Page 57 - 1957-05

H u n eelo a ra -D e v a \

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢl-VAl Peste 98.000 kg. VESTI Pil R. P. F. IUGOSLAVIA
grîu şi porumb,
contractate intr-o iinfarea Srssfifufîulus de şfiinfe sociale
singură comună
Un

Anul IX. Nr. 757 Marţi 21 mai 1957 4 pagini 20 bani Cele două gospodării colec­ După cum informează agen­ tribui la perfecţionarea şi creş-
tive din comuna Mihalţ, raio­ ţia Iugopres la Belgrad se fac terea numerică a cadrelor spe­
HUNEDOARA Furnaliştii îşi depăşesc nul Alba, au contractat doua pregătiri in vederea înfiinţării cializate in domeniul ştiinţelor
normele vagoane de cereale cu l.C.S, Institutului de ştiinţe sociale. sociale.
„Recolta”. Institutul va urmări studierea
sistematică a problemelor eco­ Nu de mult a luat fiinţă la
Urmînd exemplul gospodării­ nomice, politice, sociale, juri­ Belgrad Institutul mişcării
lor colective, peste 200 ţărani dice şi istorice privind R.P.F. muncitoreşti. De asemenea
muncitori au contractat pînă în Iugoslavia. Această instituţie
ziua de 17 mai a.c., cu coopera­ ştiinţifică şi de cercetări va în­ funcţionează Institutul de poli­
tiva, o cantitate de 41.650 kg. deplini totodată şi un rol pe­
grîu. Un număr de 190 ţărani dagogic, prin faptul că va con­ tică naţională şi economie naţio­
muncitori au contractat pînă la
aceeaşi dată 36.460 kg. porumb. nală, precum şi Institutul eco­

In total, gospodăriile colec­ nomic.
tive şi ţăranii muncitori din
această comună, au contractat Creşterea producţiei industríale

asártitwitm m eveniment De superioritatea sistemului In aceeaşi perioadă, s-a pro­ pînă acum, peste 98.000 kg, Institutul Federal de Statisti­ s-a înregistrat o creştere de
care se experimentează în pre­ dus cu 151 tone mai multă fon­ grîu şi porumb. Acţiunea de că, anunţă că în primele trei 36%', în producţia de energie e-
HUNEDOARA (de la trimisul nostru special). zent la furnalele din Hunedoa­ tă decît prevedea planul. contractări continuă, ea aflîn- luni ale acestui an, producţia in­ lectrică şi în producţia de ca­
ra s-au convins toţi furnaliştii du-se doar în faza de început. dustrială a Iugoslaviei a sporit uciucuri de !automobile de cîte
Noua oţelărie electrică de la Combinatul siderurgic din cp ocazia plăţii salariilor, cu 21% faţă de aceeaşi perioadă
Hunedoara, cea mai mare şi mai modernă oţelărie de acest Infr-fo secţie noua 28%, în industria chimieă de
gen din tară, care zilele trecute a intrat parţial în faza de în­ Răspunsul lor la aceste mă­ a anului trecut. Creşteri însem­ 35%, în industria textilă i l in­
călzire, a elaborat ieri prima şarjă de oţel special. suri a fost simplu şi clar: „Vom Cu două luni în urmă, Ia fa­ lor e zadarnică. De pe acum dustria metalelor neferoase de
brica „Sebeşul“, a luat fiinţă o sînt mai multe tinere care ştiu nate au fost înregistrate în in­ 22%'.
La această mare sărbătoare a constructorilor de la da patriei mai multă fontă, ne nouă secţie cu 27 de maşini să. tricoteze ciorapii la maşină.
I.C.S.H., care luni de-a rîndul au luptat cu greutăţile tehni­ vom depăşi normele!” După 16 circulare de tricotat ciorapi. Aşa e de pildă Hermina Leut- dustria electrotehnică cu 45%' şi A crescut de asemenea pro­
ce pentru ca noua oţelărie să poată produce din plin, au ţinut zile de la începutul lunii, se Primul produs, care a început schoft, o fată blondă, pistruia­ ducţia articolelor de larg con­
să vină şi sute de siderurgişti ai marelui combinat, conducă­ constată că hotărîrea lor prinde să fiL executat aici, este un sor­ tă, muncind cu multă rîvnă. A- în industria petroliferă cu 42%'. sum. .................
tori ai organizaţiilor de partid, precum şi conducători ai viaţă. timent nou: ciorapi bărbăteşti semenea ei, muncesc tinerele
C.S. Hunedoara. de bumbac. Dar şi, oamenii ca­ Maria Opincar, Ana Cuş, Ilie In industria metalelor feroase
In întrecerea pentru un pro­ re lucrează aici sînt noi. Mai Roman —- un tinerel de vreo 16
Ora 18. Pe platforma noii oţelării, sînt clipe de emoţii. cent cît mai mare de îndeplini­ multe tinere şi un tinâr sînt ini­ ani — şi alţii. La fabrica de aparate electrice
Probele de topire a oţelului corespundeau îniruiotul prescrip- re a normelor, fruntaşi pe sec­ ţiaţi în meseria de tricoter. In­ „Saturnas“ din Lubliana
ţiunilor tehnologice. ţie s-au situat furnaliştii de la structoarele Anisia Vfesiu, Eu­ Cu toate că secţia nu lucrea­
furnalul II cu 120,53 la sută, genia Ordean, Zoica Mihai şi ză deocamdată la normă, zil­
Deodată se făcu linişte, doar zumzetul cuptoarelor se mai procent de îndeplinire a normei, maistrul Katavschi se ocupă în­ nic pleacă de aici sute de pe­
făcea auzit. urmaţi de cei de la furnalul I deaproape de^ Instruirea proas­
cu 119,48 la sută. Fruntaşi în­ peţilor ucenici. rechi de ciorapi bărbăteşti din
— Atenţiune, gata! — spuse cu glas tare primul topitor tre fruntaşi, sînt furnaliştii din
îoan Petre. Şi la o simplă apăsare de buton, cuptorul se în­ echipele conduse de prim topi­ Nu se poate spune că munca bumbac, ceea ce dovedeşte că
torii Alexandru Uţiu, îoan Bîl-
dea şi Ilie Mîtcă. s-a pornit pe un drum bun.

clină spre hala de turnare, slobozind din el prima şarjă de o-
(el special.

Ropote de aplauze izbucniră în hală. Constructorii de la Solemnitatea mmmării unor ordine
I.C.S.H., printre care zărim pe inginerii îoan Chermaer şi şi medalii aSe muncii

îoan Nemţeanu, zidarul Dionisie Cătană şl fierar-betoniştii
Traian Rusu şi Gheorghe Cuşmir, au ţinut cu tot dinadinsul
să participe şi ei la acest impportant eveniment. In clipa e-

Iaborării şarjei ei au strins cu căldură mîinile oţelurilor ce

mînuiesc noile cuptoare, dîndu-le unele detalii tehnice pentru Pentru succesele deosebite, tarea Gheţar, Constantin Niţă, dru But, îngrăşător la I.C.I.A.
a evita eventualele defecţiuni. !repurtate în producţie, în cadrul cazangiu fa Atelierele C.F.R. Orăştie, îoan Metea, mecanic

Totul„e însă în ordine. Odată cu terminarea cuptoarelor întreprinderilor industriale şi în Simerta, Szabo Ştefan, furna- de locomotivă fa I.F.E.T. O-
au fost terminate şi cuptorul de uscat fero-aliaje, benele de în­ !agricultură, printr-un decret al Ifst fa uzinele „Victoria” Că- răştie, Avram Mihăiîă, tracto­

cărcare, gropile de răcire lentă, precum şi instalaţiile de adu­ Prezidiului Marii Adunări Na­ ian, Laszlo Adalbert, maistru rist ta S.M.T. Orăştie, Mezo
cere şi ardere a gazului de cocs, cu care se face încălzirea ţionale, !au fost distinşi cu or­ fa uzinia cocsochimică C. S. Hu­ Iuliama, muncitoare ta f.A.R.T.
oalelor de turnare şi uscarea rinei cuptorului. dine şi medalii ale muncii un nedoara şi Alexandru Drîngă, Deva-, Alexandru Mareş, maga­
număr de 27 muncitori, tehni­ oţelar C. S. Hunedoara. zioner ta staţia C.F.R. Coşta-
Semnificativ este faptul că prin această măreaţă şi mo­ cieni şi ingineri din regiunea riu; Alexandru Enciuc, maistru
dernă construcţie siderurgică, constructorii hunedoreni au noastră. AU PRIMIT „MEDALIA viticol fa G.A.S Alba Iuliţa,
simţit din nou ajutorul poporului sovietic. Cuptoarele noii oţe­ MUNCII" urm ătorii: Alexan­ Traian Bîrlea, oţetar fa C. S.
lării, împreună cu întreg utilajul electric, hidrotehnic şi meca­ ORDINUL MUNCII CLASA Hunedoara, şi Fiorian Jurca,
nic, au fost aduse din U.R.S.S. De asemenea, la punerea în I- a s-a conferit urm ătorilor: dru Rancea, miner ta exploata­ maistru oţelar la C.S. Hune­
funcţiune a noului agregat şi-au adus contribuţia şi întreprin­ Ştefan Ciavlovici — miner la rea Lonea, Andrei Popovici, doara.
derile patriei noastre c a: „23 August” uzinele ,,Mao Tze-dun”, exploatarea Lupeni, şi Aurel muncitor forestier ta I.F.E.T.
din capitală, întreprinderea „Bocşa Romînă” şi „înfrăţirea” 0- Stanciu, oţelar la Combinatul Petroşani, Iosif Cîndea, fuma* Duminică dimineaţa a avut
radea. siderurgic Hunedoara. list fa C. S. Hunedoara, Gheor­ loc ta Sfatul popular regional
ghe Niţă, inginer C. S. Hune­ Hunedoara, şedinţa solemnă de
Prin punerea în funcţiune a noii oţelării electrice, capaci-, ORDINUL MUNCII CLASA doara. Arcadie Megheşi, turnă­ înmînare a distincţiilor. Tov.
tatea de producţie va creşte de 8 ori, faţă de producţia reali­ II-a s-a conferit tovarăşilor: tor la uzinele. „Victoria“ -Că- Dumitru Dejeu, preşedintele
zată la oţelăria electrică existentă. In felul acesta, încă una îoan Bota, inginer mecanic lan, îoan Modîlcă miner fa ex­ Sfatului popular regional, din
din prevederile celui de al II-lea Congres al P.M.R. privind U. M. Cugir, şi Moise Ştefan ploatarea Teliuc, Iosif Blaga, însărcinarea Prezidiului Marii
dezvoltarea industriei sierurgice, a fost tradusă în viaţă. mecanic de locomotivă ta de­
miner la întreprinderea Brad. poul C.F.R. Simeria, Vidin O- Adunări Naţionale, a înmînat
C. CHITIGOI prean, lăcătuş fa I. C. Ţebea,
ORDINUL MUNCII CLASA Petru Munteanu, turnător fa distincţiile, urîndu-fe celor de
III-a s-a conferit lui Nicolae U.M. Cugir, Petru Pilea, miner
Bucureşteanu, miner la exploa- ta exploatarea Lonea, Alexan­ faţă dobîndirea de noi succese

•¦M»0aaHaniBBBBHiiaa«lDaBBn0 cniiaiSBaBBaiiianiBBBnozaBaiaEC<sDiaiiensKiRnanBBnBonBH»«^ *VK»n<ftú» şi mai însemnate. IN CLIŞEU: In hala de asam blare a produselor. Ţ

•) *i Í ‘i > .TŢ^

DESCHIDEREA FESTIVĂ Creşterea producţiei de metale neferoase

a „Decadei culturii R.S.F.S.RC Ziarul „Borba” informează că, tat mai ales spre, desfacerea.pro­
în cursul anului trecut, producţia duselor din cupru, alamă şi alu­
cum ei se preocupă de întreţinerea cul­ ţate vor participa la faza pe oraş. Darjiinică dimineaţa în sala tiat despre realizările cuiturale de metale neferoase a R.P.F; Iu­ miniu şi a altor articole ale in­
turilor. Pe lingă activitatea artistică, tine­ cinematografului „Filimon Sîr- obţinute în ultimul timp, cît şi goslavia a depăşit cu 12% pro­ dustriei prelucrătoare. In cursul
bu", din oraşui Deva, a avut loc despre succesele repurtate în ducţia anului 1955 şi de. peste anului trecut, pe pieţele . Asiei,
rii de pe tot cuprinsul raionului Orăş­ R.S.F.S.R. pe tărîm cultural. două ori pe cea dinainte de răz­ Europei şi Amerleii au fost des­
tie, se îngrijesc de pavoazarea şi în­ o adunare festivă consacra­ boi. Cea mai mare creştere a făcute articole 'din metale ’nefe­
frumuseţarea satelor şi comunelor. De tă deschiderii Decadei culturii La sfîrşitul conferinţei, an­
curînd s-au mai înfiinţat încă 7 col­ R.S.P.S.R. fost înregistrată în producţia de roase în valoare de peste 16 mi­
ţuri ale festivalului. Prin acţiunile lor, samblul artistic al Sfatului
Şi sportivii se pregătesc tinerii au depus în contul 501 încă In cadrul adunării, tov. I. Mo- popular orăşenesc Deva a pre­ cupru şi aluminiu. liarde de dinari.
7.135 lei. ruş, secretar al Comitetului re­ zentat un frumos program ar­
In raionul Orăştie, ca şi In. ioate Activitatea sportivă în raionul Orăş­ gional A.R.L.U.S., a conîeren- tistic. In cursul anului trecut între­ 'P rin folosirea unor noi meto­
celelalte raioane ale regiunii Hunedoa­ tie ia tot mai mare avînt. Prin con­ In cinstea festivalului de de extracţie şi printr-o mai ra­
ra, se munceşte inlens în cinstea tribuţia organizaţiilor U.T.M, pentru prinderile producătoare de arti­
Festivalului Mondial. Fiecare organi­ spartachiada de vară au fost mobili­ La clubul miner Petrila se duce o Au început praşila porumbului ţională folosirea instalaţiilor m e­
zaţie de bază U.T.M. din şcoală, fa­ zaţi pînă acum 4.990 de tineri, dintre activitate intensă pentru întîmpinarea cole din metale neferoase au con­
brică sau comună, are cîte ceva de care 4.465 băieţi şi 525 fete. Normele festivalului tineretului. Brigada artis­ Culturile de păioase au fost muncitori din !aceeaşi comună canice productivitatea muncii a
spus. Q.M.A. au fost trecute de 660 tineri, tică a clubului, laureată a premiului plivite în proporţie de 100 la tribuit în primul rînd la creşte­
pe ale căror piepturi vor străluci, nu I al festivalului regional, pregăteşte sută în comuna Mihalţ, iar pra­ — cei care au fost fruntaşi şi crescut în această ramură indus­
In uzină şi pe ogor peste mult timp, insignele. Acum se un program artistic, care va oglindi şila I-a la cartofi, floarea-soa- la însămînţări — au început rea exportului de produse in-
fac antrenamente serioase pentru fa­ aspecte din viaţa minerilor Văii Jiu­ relui şi legume este aproape pe praşila I-a la porumb. Printre trială'. :n .
La fabrica „I. C. Frimu1' Orăştie, zele comunale, raionale şi regională, lui. aceştia se numără îoan Breaz- dustriale. Exportul a fost orien-
tinerii din brigada ntemistă, condusă în cinstea festivalului. terminate. , Bodea, Cornel Biarna-Boreanu,
de Vasile Dobreanu luptă pentru în­ Programul va avea un conţinut Zilele trecute, numeroşi ţărani Cea mai m a re sa lă din iugoslavia
deplinirea şi depăşirea normelor. Pe Despre artiştii amatori bogat. Nicolae Stînea şi alţii.
graficul de la „colţul brigăzii“ a a- După cum relatează ziarul adunării membrilor Camerei in-
părut o depăşire de 60 la sută. Cei Pretutindeni, în orele libere, cînd TRÂIAN ST1RC 9.000 litri Şapte paste päa&iul trimestrial „Borba", zilele trecute ¦a fost dustriale federalei
mai harnici din această brigadă au se întorc de la munca cîmpului, tine­ corespondent inaugurată marea sală a Casei
fost Ion Durlea, care şi-a depăşit pla­ rii se adună la repetiţie în sala că­ O ramură principală de pro­ vacilor. Sindicatelor din Piaţa Marx- Sala Casei Sindicatelor are
nul de producţie cu 80 la sută şi minului cultural. Pînă seara tîrziu ră­ ducţie a gospodăriei agricole de Ca urmare a acestui fapţ, ta Engels din Belgrad cu prilejul o capacitate de circa 2.200 de
Alexandru Horvath cu 73 la sută. sună cîntecele lor voioase. In comu­ stat din Alba Iulia este zoo­ locuri şi este cea mai' mare
nele Vinerea, Orăştioara de Sus, Pri­ tehnia. Muncitorii din această ferma de vaci de la secţia Gai­ sală din întrega Iugoslavie-.
Şi în organizaţiile săteşti se mun­ caz şi altele, artiştii amatori se pre­ ramură, ajutaţi de inginerii şi da, planul d ? producţie la lap­
ceşte mai cu spor în cinstea festiva­ gătesc de zor pentru faza comunală tehnicienii zootehnişti, se stră­ te de vacă pe trimestrul l a. c., Primele aparate de muls electric
lului. Alături de vîrstnici, tinerii din ce va avea loc nu peste mult timp. duiesc să dea o bună îngrijire nu a fost numai realizat, dar şi
comunele Pricaz, Şibot, Vinerea şi Şi cele 5 brigăzi artistice noi înfiin­ depăşit cu 9.000 litri lapte. După cum anunţă ziarul „Po­ condiţii pentru folosirea a cel
Geoagiu au reuşii să termine în în­ litika". pe piaţa iugoslavă au puţin 3.000 de aparáte de acest
tregime lucrările de primăvară. A- Lucrări ce trebuie executate vara în vii fost aduse primele aparate de fel la fermele care au uri număr
muls electrice fabricate din ma­ mai mare de vaci. Au fost fa­
L. A C R E Ş Ä In viile pe rod, în timpul ve­ buinţa ca marcote pentru com- însă de multe ori nu dă rezul­ terii prime indigene şi potrivit bricate mai multe modele alp
rii trebuie executate o serie de plectarea golurilor. Lăstarii ste­ tatele aşteptate, din cauza fe­ unor proiecte proprii. Ele au acestor aparate — mai mari sau
lucrări c a : plivitul şi legatul rili (fără rod), de. pe coardele lului defectuos în care se exe­ fost realizate de către fabrica mai mici, fixe satf portabile.
lăstarilor, ciupitul, copilitul şi de rod, se vor înlătura în ca­ cută. Ciupitul trebuie făcut cu de maşini agricole a combina­
cîrnitul. Modul de executare şi zul cînd ei împiedică aerarea cîfeva zile înainte de înflorit. tului Belie din Knejevo. Spe­ Mulsul electric-prezintă o mare
timpul cînd se fac aceste lu- şi luminarea butucului. Dacă Cu unghia se rupe vîrful în cialiştii consideră că prin a-
crări, influenţează mult asigu- sînt puţini lăstari de rod (şi bu- creştere care nu are decît una ceasta s-a deschis calea meca­ importanţă pentru Iugoslavia,
rarea unei recolte bogate, nu tucul are nevoie de Hrană, se sau două frunzuliţe mici. Dacă nizării pe scară largă a mulsu­
numai în anul cînd se fac, ci vor lăsa şi o parte din lăstarii se întîrzie cu ciupitul (cum se lui vacilor. In prezent există avînd în vedere faptul că in a-
şi în anii care urmează. De a- sterili, cu condiţia de a li se a- obişnuieşte) şi se face după ce
ceea este bine ca aceste lucrări plica o altă lucrare — ciupitul. s-au scuturat florile sau chiar ceastă ţară există în prezent
să fie cunoscute temeinic de mai tîrziu, el nu mai are efec­
fiecare viticultor. Prin ciupit se suprimă vîrful tul dorit. Nu este bine să se peste 5.000.000 vite.
lăstarilor în creştere. El se a- facă nici un ciupit prea puter­
Plivitul este lucrarea prin ca­ plică atît la lăstarii cu rod cît nic, cum se practică de mulţi l n f r - u n c e r c A , V . S. A . P.
re se îndepărtează toţi lăstarii şi la cei fără rod. Prin supri­ viticultori de la noi, căci în fe­
de prisos ai butucului care nu marea vîrfurilor de creştere ale lul acesta lipsim butucul de o Tinerii comunei Băcăinţ, raio­ la sută, programul fiind respec­
au rod. Se începe mai întîi cu lăstarilor, seva încărcată cu importantă parte — frunza. nul Orăştie, încadraţi în cercul tat la zi. S-a planificat şi con­
cei daţi din portaltoi şi se con­ hrană, este îndreptată către cior­ sportiv A. V. S. A. P., obţin struirea pistei pentru trecerea
tinuă cu cei de pe coardele de chini şi celelalte părţi ale butu­ O altă lucrare, care se face frumoase rezultate sub îndruma­ normelor G.M.A.' care va fi ga­
ied. La baza butucului se vor cului. Practica a arătat că la tot în vară în vii, este copilitul. rea tovarăşului îoan Pisoi, res­ la în scurt timp.
viile unde s-a făcut ciupitul la Prin copilit se înlătură lăstarii ponsabil cu pregătirea sportivă.
lăsa numai acei lăstari daţi din timp, producţia de struguri s-a daţi pe lăstarii principali, care ŞTEFAN MEJSZAROŞ
mărit cu peste 20 la sută, asi- cresc la subţioara frunzelor. Da­ In cadrul activităţii cercului corespondent
altoi cu scopul de a-i folosi la gurîndu-se totodată şi . rodul că !aceşti lăstari nu se înde­ s-a asigurat o frecvenţă de 100
pentru anul următor, prin fap­
întinerirea viţei sau cu scopul tul eă mugurii de rod s-au for­ părtează la timp, ei duc. la di­ La Chişinău a fost inaugurată o expoziţie
de a-i folosi ca cepi de înlocu­ mat la timp şi lemnul s-a copt de artă plastică a R.P.R.
ire în anii următori. De aseme­ mai bine. minuarea producţiei, consuinînd
Părinţii sînt la lucru. Ei nu au nici o grijă, deoarece ştiu că copiii lor CHIŞINĂU 20 (Agerpres) sălile muzeului sînt expuse a-
sînt bine îngrijiţi la creşa sau căminul întreprinderii. nea, dacă sînt goluri în vii, se In podgoriile din regiunea TASS anunţă : proape două sute de tablouri,
noastră se face această lucrare, sculpturi şi lucrări de grafică.
Clişeul de faţă reprezintă un as pect de la creşa Combinatului siderur­ vor lăsa de Ia butucii viguroşi La 19 mai la Muzeu! de artă
a R.S.S. Moldoveneşti a fost La inaugurarea expoziţiei a
gic Hunedoara. cîte 1 sau 2 lăstari, cît mai a- inaugurată o expoziţie de artă participat Mihai Dalea, amba­
plastică modernă a R.P.R. In sadorul R.P.R. în U.R.S.S., care
groape de bază spre a-i între- a rostit o cuvînta re.