Page 56 - 1957-05

ÔR U M U L 'S O C IA LIS M U LU I
O p in ia publică din Finlanda Unitatea Vietnamului
întâmpină cu interes apropiata vizită va fi realizată ta oiuia oricăror piedici -
a lui N. A. Bulganin şi N. S. Kruşciov
HELSINKI (Agerprss). — TASS a-
nuntă: Opinia publică din Finlanda
manifestă un viu interes !aţă de apro­
piata vizită în această ţară a lui N. A.
Bulganin, preşedintele Consiliului de
‘Miniştri al U.R.S.S. şi, N. S. Hruşciov
membru al. Prezidiului Sovietului Su­
prem dl U.R.S.S. La ambasada so­
vietică din Finlanda sosesc din dije-
rite regiuni ale ţării scrisori de la
muncitori, Iniei agricultori, organizaţii
obşteşti în care aceştia invită pe oa­
menii de stat sovietici să viziteze In
timpul călătoriei lor întreprinderi, şan­ la jocurile pioniereşti de vară care au
tiere, sate.
Constructorii dé la şcoala medie din
oraşul Pietarsari îşi exprimă dorinţa
ca oamenii sovietici să viziteze şan­
tierul lor. „Am fi extrem de recunos­
cători şi bucuroşi de această vizită"—
scriu ei în scrisoare. Aceeaşi dorinţă aici.
Presa indoneziană condamnă experienţa
engleză cu bomba cu hidrogen
DJAKARTA 8 (Agerpres).— mice precum şi dotarea trupelor independenţei şi democraţiei, După cum se poate judeca din zentate de Egipt — a fost tra
China Nouă anunţă Presa in­
doneziana condamnă prima ex­
perienţă cu bomba cu hidrogen,
efectuată de Marea Britanic în
insula Christmas fără să ţină
seama de protestele mondiale.
Ziarul „Rapublik“ subliniază în
acest sens lipsa de temei a pre­
textelor invooate de Anglia pen­
tru justificarea viitoarelor expe­
rienţe. Ziarul condamnă de ase­
menea experienţele cu bomba cu
hidrogen efectuate de S.U.A. în
Nevada, stocarea de arme ato­
V. A, Zorin a părăsit Londra
plecînd spre Moscova
LONDRA 18 (Agerpres). La
17 mai, V. A. Zorin, locţiitor
al ministrului Afacerilor Exter­
ne al U.R.S.S., care reprezintă
Uniunea Sovietică în subcomi­
tetul Comisiei O.N.U. pentru
dezarmare, a părăsit Londra
plecînd cu avionul spre Mosco­
Aprecieri înfelepte9 realiste
propuaeri constructive -
1 E neîndoielnic faptul că eve­ omenirea să respire uşurată şi slăbirii încordării internaţio­
nimentul care a reţinut cel mai să privească cu optimism vii­ nale.
mult atenţia opiniei publice torul. O înţelegere între Uniu­ Din păcate, eforturile Uniu­ nei”.
mondiale în ultimul timp, a nea Sovietică şi Statele Unite nii Sovietice nu au primit un
fost convorbirea pe care tova­ va duce pe de altă parte, fără răspuns corespunzător din par­
răşul N. S. Hruşciov, prim se­ îndoială, la o înţelegere cu An­ tea cercurilor conducătoare a-
cretar al C.C. al P.C.U.S., a a-
vut-o cu Turner Catledge, re-
dactor-şef al ziarului american
„New York Times“, interesul
viu cu care a fost primită acea­
stă convorbire este pe deplin
justificat, dacă ne referim la
momentul internaţional în care
a avut loc, precum şi la faptul
că declaraţiile şi aprecierile fă­
cute de N. S. Hruşciov, cu pri­
vire la cele mai importante pro­
bleme care frăniîntă întreaga o-
menire, au o profundă semnifi­
caţie politică.
Din convorbirea lui N. S.
Hruşciov cu redactorul-şeî al u-
nuia din cele mai mari ziare a-
mericane, reiese limpede de un­
de provine actuala încordare în
relaţiile internaţionale, cine
poartă răspunderea pentru pre­
gătirile războinice, ce devin tot
mai ameninţătoare, se întreve­
de clar ce ar contribui la îmbu­
nătăţirea actualului climat in­
ternaţional — spre satisfacţia
întregii opinii publice iubitoare
de pace din întreaga lume.
Orice om cu judecată sănă­
toasă care citeşte atent răspun­
surile lui N. S. Hruşciov nu
poate să nu vadă o apreciere
înţeleaptă şi realistă a situaţiei
internaţionale actuale. Soarta
lumii şi evoluţia viitoare a eve­
nimentelor pe tărîm mondial de­
pind, în primul rînd, de două
mari puteri — Uniunea Sovieti­
că şi Statele Unite ale Ameri-
cii. Aceste două ţări — cel mai
dezvoltat stat socialist şi cel încă acum cîteva luni, Uniu­ aprecieze perspectivele ce de­ viaţă.
mai dezvoltat stat capitalist —
dispun în prezent de cel mai
mare potenţial industrial şi mi­
litar.
E lesne de înţeles în acest
ca7, că numai un acord şi o în­
ţelegere reciprocă în cele mai
dificile probleme între aceste Uniunii Sovietice de a se rea­ lume.
două mari puteri, poate face ca liza paşi !concreţi în direcţia
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale. P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie. 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.
şi-au exprimat şi constructorii casei de
cultură din Helsinki şi organizaţia sin­ Ziarele din Hanoi publică răs­
dicală a muncitorilor de la fabrica de
dulciuri „Fatzer" din Helsinki,
Intr-o altă scrisoare din oraşul Pie­ nam, lia întrebările lui Jean
tarsari, N. A. Bulganin şi N. S.
Hruşciov sînt invitaţi de comitetul te­
ritorial al Uniunii Femeilor Democrate.
Comitetul executiv al Uniunii de­
mocrate a pionierilor invită pe oa­
menii de stat din Uniunea Sovietică
toc în oraşul Jyvasktjla. Pionierii şi
instructorii lor precum şi ceilalţi par­
ticipanţi la jocurile de vară, se spune
în scrisoare, ar fi foarte fericiţi dacă namez, formează un singur tot.
în timpul vizitei lor înalţii oaspeţi
sovietici ar putea să cunoască oraşul
lyvaskyla şi în acelaşi timp să asiste
la sărbătorile pioniereşti organizate
N.A.T.O. şi a clicii ciankaişiste
cu proiectile teleghidate. Ziarul
cere tuturor popoarelor iubitoare
de pace să lupte împreună pen­
tru încetarea unor asemenea ac­
te criminale.
In aceste condiţii, se spune în
editorialul ziarului „Marian
Rakjat“, poporul indonezian, la
fel ca şi popoarele din întreaga
lume, trebuie să intensifice lup­
ta pentru interzicerea armelor
atomice şi cu hidrogen, şi pen­
tru efectuarea dezarmării.
va. După cum s-a mai anunţat,
subcomitetul şi-a întrerupt tem­
porar lucrările pentru ca dele­
gaţii să se consulte cu guverne­
le lor asupra propunerilor gu­
vernului sovietic în problema
luării unor măsuri parţiale în
domeniul dezarmării.
glia şi Franţa şi, implicit, şi cu
alte state mai mici.
Pentru a se ajunge la un a-
cord între marile puteri — aşa
după curu propune N. S. Hruş­
ciov în interviul său — este ne­
voie de o întîlnire între condu­
cătorii acestor state, la care ar
putea fi discutate probleme ca:
lichidarea încordării care există
între state şi securitatea euro­
peană. In ce priveşte această a
doua problemă, N. S. Hruşciov
a sugerat ideea de a se crea
un organ special, în cadrul că­
ruia, participanţii la sistemul
de securitate europeană, inclusiv
Statele Unite, ar putea face
schimb de păreri, pentru a nu
admite încordarea între relaţii­
le dintre state. O întîlnire la
cel mai înalt nivel ar duce, fără
îndoială, la reînvierea „spiritu­
lui Genevei“, care a trezit atî-
tea speranţe în inimile milioa­
nelor de oameni. Prin politica
făţiş agresivă pe care o promo­
vează unele cercuri occidentale,
care nesocotesc aspiraţiile şi
năzuinţele popoarelor, „spiritul
Genevei” a fost îngropat,;.reve-
nindu-se la funesta politică a
„războiului rece“ şi politica „de
pe poziţii de forţă”. E necesar
ca „spiritul Genevei“ să anime
din nou popoarele. Dar, pentru
aceasta, e nevoie — după cum
arată N. S. Hruşciov, ca S.U.A.
să nu pună condiţii prealabile
pentru eventuale tratative între
U.R.S.S. şi S.U.A.
nea Sovietică a propus State­
lor Unite încheierea unui tra­
tat special de prietenie şi cola­
borare sovieto-american. Propu­
nerile recente cu care a venit
acum N. S. Hruşciov sînt de a-
semenea noi dovezi ale dorinţei
Nr. 756
Pepeni sovietic S. U, A. în cearcă să transform e
cinsteşte m em oria
lui A . A . F adeev PEKIN 18 (Agerpres). Zia­ Trebuie spus Statelor Unite
rul „Jenminjibao“ a publicat un ale Americii, subliniază ziarul,
MOSCOVA 18 (Agerpres).— articol în care arată că după că popoarele Chinei şi Coreei nu
TASS anunţă : Milioane de oa­ staţionarea în Taivân a unităţi­ pot fi intimidate cu arma ato­
meni din ţara sovietică şi din mică. Introducerea de către Sta­
un interviu a lui Fam Van Dong străinătate cinstesc memoria e- lor americane înarmate cu pro­ tele Unite a armei atomice în
minentului scriitor sovietic şi iectile teleghidate, S.U.A. intern Coreea de sud constituie o în­
militant pe tărîm obştesc A. A. ţionează în prezent să aducă călcare a armistiţiului în Co­
Fiadeev. în Coreea de sud noi tipuri de reea, ceea ce nu poate fi admis
în nici un caz. Dacă S.U.A.,;
La 17 mai a avut loc solem­ arme încâlcind astfel acordul de
nitatea dezvelirii unei plăci co­ armistiţiu. subliniază ziarul, vor aduce în
memorative pe casa nr. 27—29 Coreea de sud arma atomică,
din str. Gorki, în oare ia locuit In scopul agravării situaţiei întreaga răspundere pentru toa­
din regiunea Âsiei de răsărit,
şi lucrat scriitorul între anii S.U.A. încearcă să transforme
Coreea de sud într-o bază ato­
mică americană pentru dezlăn­
HANOI 18 (Agerpres)'. — ţiile normale dintre cele două 1948—1956. ţuirea unui război agresiv. te urmările va reveni S.U.A.
zone vor aduce o contribuţie
punsurile lui Fiam Vian Dong, S-au întrunit scriitori, nume­ D eţLateriîc din Consiliu! statelor
prim ministru şi ministru al A- demna la cauza unificării ţării, roşi cititori ai minunatelor ope­
facerilor Externe al R. D. Viet­ re ale lui A. A. Fadeev. Mitin­ <dsn india
întregul popor vietnamez din
Maurice Hanmann, preşedintele nord şi din sud, precum şi gu­ gul care a avut loc a fost des­ DELHI 18 (Agerpres). — La şi Africii pentru a mobiliza po­
Organizaţiei Internaţionale a vernul Republicii Democrate chis de K. A. Uşakov, şeful Di­ 16 mai în Consiliul statelor au poarele acestor ţări la lupta
Ziariştilor. Referindu-se la ceea Vietnam, depun toate eforturile recţiei pentru problemele culturii început dezbaterile pe marginea pentru interzicerea armei nu­
ce a r fi necesar să se facă pen­ ia Comitetului executiv al Sovie­ discursului preşedintelui. Pre- cleare şi a experienţelor cu a-
tru a se realiza unificarea Viet­ pentru stabilirea aoestor relaţii. tului Moscova. zentînd o rezoluţie de mulţu­ ceastă armă. Iniţiativa, a spiis
namului, Fam Van Dong a de­ Noi am propus libera circulaţie- miri pentru discursul preşedin­ el, trebuie să pornească din A-
a ziariştilor, schimbul de ziare Din partea comisiei pentru telui, Al'gu Ray Siastri, membru sia, deoarece o ţară asiatică a
clarat : moştenirea literară a scriitoru­ al Congresului, a subliniat că fost prima’ victimă a bombei a-
etc/Acestea reprezintă măsuri lui a vorbit K. A. Fedin, în nu­ progresul înregistrat de India tomice şi Asia rămîne un poli­
Vietnamul, ca şi poporul viet­ concrete pentru pregătirea de mele literaţilor republicilor unio­ este recunoscut în întreaga lu­ gon pentru experienţele cu a r­
condiţii optime în scopul desfă­ nale — G. Goncear, a Consiliu­ me. Conducătorii sovietici N. A. ma nucleară. El a criticat „doc­
şurării unor tratative mai im­ lui Mondial al Păcii şi a Comi­ Bulganin şi N. S. Hruşciov, a trina Eisenhower“ şi a declarat
portante în viitor. tetului sovietic pentru apărarea spus el, după vizita în India câ pentru popoarele Orientului
Unitatea Vietnamului şi a po­ păcii — A. A. Surkov. şi-au exprimat părerea că ţara mijlociu este clar că ţelul prin­
porului vietnamez va fi realiza­ De ce a cerat Guy Mollet
tă în ciuda oricăror piedici. Ea
se va obţine prin luptă.
Aceasta va fi o luptă revolu­ €©r&Y@carea Consulului d© Securii noastră este o mare fabrică ca­ cipal al „ajutorului“ economic şi
ţionară, îndelungată şi grea, re lucrează cu încordare. militar acordat de S.U.A. este
dar, fără îndoială, ea va fi vic- PARIS 18 (Agerpres)’. — S-a ţie) a ridicat problema Suezului de a tulbura unitatea crescîndă
toriasă. Ea se via înfăptui pe anunţat în mod oficial că Fran­ tocmai în momentul în care du Sprijinind rezoluţia, Akap a ţărilor arabe. Aşa numitul „a-
baza programului politic al ţa a cerut convocarea urgentă a Singh a cerut primului ministru jutor“ american acordat ţărilor
Frontului Patriei, adică pe baza Consiliului de Securitate pentru pă consimţămîntul cîtorva ţăr al Indiei, Nehru, să convoace o slab dezvoltate încalcă indepen­
discutarea problemei Suezului. vest-europene de a relua naviga nouă conferinţă a ţărilor Asiei denţa ţărilor Asiei.
ţia prin canal în condiţiile pre
prin mijloace paşnice pe baza a- ştirile apărute în presă, această sată calea reală spre reglemen încheierea lucrărilor Plenarei conducerii
cordutui de la Geneva pe care acţiune a guvernului francez a tarea aşa zisei „probleme a Sue U niunii S criito rilo r din U.R.S.S.
părţile semnatare trebuie să-l provocat nedumerire şi critici zului“. Criticînd acţiunea lui
respecte şi să-l îndeplinească în cercurile politice franceze. Guy Mollet, ziarul „Franc Ti MOSCOVA 18 (Agerpres). ţie întăririi continue a legături­
reur“ scrie că insuccesul aş TASS anunţă : La 17 mai şi-a lor pe plan internaţional ale
Cîţiva observatori atrag aten­ încheiat lucrările la Moscova literaturii sovietice. Mulţi vor­
cea de-ia treia plenară a condu­ bitori au criticat raportul se­
Noi, ca şi dvs., credem că rela­ ţia asupra faptului că Guy Mo- teaptă Franţa în Consiliul de cerii Uniunii Scriitorilor din cretariatului pentru că acesta
-------------------------------------—------ Seouritiate. Egiptul, scrie ziarul, U.R.S.S. Timp de 4 zile au fost nu a analizat creaţia scriitori­
discutate sub toate aspectele lor, îndeosebi a celor din repu­
Cum arată „libertatea presei“ nu va renunţa la memorandu­ probleme Vitale ale dezvoltării blicile naţionale şi nu a arătat
mul său din 19 martie (este literaturii sovietice. La discuţia perspectivele de dezvoltare ale
teoretică au participat scriitori literaturii. Una din ramurile ră ­
în Anglia vorba de propunerile Egiptului din Moscova, Leningrad, Ucrai­ mase în urma este critica lite­
privind navigaţia prin aanal — na, Bielorusia, Kazahstan, Gru- rară.
zia, Uzbekistan, Azerbaidjan,
LONDRA 18 (Agerpres). La de propagandă cuun înalt ni- N.R.). Nu există o majoritate Iakuţia, Carelia, Tataria, Ori­ S-a subliniat că secretaria­
entul îndepărtat şi ale republi­ tul are slabe legături cu orga­
17 mai, deputatul conservator vel demonopolizare. „Există 7 care ar putea să silească Egip­ cilor unionale şi autonome, re­ nizaţiile locale ale scriitorilor,
tul lia aceasta...“. giuni şi ţinuturi. nu îndrumă activitatea lor crea­
Kirshaw a prezentat în Came- grupuri care controlează aproa­ toare.
Presa pariziană consideră a- Vorbitorii au scos în eviden­
ra Comunelor o rezoluţie în pe toate ziarele şi săptămînalele proape în unanimitate că ac­ ţă realizările literaturii sovieti­ Numeroase observaţii critice
ţiunea ne aşteptată'a guvernu­ ce în cinstea celei de-a 40-a a- au fost făcute la adresa filialei
care este exprimată îngrijorarea naţionale“ a spus Allon. lui Guy Mollet l;a O.N.U. nu es­ niversări a marelui Octombrie, din Moscova a Uniunii Scriito­
te provocată de considerente de au arătat influenţa rodnică pe rilor.
faţă de influenţa dăunătoare a Proprietarii ziarelor, a subli- politică externă, ci mai degrabă oare a exercitat-o 0supra crea­
de considerente de politică in­ ţiei scriitorilor istoricul Con­ In cuvîntarea de închidere, A.
presei engleze asupra vieţii pu­ niat Allon, reprezintă „un grup ternă. Ziarele relatează că re­ gres al XX-lea al P.C.U.S. Surkov, prim secretar al condu­
blice a ţării. curgerea la Consiliul de Secu­ cerii Uniunii Scriitorilor din
restrîns de oameni foarte bo­ ritate urmăreşte abaterea aten­ In cuvîntări s-a acordat aten­ U.R.S.S. a făcui bil intui !u-
ţiei de la greutăţile interne se­ crărilor plenarei.
In cuvîntarea sa Kirshaw a gaţi, foarte influenţi şi — cu rioase şi în primul rînd de la
proiectele de lege financiare !ale
subliniat că în presa engleză foarte rare excepţii — extrem guvernului oare prevăd introdu­
cerea de noi impozite.
„se foloseşte în mod iresponsa­ de reacţionari”, a subliniat AI-
După cum se ştie, împotriva
bil pornografia şi ştiri despre Ion.
crime". EL a. condamnat carac­ Acest grup d e ’'milionari,' a
terul senzaţional şi neprinci- declarat Allon, foloseşte presa
pialitaiea ziarelor engleze. în propriile sale interese şi în
Laburistul Frank Allon, zia­ interesele clasei dominante în
rist, a arătat că presa engleză ansamblu.
s-a transformat într-o' industrie
In astfel de condiţii, a subli­
niat Allon, „libertatea presei
înseamnă libertatea pentru cîţi­ acestor proiecte de legi se pro­
va milionari de a publica in­ nunţă mulţi deputaţi ai Adună­ 4 0 d .e a n i d e i a e m a e e a
formaţii care sînt pe placul lor rii Naţionale. In această ordine
şi să treacă cu vederea eveni­ de idei, ziarul „Combat“ scrie O p m d i c L a l u i @ & M . u n i & i d u t i n e d i a
mentele care nu le sînt pe că Guy Mollet, ridicînd din nou > STOCKHOLM 18 (Ager­ care se spune că Partidul Co­
plac”. problema Suezului, speră să ob­ pres) TASS a n u n ţă : S-au munist din Suedia va conti­
In încheiere Allon a protestat ţină prin aceasta sprijinul gru­ v împlinit 40 de ani de ia crea- nua şi de acum înainte să
cu hotărîre împotriva „propa­ purilor Adunării Naţionale care
gandei zilnice îndreptate împo­
triva popoarelor Rusiei şi Chi­ au aprobat la timpul ei agre­ S rea Partidului Comunist din lupte pentru cauza oamenilor
\ Suedia. In legătură cu aceas­ muncii din Suedia, pentru ca­
siunea împotriva Egiptului.
tă dată memorabilă, în cursul uza comunismului. In numă­
In întâmpinarea alegerilor ultimilor luni a avut loc în rul jubiliar se publică nume­
ţară o campanie jubiliară. roase mesaje de salut adre­
meri cane' pentru reprezentanţele populare locale Au fost organizate adunări, sate Partidului Comunist din
au fost strinse sume pentru Suedia de partidele comunis­
Din răspunsul lui N. S. Hruş­ din R. D. Germană
ciov ia întrebarea ziaristului a- > fondui presei comuniste, au te din diferite ţări printre
merîcan dacă într-adevăr consi­
deră că Statele Unite şi aliaţii > fost atraşi noi membri în rîn- care partidele comuniste din
lor pregătesc o agresiune împo­
triva Uniunii Sovietice, reiese BERLIN 18 (Agerpres). — primul ministru O. Grotewohl. durile partidului comunist. Uniunea Sovietică, China,
clar că cercurile monopoliste
din S.U.A., setoase să-şi mă­ TASS anunţă : După cum anun- El a subliniat necesitatea inten- Ziarul „Ny Dag“ - - orga­ Franţa, Italia, Cehoslovacia,
rească necontenit profiturile, in­
tensifică pregătirile războinice. ţă Departamentul Presei de pe sificării pregătirilor pentru vii- nul central al Partidului Co­ Anglia, Belgia, de Partidul
Dar, poporul american nu do­
reşte război. Pacea, politica de lîngă primul ministru al R. D. toarele alegeri şi a unităţii cît munist din Suedia a publicat Muncitoresc Romîn, de Par­
pace, sînt în interesul tuturor
popoarelor, inclusiv în interesul Germane, la 16 mai a avut loc mai strînse a întregii populaţii în numărul său jubiliar din tidul Comunist din Austria şi
poporului Statelor Unite.
o şedinţă a Consiliului de Mi- în jurul puterii munciioreşti-ţă- < 17 mai un articol de fond în de alţii.
niştri al Republicii Democrate răneşti din republică.
Germane consacrată discutării----------------------- ------------------------
problemei pregătirilor în vede­ X>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o '. o o o
MAGAZIN
rea alegerilor pentru reprezen­
tanţele populare locale care ur­
mează să aibă loc la 23 iunie.
Tovarăşul N. S. Hruşciov a K. Miaron, ministrul Afacerilor — 20 şi 21 mai 1957 —
subliniat că, cu toată încorda­ Interne, a prezentat o dare de 17.30 „Concert pentru copii“ • Meda­
lion muzical „Hector Berlioz“ ; 18,30
rea existentă în lume, nu trebuie seamă asupra activităţii orga­ SPECTACOLE Muzică uşoară romîncască ; 19,45 Mu­ 16,30 Filatelie; 16,40 Cîntece populare
CINEMATOGRAFICE zică populară romînească ; 21,30 Din romîneşti; 17,19 Cîntece; 17,30 „Un
uitat faptul că între dorinţa şi nelor de stat în perioada care a muzica popoarelor! 22,30 Muzică u- tăciune şi-un cărbune": „Floarea de
DEVA : Rîpa dracului; ALBA-IULIA: şoară ; 23,00 Concert de noapte. piatră“ — scenariu radiofonic după
posibilitatea de a fi declanşat trecut de la publicarea apelului Muntele bătut de vînturi; APOLDU basmul cu acelaşi nume de Pavel Pe-
DE S U S . Spre ţărmuri n o i; BARU Programul II : 14,30 „Prietenie regă­ trovici B ajov; 18,30 Să învăţăm lim­
un război este o mare distanţă. electoral al Consiliului Naţional MARE; Fantomele părăsesc piscu­ sită“ — schiţă de Teofil Buşecan; ba rusă cîntînd. „Vouă vă închin cîn­
rile ; BRAD; Tu şi camarazii tăi; 15.30 Prelucrări de folclor ale compo­ tecul meu” de Aăokrousov ; 18,50
Un rol principal în împiedicarea al Frontului Naţional al Germa­ HAŢEG ’ Omul din um bră; ILIA: zitorilor noştri ; 16,20 Melodii de mu­ Jocuri populare rom îneşti; 19,10 Mu-'
dezlănţuirii războiului, îi are po­ nici democrate. Drum periculos ; LONEA: Parada zică uşoară; 17,30 Program de melo­ zică uşoară de Eugen Koffler; 19,55
litica externă de pace a Uniu­ lui C harlot; ORAŞTIE : Urme pe dii populare; 18,55 Sfatul medicului: „Noapte bună, copii“ ; „Răţuşca săl­
nii Sovietice şi a întregului la­ In încheiere, a luat cuvîntul zăpadă ; PETROŞANI: Don Juan ; „Regimul copilului limfatic“ ; 19,00 batecă“ povestire de Perşin ; 20,00
S E B E Ş. Artistă cu orice p re ţ; SI- Conccyt de estradă; 21,05 Teatru la Program de muzică populară; 20,45
găr socialist care militează MERIA: Necunoscuta din ta x i; TE- microfon : „Un om de afaceri“ Adap­ Muzică de dans; 21,30 „Părinţi şi co­
IUŞ : Infidelele ; ZLATNA : îndră­ tare radiofonică după comedia lui Ho­ pii“ ; 23,16 Concert de noapte.
consecvent nu pentru a amîna încă im criminal de război gostiţii ; HUNEDOARA: 2X2 fac noré de Balzac ; 22,46 Program de
războiul, ci pentru ca el să nu cîteodată cinci. doine. Programul 1 1 : 14,03 Atuzică uşoară !
aibă loc. Forţele păcii sînt pu­ hitlerist a fost eliberat 15,15 Concert simfonic; 16,20 Decada
SELECŢIUNI DIN PROGRA­ Marţi 21 mai 1957. Programul I : culturii R.S.F.S. Ruse ,• 17.45 Noi
ternice şi constituie o stavilă din închisoare MUL DE RADIO 5,10 Muzică uşoară ; 6,15 Muzică înregistrări de muzică uşoară ; 18,05
populară romînească ; 7,07 Concert de Concert de muzică populară romi-
puternică în calea aventurierilor BERLIN (Agerpres). — A- Luni 20 mai 1957. Programul I : dimineaţă ; 7,55 Cu cîntecul pe ogoa­ nească ; 18,55 Sfatul medicului: „Tra­
şi adepţilor războiului. genţiiie occidentale de presă a- 7,30 Cîntece populare romîneşti; 7,50 tamentul infarctului miocardic“ ; 20,03
nunţă eliberarea unui alt cri­
Clarviziunea răspunsurilor to­ minal de război german din în­
varăşului N. S. Hruşciov, pre­ chisoarea de la Spandau. Este
cizările făcute asupra celor mai vorba de Walther Furai, supra­
arzătoare probleme ale actualei numit „dictatorul economiei ce­
situaţii internaţionale, ajută pe lui de-al treilea Reich“ oare a
oamenii muncii din întreaga lu­
me să înţeleagă şi mai bine e-
senţa evenimentelor curente, să fost condamnat la închisoare pe
Muzică distractivă; 8,20 Din muzica rele patriei ; 8,30 Muzică ; 9,30 „Roza Din viaţa muzicală a oraşelor şi re­
curg din acestea. Lumea întrea­ In închisoarea criminalilor de popoarelor s 9,30 „Vreau să ştiu“ ; vuiturilor“ i 10,00 Muzică uşoară ; giunilor patriei; 22,15 Aîelodii de mu­
gă înţelege că a venit timpul război de la Spandau „au mai 11,03 Răsună cîntecul şi jocul pe în­ 10,20 Muzică de cameră de Marţian zică uşoară; 23,15 Seară de muzică
ca puterile occidentale să răs­ rămas“, după cum se exprimă tinsul patriei; 11,45 „Traista cu po­ Negrea; 11,03 Muzică de estradă; de cameră de compozitori francezi.
pundă cu propuneri constructive France Presse, Baldur von veşti" :• „Căsuţa veveriţei" — povestire 11.30 Din cîntecele şi dansurile popoa­
ia eforturile numeroase pe care de Ioana Bucur; 12,10 Concert de relor; 12,20 Muzică simfonică; 13,05 BULETINE DE ŞTIRI:
le face continuu Uniunea Sovie­ Schirach, conducătorul fostei prînz! 13,30 Cititorii despre cărţi; Concert de prînz; 14,00 Atuzică ;'15,05
tică pentru menţinerea păcii în 13,45 Cîntece m arinăreşti; !4,00 Mu­ Orchestre şi solişti de muzică populară 5,00; 6,00; 11,00; 13,00; 15,00:
mişcări de tineret a partidului 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (progra­
nazist „Hitlerjungend“ şi frun­ zică uşoară; 15,05 Muzică corală ro- romînească ; 15,35 Aăuzică uşoară ro­ mul I), 14,00; 16,00; 18,00: 20,00 f
CONSTANTIN MACOVEI taşii hitlerişti Hess şi Speer... m înească! 16,30 Sfaturi gospodăreşti; mînească ; 16,20 Anunţuri şi muzică; 21,00; 23,00: (programul 11).