In lupta pentru aplicarea în viaţă depinde numai de noi, muncitorii. Nouă jinul campaniei de vară ?
rei aprecierea fiecărei categorii sînt extrem de grăitoare. în prezent la atît. Acum, cînd a măsurilor de îmbunătăţire a sis­ ni se spune deseori în şedinţele de singur coraport la sesiunea din
de muncă s-a făcut pe baza cî- se desfăşoară la noi acţiunea de temului de salarizare, un rol din cele partid sau consfătuirile dc producţie Despre activitatea celorlalte
torva elemente principale: cali­ — La noi în secţie — a spus experimentare a măsurilor de îm­ mai importante l-au avut organiza­ să mărim productivitatea muncii, să 20 aprilie. Coraportnl analiza
ficarea muncitorilor care de­ vorbitorul — s-au purtat multe bunătăţire a sistemului de sa­ ţiile de bază de la furnale. Indru- reducem preţul de cost, să realizăm comisii este greu să spui ceva.
servesc furnalele, caracterul discuţii pe marginea măsurilor larizare, cînd fiecare muncitor mînd comitetele sindicale pe secţii, or­ economii. doar felul cum s-a realizat pla­
muncii, precum şi condiţiile şi de îmbunătăţire a sistemului de trebuie să contribuie la obţi­ ganizaţiile U.T.M. şi conducerile sec­ Şi dacă am încerca să facem
particularităţile fiecărui loc de salarizare. După ce au primit nerea unei producţii de fontă ţiilor, organizaţiile de bază au reuşit Dar drept să vă spun, o bună parte nul ha diferitele lucrări pe a-
muncă în parte. De asemenea, primul salariu, marea majori­ mai mare, mai bună şi mai ief­ să atragă marea masă a munci­ din muncitori nu cunosc îndeajuns acest lucru, nu-1 putem, căci
a reieşit din discuţii că siste­ tate a muncitorilor sînt mulţu­ tină — producţie care să cores­ torilor la dezbaterea problemelor pri­ care sînt elementele care compun pre­ nul 1956, privind întreţinerea
mul de salarizare care se ex­ miţi. Şi au pentru ce. Iată un pundă cîştigurilor sporite pe vind sistemul dc salarizare şi măsu­ ţul de cost, precum şi ceea ce tre­ deşi au trecut aproape 2 luni
perimentează este superior ve­ exemplu: tov. Avram Culda a care le realizăm este necesar rile tehnico-organizatorice. buie să facă pentru a-1 reduce. Do şi repararea drumurilor.
chiului sistem de salarizare, primit în luna octombrie 1956, să se traducă în viată propu­ asemenea, nu cunosc care sînt căile din trimestrul II, nici măcar nu
prin faptul că salariul tarifar pentru 224 ore lucrate, suma de nerile de măsuri tehnico-orga- — Incepînd cu luna aprilie — a concrete de mărire a productivităţii O situaţie asemănătoare o
reprezintă partea cea mai im­ 1.003 lei, din care salariul tari­ spus tovarăşul Arcadie Schwartz, se­ muncii. Socotesc că tocmai în această şi-au întocmit planul de muncă.
portantă în cîştigul furnalişti- far reprezenta 591,36 lei. Acum, nizatorice. cretarul organizaţiei de bază de la direcţie, agitaţia şi propaganda de prezintă şi activitatea comisii­
lor. pe aprilie, pentru cele 208 ore Fără îndoială că unele m ă­ secţia furnale noi, cînd în cadrul sec­ partid trebuie să îndeplinească un rol Tovarăşii Traian Stanciu, Au­
lucrate, el a primit 1.284 lei, ţiei noastre au avut loc primele şe­ de scamă. Dar nu s-a întîmplat aşa. lor de învăţămînt—cultură şi
— înainte vreme, a spus la din care 999 lei reprezintă sa­ suri tehnico-organizatorice ne­ dinţe privitoare la problema sala­ La noi nu s-a mai ţinut o conferinţă rel Munteanu, Blum Fani, Ele­
consfătuire tov. Alexandru lariul tarifar. In această situa­ rizării, organizaţia de bază şi-a pus pe teme economice de luni de zile. buget—finanţe. Oare acesta să
Ufiu, prim Jurnalist la furnalul ţie sînt mulţi în secţia noastră. cesită uneori anumite cheltuieli. drept sarcină să desfăşoare o susţi­ S-au discutat aceste probleme la cer­ na Costea, Cornel Comşa şi
nr. 2 — salariul tarifar la fur­ Tov. Lazăr Popa, cauperist a nută muncă politică de masă pentru curile de economie concretă sau la alte fie rolul comisiilor, de a face
nalele 1-4 era de circa 400 lei cîştigat în aceeaşi lună a anu­ DIN PROPUNERILE a antrena un număr cît mai mare forme ale învăţămîntului de partid. Ioan Andronic, preşedinţii co­
pe lună. Acum după sistemul lui trecut 884 lei, din care sa­ M UNCITORILOR de muncitori la dezbaterea acestor Dar se vede treaba că tovarăşii din sinteza unor luoruri cunoscute?
de salarizare îmbunătăţit, sa­ lariul tarifar reprezenta 466 lei. probleme. In grupele sindicale au fost biroul organizaţiei de bază au uitat misiilor permanente, cred pro­
lariul tarifar la aceste agrega­ In luna aprilie a.c. acelaşi mun­ In cadrul consfătuirii, numeroşi repartizaţi să muncească membri de că în aceste forme de învăţămînt Desigur că nu.
te este de cca. 780 lei. In a- citor a cîştigat la 248 ore efectiv partid, cu experienţă în muncă, pen­ este cuprins un număr restrîns de babil că a fost suficientă consti­
cest fel, noi, furnaliştii. ca de lucrate 1.276 lei, din care sala­ muncitori au făcut diferite propu­ tru a arăta muncitorilor în ce constau tovarăşi. Important însă este ca ma­ Comisia de gospodărie co­
altfel toti ceilalţi muncitori, a- riul tarifar este de 989,52 lei. principiile sistemului de salarizare şi rea masă a furnaliştilor să cunoască tuirea comisiilor, iar de activi­
vem asigurat un salariu cu care neri. lată cîteva din acestea: ce trebuie să facă ei ca această im­ aceste probleme deoarece de ei, de munală şi industrie locală ar fi
nutem să facem fată traiului Ce-i drept, la noi, datorită portantă acţiune iniţiată de partid şi munca lor de zi cu zi, depinde ne­ tatea lor să se ocupe.., alţii.
nostru şi al familiilor noastre. unei situaţii deosebite pe care • Tov. ALEXANDRU UŢIU, guvern să dea roade cît mai bune. mijlocit succesul luptei pentru o pro­ putut prezenta un coraport mult
am avut-o în lunile ianuarie, ducţie mai mare. Este timpul ca aceste comisii
Pe marginea sporirii salariu­ februarie şi martie ale acestui prim topitor la furnalul nr. 2 , a La gazeta de perete a secţiei au mai bogat în probleme. Pentru
lui tarifar au vorbit şi alţi an, cînd două din furnale au fost scrise articole care tratau aceste să-şi ia în serios sarcinile ce
muncitori. Cu un deosebit in­ fost în reparaţie şi celelalte au propus să se studieze posibilitatea probleme. La cîteva zile după primirea aceasta, însă, este necesar să
teres au fost ascultate cuvinte- putut fi aprovizionate din plin primului cîştig după sistemul de sa­ le stau în faţă. Deputaţii .mem­
'e rostite de primul furnalist cu materialele de care aveau aplicării acordului progresiv în larizare care se experimentează, au se cunoască situaţia din teren.
Csosz Ludovic de la furnalul nevoie, unii muncitori au reali­ fost organizate în toate cele trei brii în comisii, trebuie să ştie
nr. 5. zat depăşiri mari de normă, două trepte. schimburi consfătuiri de producţie în ca­ Cîte resurse nu sînt în raion
ceea ce le-a adus şi cîştiguri drul cărora s-a cerut din nou pă­ că de felul cum îşi vor desfă­
— De 7 ani lucrez la furna­ însemnate. Acestora, îmbunătăţi­ • Tov. GHEORGHE C1SMAŞ, rerea muncitorilor despre sistemul de Referindu-se apoi la munca de agi­ pentru dezvoltarea industriei lo­
rea sistemului de salarizare, nu salarizare. Şi cu acest prilej s-au taţie. tov. Mustaţă a continuat ¦ şura activitatea, depinde în ma­
le — a spus el. In tot acest le-a adus o creştere a cîştigurilor maistru la furnalele S—6, a pro­ făcut nenumărate propuneri privitoa­ cale ! Multe din drumurile din
timp, salariul tarifar nu a con­ la fel de mare, cum a adus mun­ re la măsuri tehnico-organizatoric'e, la re măsură rezolvarea unor pro­
stituit partea principală din citorilor cu cîştiguri mici şi încadrarea mai judicioasă a unor mun­ raionul Alba sînt prost între­
cîştigul pe care-1 realizam. In mijlocii. Discuţiile purtate în citori în categoriile corespunzătoare bleme sociale, culturale şi e-
lunile în care îndeplineam sar­ ultimele zile, la fiecare loc de calificării şi muncii pe care o depun, ţinute, podurile şi podeţele sînt
cinile de plan, cîştigam în ju­ muncă în parte, a limpezit şi la aplicarea sistemului premial. AAulte oonomice, de mare importanţă
rul a 5-600 lei. Acum, la înce această problemă. Acum, fiecare din aceste propuneri, care au fost gă­ slabe. De acest lucru însă Co­ în raionul Alba.
putui lunii mai, cînd am pri­ înţelege că măsurile privind site juste au fost luate în discuţie
mit primul cîştig după sistemul îmbunătăţirea sistemului de sa­ de comisiile de coordonare a măsurilor misia nu se îngrijeşte. M. BISCA
de salarizare care se experi­ larizare sînt menite să ducă la de îmbunătăţire a sistemului de sala­
mentează, am dus acasă 1.276 ridicarea nivelului de trai ai pus şă se asigure topitorilor oale rizare. — Avem în secţie agitatori price­ Pentru a da un imbold mun­
lei. La fel ca mine au realizat tuturor muncitorilor, potrivit puţi, ca tov. Eugen Giobot, Ianis
gradului de calificare şi impor­ După cîteva clipe de tăcere, tova­ Veros, Mihai Militaru şi alţii. Se poa­ cii acestor comisii, Comitetul e-
cîştiguri sporite toti ceilalţi tantei muncii pe care o depune. răşul Arcadie Schwartz, a continuat : te spune că aproape în toate acţiu­
muncitori de la furnalele 5-6. ' suficiente de evacuare a zgurei şi nile ei au stat în fruntea muncito­
Socotesc că, punînd alături câş­ Discuţiile purtate în jurul — Nu stă în firea noastră, a mem­ rilor, le-au explicat politica partidu­
creşterii salariului tarifar şi le­ fontei, astfel ca să se poată res- brilor de partid, să scoatem în re­ lui şi guvernului, le-au vorbit des­
tigurile realizate în trecut şi cele gat de aceasta, a cîştigurilor lief numai părţile pozitive ale activi­ pre evenimentele interne şi interna­
realizate acum, reiese limpede muncitorilor, s-au împletit cu pecta graficul de descărcare a fur­ tăţii noastre şi să cocoloşim lipsurile. ţionale. In problemele salarizării, ei
că actualul sistem de salariza­ discuţiile privitoare la măsuri­ In munca de partid dusă pentru sus­ n-au mai desfăşurat aceeaşi muncă.
re care se experimentează, duce nalelor. ţinerea acestei acţiuni au existat şi De ce ? Pentru că biroul organi­
la ridicarea nivelului nostru de le care se ceir a fi luate pentru o serie de lipsuri. Lăsîndu-se antre­ zaţiei de bază nu i-a pregătit, nu
trai. • Tov. GHEORGHE SCUTARU, nat de fel de fel de sarcini — im­ le-a arătat care sînt problemele e-
obţinerea unei producţii şi pro­ portante, fără îndoială şi ele — bi­ senţiale asupra cărora să ducă muncă
Deseori, la prima vedere, şef de echipă, lăcătuş de între­ roul organizaţiei noastre de bază nu de agitaţie. Aăai mult, agitaţia vi­
unele cifre par seci, neînsemna­ ductivităţi sporite — baza creş­ a dat atenţia cuvenită muncii dc pro­ zuală şi scrisă a fost şi este sub orice
te. Iată însă că cifrele prezen­ ţinere la secţia l-a furnale, a pro­ pagandă şi agitaţie. Agitatorii nu au critică. Acum, în perioada care ur­
tate de tov. Ion Şelarii, preşe­ terii reale a puterii de cumpă­ fost instruiţi în mod organizat, nu mează să se continue experimentarea
dintele comitetului sindical de pus să se facă un control serios li s-a arătat cum trebuie să mun­ sistemului de salarizare, este necesar JOHN GOLLAN: Sistemul politic al Marii Britanii
secţie de la furnalele 1-4, pri- rare a salariilor. cească pentru a lămuri muncitorii a- să se lichideze cu aceste lipsuri, să
la piesele de schimb lucrate în sec­ supra problemelor care-i frămîntau în se facă o cotitură serioasă în munca
legătură cu salarizarea. politică de masă.
ţiile combinatului sau primite de la Editura de stat pentru literatură politică
Tot despre munca politică de masă
alte uzine, pentru a se evita deran­ a vorbit şi tov. Vasilc Mustaţă, şeful John Gollan, secretarul gene­ taliste, spulberînd astfel mitul
unei echipe de încărcare. ral al Partidului Comunist al atît de trîmbiţat al neutralităţii
jamentele tehnice care se produc Marii Britanii face, în volumul statului burghez.
— Pe noi ne bucură mult faptul apărut recent în Editura de stat
din cauza unor piese de calitate • că acum, putem cîtşiga mai bine — pentru literatură politică o atot­ Autorul rezervă un loc deose­
a spus el. Dar nu este suficient nu­ cuprinzătoare şi clară prezen­ bit mişcării muncitoreşti din
necorespunzătoare. j mai si avem bani mai mulţi. Im­ tare a sistemului politic al Ma­ Marea Britanie şi rolului pe ca­
portant este să avem şi produse mai rii Britanii. re Fderii laburişti de dreapta
• Tov. ARCAD1E SCHWARTZ, j multe, mai bune şi mal ieftine, cen­ l-au rezervat partidului laburist
tru ca pe banii pe care-i cîştigăm In primele opt capitole ale în sistemul bipartid al acestei
Jsecretarul organizaţiei de bază de să putem cumpăra ceea ce avem ne­ cărţii, John Gollan analizează ţări. El demască şi combate di­
voie pentru traiul nostru. Şi asta orînduirea de stat si sitemul
la secţia furnale noi, a propus co- l politic al celuj mai vechi stat feritele teorii ale teoreticienilor
capitalist şi pînă mai ieri pri­ laburişti asupra caracterului
mitetului de partid al combina- I mul stat imperialist din lume.
Descompunînd în elementele statului britanic. In capitolul
tutui să organizeze un schimb de j sale componente întregul angre­ IX, ultimul, John Gollan arată

Jexperienţă între cele două orga- naj a’ statului britanic, autorul perspectivele dezvoltării Marii

nizaţli de bază de la furnale, în j le studiază pe rînd, prezentîn- Britanii pe drumul progresului,
pe drumul socialismului preco­
scopul îmbunătăţirii muncii politice | In legătură cu munca de partid, du-le in strînsa lor împletire şi nizat de programul Partidului
cu slăbiciunile de care dau dovadă
de masă. j birourile organizaţiilor de bază de la interacţiune. Pe baza unei bo­ Comunist al Marii Britanii şi
furnale, au reeşit în cadrul consfă­
Să fie traduse în viaţă propunerile Or, tocmai în această direcţie tuirii şi alte lipsuri. S-a arătat printre gate documentări, a unei ana­ căile pentru atingerea acestui
se cere din partea conducerilor altele că instructorul Comitetului oră­ ţel.
de masuri tehnico-organizatorice! tehnice ale furnalelor să-şi în­ şenesc P.M.R. Hunedoara, tov. Ioan lize aprofundate şi folosind nu­
drepte eforturile, în primul rînd, Bulişcă, care răspunde de activitatea Cartea lui John Gollan reu­
spre aplicarea acelor măsuri acestor organizaţii de bază, în ulti­ meroase ilustrări, el demons­ şeşte să ne dea o imagine com­
care pot fi înfăptuite cu posi­ mul timp — cînd era mai mare ne­ pletă, privită de pe poziţii mar­
bilităţile locale ale secţiilor, ale voie de sprijinul lui — le-a dat ui­ trează că statul englez este un
combinatului — bineînţeles cu tării. xiste, a unuia din cele mai com­
excepţia investiţiilor prevăzute stat capitalist în care atît pu­
Pentru ca fiecare furnalist să plicarea unor măsuri este tă­ în planul de investiţii. Chiar la Participanţii la consfătuire au cerut plexe edificii ale statului bur­
poată îndeplini şi depăşi, chiar răgănată în mod cu totul ne­ Hunedoara, sînt nenumărate e- organizaţiilor de partid să îmbună­ terea economică cît şi aparatul ghez.
de la început, normele îmbu­ justificat, că la furnale conti­ xemple care arată că se pot tăţească munca politică de masă, să-şi
nătăţite, este nevoie ca condu­ nuă să stăruie încă lipsuri care realiza lucruri deosebite în do­ exercite dreptul de control asupra con­ de stat şi constituţional se a-
cerea tehnico-administrativă a împiedică bunul mers al pro­ meniul aplicării măsurilor teh­ ducerii tehnico-administrative a sec­
nico-organizatorice atunci cînd ţiilor, să analizeze periodic cum sînt flă in mîinile trusturilor capi-
combinatului să manifeste un ducţiei. există iniţiativă şi spirit gospo­
interes sporit pentru o mai bu­ — Cu fiecare lună care trece, dăresc. traduse în viaţă propunerile făcute
nă organizare a muncii şi a
producţiei. Folosirea cît mai în fata noastră, a furnaliştilor, Disciplina în muncă - de furnalişti pentru îmbunătăţirea ooooooooooooooooooooooooooooooooooocoooooooooooooo
deplină a volumului util al fur­ stau sarcini tot mai mari — a
nalelor, a timpului de lucru, spus tov. Gheorghe Cişmaş, mijloc de asigurare muncii, să stimuleze puternic iniţia­ Socoteala urnii gestionar
cere, în primul rînd, ca fiecare maistru la secţia a II-a furnale. necinstit
furnal să fie aprovizionat cu Cum să facem fată însă acestor a unui cîştig sporit tiva maselor, critica cinstită şi cu­
materie primă — minereu, cal­ sarcini ? Noi am cerut şi cerem
car etc. — să fie organizat te­ mereu să ni se asigure sufici­ O altă problemă care a fost rajoasă făcută în scopul înlăturării
meinic transportul fontei şi al ente oale pentru evacuarea zgu­ discutată în cadrul consfătuirii,
rei şi a fontei. Noi cerem - - a fost aceea a disciplinii so­ lipsurilor care frînează bunul piers al
zgurei. dar tot noi auzim, pentru că cialiste a muncii. Unii vorbitori
Cunoscînd cel mai bine defi­ măsuri nu se iau. Din 16 oale au sublinat faptul că sistemul producţiei. , Se răspîndise, printre locui­ mul socoteala : să vîndă berea
cîte are secţia noastră, 4 sînt de salarizare care se experimen­ torii siatului Tîmpa, zvonul că nu în halbe ,ci in borcane de
cientele ca-re se fac încă simţi­ perforate, iar alte 4 sînt stri­ tează va putea da roade din SCURTE CONCLUZII gestionarul bodegii din sat prac­ 500 gr. (de la care rămîn cîte
te la furnale şi care împiedică cate. Celelalte trebuie lipite cu ce în ce mai bune numai în tică unele şarlatanii. Cum se a- lo0—200 gr. bere), iar ţapul de
buna desfăşurare a procesului de pămînt, lucru ce reprezintă un măsura în care fiecare munci­ Consfătuirea s-a dovedit deosebit de rodnică. Cei aproape flase, nu se ştie. Nici chiar el bere să-l dea cu 2 lei în loc
producţie, numeroşi furnalişti mare risc. Dacă în combinat nu tor şi tehnician în parte, va da § |20 de muncitori şi tehnicieni care au luat cuvîntul au subliniat Iordache Cojoi-
au făcut, în cadrul consfătuiri­ sînt condiţii să se execute ase­ g fardul că furnaliştii au primit cu bucurie măsurile preconi- oaru, gestionarul de 1,80 lai. Ast­
lor în care s-au dezbătut măsu­ menea oale, de ce nu se intere­ dovadă de o înaltă disciplină Mzate de partid şi guvern în legătură cu experimentarea sa- fel, la 400 litri
rile de îmbunătăţire a sistemu­ sează conducerea combinatului, Mlarizării, manifestindiţ-şi hotârîrea să muncească mai bine şi bodegii, nu-şi de bere (vîndu­
lui de salarizare, zeci şi zeci pentru a fi făcute la alte turnă­ în muncă, dacă vor fi eliminate Msă susţină astfel prin fapte această importantă acţiune. putea închipui. tă la borcan),
de propuneri de măsuri tehni- Ca să-şi masche­ realizează (pen­
co-organizatorice. Numai la sec­ torii din tară ? absentele nemotivate şi fluctua Totodată ei au scos la iveală deficienţele existente încă în ze malrapazlî- tru el), 360 lei
ţia II a furnale, muncitorii au Asemenea exemple, care do­ g organizarea muncii şi a producţiei şi au făcut propuneri con- curile se folosise de toate şire­ iar la 100 litri de bere vîndută
făcut 55 de propuneri în legă­ tia. merete pentru lichidarea lor. Nu a lipsit din cuvîntul nici unui tlicurile. Şi totuşi... gestionarul la ţap — 60 lei, în total 420
tură cu mai buna organizare a vedesc că tovarăşii din condu­ Mvorbitor cererea ca propunerile valoroase ale muncitorilor în se mîngîia cu gîndul că deo­ lei. Dar locuitorii satului Tîm-
muncii şi a producţiei. cerea tehnico:-administrativă a — In secţia noastră, cea mai camdată este un zvon, pe care pa au observat acest lucru şi
!jilegătură cu măsurile tehnico-organizatorice, să fie neîntârziat nu-i împărtăşesc toţi şi pe care s-au convins că Iordache Co-'
Pînă acum, 11 dintre ele, au combinatului manifestă o slabă mare parte dintre muncitori va căuta să-l combată. Dar şi-a jooaru, gestionarul bodegii, îi
şi fost aplicate, iar restul sînt preocupare pentru asigurarea 1§ puse în practică. N-au lipsit nici propunerile in legătură cu dat singur în petec. înşeală. Ei au anunţat orga­
Studiate de tehnicienii secţiei, vin cu regularitate la schimb şi .%o mai judicioasă încadrare a unor muncitori, cu sistemul pre-
urmînd a fi traduse în viată. bunului mers al producţiei, sînt La o serbare organizată în nele în drept.
multe. La furnalul nr. 6 încă îşi îndeplinesc în piod conştiin­ g mial etc. căminul cultural, el era acela
Ce e bun — e bun. O parte de la 1 aprilie, nu avem man­ H Toate problemele ridicate în cadrul consfătuirii sînt deose- oare vindea berea. S-a tot gîn- Acum sînt în aşteptarea unei
dintre tovarăşii care au luat gal cu care să uscăm rinele. cios sarcinile de producţie ce le !§ bţţ de preţioase. De aceea este necesar ca ele să fie atent ana- dit ce să facă să-i „pice“ ceva,
cuvîntul, au arătat însă că a- Facem această treabă cu lem­ ! j Uzate de conducerea combina^ăui, de comitetul de partid şi dar să nu bată la ochi. Aseme­ măsuri care trebuie să se ia.
revin — a spus tov. Nicolae ţgde comitetul de întreprindere şi rezolvate grabnic în ordinea ur- nea serbări i-au umplut tot­
ne, ceea ce îngreunează mun- Mgenţei şi importanţei lor. Numai în acest fel, furnaliştii vor deauna punga. Şi-a făcut o- Acelaşi lucru îl aşteptăm şi noi.
Timofte, şeful unei echipe de
g|putea să producă mai multă fontă şi astfel să-şi mărească şi IOAN LUCACI
încărcători la furnalele 1 şi 2. Mcîştigurile.
corespondent
Dar şi la noi se potriveşte pro­

verbul după care nu există pă­