Page 58 - 1957-05
P. 58
Pag. 2 DRUMun r n m n s M U L u i Nr. i ó7
S e a p r o p i e e x a m e n e l e im s e o
Masuri din vreme pentru Bătălia examenelor va începe în cît mai deplină, e nec'esar să mo- Cu scopul de a veni în ajutorul jjji
încheierea cu succes curînd. Acum se va putea vedea în bilizăm toate forţele de care dispu- aj elevilor cît şi al tuturor lu-
a anulei şcolar ce măsură am reuşit să ne achi- nem şi să organizăm în aşa fel !!!1
tam de îndeplinirea programei de munca, îneît nici un minut din crătoriIor djn învăţămîntul de s ta t
învăţămînt prevăzută şi în ce mă- timpul nostru să nu fie irosit (ără 1t
sură nu. Pentru ca reuşita să fie folos. ziarul ..Drumul socialismului“, a or
ganizat această pagină.
, Cu paşi vertiginoşi se apropie s-o desfăşoare în aceste zile, I-
zilele sfîrşitului de an şcolar şi mai mult decît orieînd. Spre sfîrşit de an şcolar
peste tot în instituţiile de învă- Interes şi grijă se manifestă
tămînt, munca a luat un ritm pentru justa folosire a acestui
deosebit. Manualele sînt răsfo timp de recapitulare şi la o mare „Toamna se numără bobocii” —
ite cu înfrigurare, bagajul cu parte din cadrele didactice. De spune un vechi proverb românesc. te înfăptui numai prin muncă conş levi care conturbă meditaţiile şi, care J!!i ..................
tiincioasă şi o disciplină liber con par şl simpla, nu vor să muncească.
noştinţelor acumulate este revi pildă, la lecţiile sale, tovarăşa Muncii şcolare, din nefericire... na i simţită. Asemenea cazuri am căutat să le în IÉIÉÉ1 Í ÉÜ
zuit şi îmbogăţit. Profesori şi se poate atribui însă acest proverb. In această perioadă, recapitularea depărtăm prin convingere şi uneori
elevi depun eforturi unite pen Iulia Suruceanu, profesoară la Aceasta, din cauză că rezultatele prin constrîngere. - G' -Â
tru a trece cu bine peste exa Şcoala medie nr. 1 din Deva, muncii noastre, ale elevilor, se văd materiei aduce după sine împrospă
menele ce, şi de rîndul acesta, primăvara. tarea cunoştinţelor pe care le vom In şcoala noastră an fost organi p - w m sm M m îl
¦aduc cu ele emoţiile şi bucuriile caută să antreneze în răspun pune cu folos în practică. zate. grupe de învăţătură, în care e-
suri pe toate elevele clasei, in- Munca depusă în decursul unui an Pregătiri intense pentru încheierea cu bine a anului şcolar fac şi elevii
fireşti. Se-ntîmplă uneori, ca, şcolar se oglindeşte în mare măsură Pregătirea pentru examene o facem levii fruntaşi îi ajută pe cei mai din şcolile care pregătesc viitorii mun citori calificaţi, tehnicieni şi ingineri
aceste examene să fie pentru sistînd deosebit asupra expri prin notele căpătate în perioada ulti în cadrul orelor suplimentare, cu con slabi, pentru ca să avem astfel re pentru marile noastre întreprinderi.
unii motiv de mare amărăciune, mării corecte a acestora. Cu melor săptămîni şi în aceea a exa cursul tovarăşilor profesori, îndrumăj zultate cît mai frumoase
aceasta bineînţeles pentru aceia menelor de sfîrşit de an. torii noştri de zi ca zi. Iată de pildă, în acest clişeu, cîţi va elevi de la şcoala profesională din
care, în decursul anului, nu au multă seriozitate şi interes îşi Lozinca „Nici un corigent, nici an Hunedoara făcînd diferite experienţe de laborator. E vorba de elevii Vasilc
depus eforturile cuvenite şi care, organizează lecţiile şi tovarăşul Ca elevi ai unei şcoli pedagogice, Studiul în comun al elevilor din repetent”, stă mereu în mintea noa Marinescu şi Rodica Someşan care, sub îndrumarea atentă a profesoarei
crezînd că păcălesc pe alţii tră- trebuie să ne însuşim conştiincios internat nu od da rezultate satisfacă' stră şi muncim cu rivnă pentru a în Viorica Tofan, iau parte la aplicarea practică a celor învăţate teoretic în
gînd chiulul învăţăturii, se tre Nicolae Ţîrlea, profesor la Şcoa materia predată la orele de curs, toare dacă fiecare elev nu va fi pă făptui cele spuse în conţinutul el. orele de chimie.
zesc îndeobşte victime ale pro la pedagogică. Şi, acestea nu pentru ca, Id rîndul nostru, să putem iruns de simţământul dragostei pen
priilor lor păcăleli. face faţă cu cinste sarcinei de a e- tra învăţătură. In aceste zile trebuie ILEANA BALANOIU
constituie singurele exemple. Cu duca noua generaţie. Aceasta se poa lăsate la o parte celelalte preocupări elevă anul II, Şcoala pedagogică
Măsuri pentru o bună organi aceeaşi competentă lucrează cu „distractive”, şi puşi la punct acei e:
Deva
elevii şi profesorii Valentin
Oprea, Valentina Surugiu, Li-
zare a recapitulării, pentru o Hama Igma, I. Susan din Devia. Dar nu numai
bună pregătire a sfîrşitului de IoaclTim Rodeanu, Ioan Dumi SĂ NE ÎMPĂRTĂŞIM DIN EXPERIENŢĂ clasele mari sînt
an şcolar, s-au luat aproape în tru şi alţii de la Şcoala medie cuprinse în aceste
toate şcolile din regiune. Bună din Orăştie, etc. zile, de emoţiile şi
oară, în Lupeni au fost organi
zate şedinţe speciale, ou scopul Alături de aceste exemple îm încercările la care
de a se urmări Jelui în care ca te pune recapitula
drele didactice ide aici şi-au pla Rolul pariüfiior în educarea copiilorbucurătoare, mai există desigur j» rea. Nu ! Cu tot a-
nificat munca de recapitulare, tîta seriozitate se
programul de consuftatii şi, în şi cazuri unde problema reca ducarea copiilor, ca ce ajutăm copilul să-şi formeze o dragostea pentru muncă înce- munceşte şi in cla
general, oum anume şi-au pre pitulării nu-i privită cu întrea tăţeni ai patriei noas atitudine justă faţă de şcoală, pînd cu formarea deprinderilor sele mai mici.
gătit exiameniele.- tre şi viitori construc faţă de învăţător şi faţă de mi de a face lucrări de hîrtie, car
ga seriozitate. înspre aceste lo cile Iui îndatoriri obşteşti. Am ton, să modeleze să decupeze, IN CLIŞEU: -e
Acelaşi lucru se poate spune curi trebuie să ne îndreptăm a- tori ai societăţii noi, să lipească, să şteargă vasele şi levii şcolii de patru
despre raionul Orăştie, unde ac pretins întotdeauna copilului să să facă unele comisioane mici. ani din Mărtineşti,
tivul secţiei raionale 'de învăţă- tenţla, cu tot spiritul de răs este o importantă sarcină de meargă la şcoală la timp, curat, De un mare folos, în educarea la lucru, îndrumaţi
mînt, Bazîndu-se pe învăţăminte pundere. stat. De modul în care educăm cu ţinuta îngrijită, cu temele fă copilului, ne-a fost legătura cu de învăţătoarea
le rezultate din experienţa anu tînăra generaţie, depinde viito cute şi cu rechizitele de care are Maria Ripoşan.
lui trecut şi-a orientat munca O condiţie de mare însemnă rul tării noastre. nevoie. La înapoierea de Ia şcoala şi, în special, şedinţele cu
spre acele locuri unde, la re tate în desfăşurarea cu succes şcoală, după ce a luat masa şi părinţii, unde s-au discutat pro O lecţie de sinteză
capitulările finale, nu s-a dat a recapitulării constă în buna Nenumărate sînt astăzi posi s-a jucat 2-3 ore cu colegii, în bleme interesante, legate de via la clasa a VIII-a
atenţia cuvenită de către toate bilităţile de care dispunem, pen cepe să-şi facă lecţiile.
cadrele didactice, cum sînt de pregătire a profesorului. Pe ba tru a da copiilor noştri o edu ţa copiilor în şcoală. Legătura
pildă cele din Măgura, Turdaş, za observării amănunţite pe tim caţie sănătoasă. Sub îndruma La întocmirea lor, uneori îi
Spini, Cigmău, Boiu, Geoagiu- rea partidului, şcoala, organiza dăm ajutor, dar numai atunci cu şcoala ne-a permis să sezi-
băi, etc. In aceste localităţi, în pul unui an întreg, el trebuie să ţiile de pionieri şi U.T.M. con cînd ne-am convins că, într-a-
anul şcolar care a trecut, deşi fie acela care, cunoscind calita devăr, nu le poate face singur. săm mai uşor anumite stări ne
învăţătorii se găseau în plină tribuie în mare măsură la culti
perioadă de recapitulare, totuşi, tea cunoştinţelor fiecărui elev în gative ale copilului şi să le î lă
nu aveau întocmite plianurile de parte, să-i ajute cu stăruinţă în
lecţii recapitulative, ba, unii lichidarea greutăţilor, pe care a- varea în rîndul copiilor a unor In timpul liber merge Ia cine turăm Ia timp pentru a nu dăuna Elevii clasei a VIII-a primesc de cultură generală se scot în
dintre ei, nu aveau nici măcar ceştia le întîmpină în studiu. înalte calităţi cum s în t: dragos matograf, în vizită Ia colegi de educaţie! lui morale şi dezvoltă cunoştinţe minime şi de o im evidentă de către elevi, trăsătu
planificările calendaristice pen tea pentru popor, cinstea, cura şcoală sau citeşte cărţi care îi rii sale fizice. Am obţinut ast portanţă vitală pentru studiul rile specifice ale genului dra
tru această perioadă. Pentru e- De o însemnătate covârşitoare jul şi solidaritatea tovărăşească. sînt recomandate. Astfel, în ul fel rezultate mai bune în edu istoriei literaturii în clasele ur matic, care îl deosebesc de ce
este legătura strînsă pe care Problema imprimării în caracte timul timp a citit „Amintiri din carea voinţei şl în educarea ati mătoare. Faptul acesta nu se lelalte genuri literare. Tot acum
vitarea unor lasemen-ea situaţii, învăţătorii şi profesorii trebuie
cît şi în scopul de a da îndru
mări lucrătorilor din învătămînt, să o aibă acum cu părinţii. Nu
care să ajute efectiv în această mai printr-o perfectă conlucrare rul copiilor a unor astfel de ca copilărie” de Ion Creangă, „Zo- tudinii politicoase şi atente a poate trece cu vederea şi, în con este momentul să se arate că şi
perioadă, secţia, într-o şedinţă
cu toti directorii de şcoli, a pre a acestor doi factori, se va pu lităţi este în acelaşi timp şi o îa Kosmodemianskaia“, „Vitea copilului faţă de oameni. Se în secinţă, lecţiile de sinteză trebuie îot-r-o operă dramatică se gă
zentat un referat documentat tea ajunge acolo, îneît elevul sarcină a părinţilor. „Voi pă Maleev la şcoală şi acasă“ de ţelege, că în familie, care a fost să sistematizeze, să limpezeas
ştiinţific, ouprinzînd reguli, nor rinţii — spune A. S. Macarenko N. Nosov. Am dat de asemenea şi rămîne locul unde se pun ba că şi să generalizeze cunoştin sesc uneori pasaje specifice ge
me şi metode după care trebuie să fie sub o continuă suprave —• nu vă educaţi fiul sau fiica multă atenţie desfăşurării acti zele educaţiei copiilor, sînt mul nului liric (declaraţiile lui Mir-
să se muncească acum la cate ghere şi îndrumare, numai aşa numai pentru bucuria voastră vităţii copilului pe baza unui te de făcut pentru educarea lor. ţele elevilor. cea Basarab, Ancăi, în drama
dră, pentru obţinerea unor re părintească. In familia voastră program rational, urmărind să Problema lecţiilor de sinteză „Vlaicu Vodă“ de Al. Davila).
zultate bune. lui i se va putea crea timpul ne şi sub îndrumarea voastră creş se scoale, să se culce, să mă- Acum, în preajma examene
cesar pentru studiu şi va pu te viitorul cetăţean, viitorul ac nînce şi să se plimbe la ore lor, se simte cu atît mai mult la clasa a VIII-a este mult mai In mod firesc« urmează să se
Măsuri bune s-au luat în a- tivist şi viitorul luptător“. fixe, bineînţeles fără a dăuna necesitatea ca părinţii să se in grea decît oum apare la prima facă împărţirea genului drama- ;
ceastă direcţie şi de secţia de tea fi ajutat ca să şi-l întrebu cu nimic independenţei lui. Este tereseze îndeaproape de munca vedere. Greutatea constă în bo tic în specii şi să se arate cri-
învătămînt a Sfatului popular inţeze cu folos. Părinţii au obligaţia de a a- adevărat că aceste pretenţii nu copiilor lor, ajutîndu-i să se pre găţia materialului şi în lipsa de
din oraşul Deva. Preocupat de juta şcoala în educarea discipli s-au realizat uşor, dar treptat, gătească cu grijă, pentru a ob timp. De aici necesitatea unei teriile după care genul dram a-;
o bună reuşită a examenelor de Problemele legate de această nei conştiente, care este unul acestea au devenit obişnuinţă ţine, Ia examene, rezultatele cele judicioase regrupări a materia tic se împarte în trei specii: tra
sfîrşit de ian, şeful secţiei tov. din factorii cei mai importanţi şi drept urmare, copilul obţine mai bune. lului. Temele propuse pentru lec gedie, dramă şi comedie.
Andrei Şoş, ia purces k o minu perioadă ce prefaţează încheie în formarea viitorului construc succese la învăţătură, este vioi ţii de sinteză, de către profesor,
ţioasă planificare a muncii de rea anului şcolar în curs, sînt tor al societăţii noi. şi sănătos. Sarcina familiei şi a şcolii este trebuie să fie atotcuprinzătoa Răspunsurile elevilor şi con
îndrumare, pe care secţia trebuie de a educa o nouă generaţie de re, astfel ca ele să permită sta cluziile profesorului trebuie să
multe şi fiecare prezintă o im In familie, noi urmărim ca a- constructori ai vieţii noi, sănă bilirea de noi relaţii între cu remarce, pe baza exemplelor stu
portantă deosebită. E de datoria noştinţele anuale ale elevilor. diate, evoluţia conţinutului şi a
De pildă, tematica unei lecţii mijloacelor artistice din operele
tuturor învăţătorilor, profesori de sinteză poate f i : genul dra dramatice
lor, părinţilor, organizaţiilor
In concluzia finală se va sub
U.T.M. şi de pionieri şi în ge linia că toate genurile literare,
neral, a tuturor elevilor, să facă
un front comun oare să acţio ceastă disciplină să fie continuu Un alt aspect al educării, că toasă, optimistă, care să asigu matic, Prima problemă care se prin urmare şi genul dramatic,
neze hotărît ş i. eficace, pentru
educată la copil, în scopul îm ruia i-am da*t atentie, este edu- re creşterea puterii şi înfloririi ridică în legătură cu genul dra oglindesc viata cu aspectele ei
ca ele să fie rezolvate cu suc bunătăţirii activităţii lui şcola caţia prin muncă. Fiind fetiţă, ţării noastre. matic e s te : cînd şi cum au luat Desfăşurîndu-se astfel, lecţiile
ces. re. In tot timpul, am căutat să în clasa îll-a, i-am dezvoltat naştere operele dramatice ? Se
CONSTANTIN COVACI va constata că paralel cu cele de sinteză vor trezi în elevi un
V. D. fior al maturităţii intelectuale,
b re le creaţii lirice ale poeţilor care le dă încrederea în forţele
medie nr. 2 Alba Iulia, Lăn- ''antici g reci: Pindar, Simonide, lor şi totodată îi îndeamnă spre
crăjean Ion, de la Şcoala medie
D ucă in alte domenii de ac Mereu în mijlocul elevilor nr. 1 Alba Iulia, Zdrsnghea Anaoreon, etc., genul dramatic noi cuceriri ştiinţifice.
tivitate succesele obţinute
pot fi văzute imediat, ca o con a cunoscut o mare înflorire sub F. CIOARA
pana lui Eschyl, Sofocle, Euri-
prof. Şcoala medie
secinţă a efortului depus pen în această perioadă Vasile, de la Şcoala de VI! ani pide, etc. După aceste cunoştinţe Simeria
tru realizarea şi depăşirea pla
nului, în munca de educare şi din Petreşti, Circo Ghenade, de
pregătire a tinerei generaţii, po „Ce m eserie să-mi aleg"?la Şcoala de 7 ani din Apoldu
de Sus, şi alţii, şi-au organizat
trivit cerinţelor societăţii noa cu chibzuinţă consultaţiile,
stre noi, strădania depusă de acelaşi timp, un semnal de a- pa actuală, în munca pentru munca constructivă din patria şi-au întocmit cu minuţiozitate Iată o întrebare ce, în aceste gîndirea unor părinţi concepţiile
pedagogi timp de un întreg an larmă că la sarcini noi trebuie pregătirea temeinică a elevilor, noastră. planul de recapitulare finală a
şcolar îşi va arăta roadele cu să răspundem cu eforturi spo nu trebuie să neglijăm nici o materiei şi sînt preocupaţi de zile, are o mare frecventă în retrograde, şi să arate că ţara
adevărat, abia de-acum încolo, rite. Se înţelege că, în astfel clipă legătura strînsă cu fami Ion Ghica, strălucit om de toate problemele care-i frământă
în perioada de bilanţ a muncii de împrejurări, buna pregătire lia, cu părinţii copiilor, pentru cultură din generaţia paşoptis pe elevii lor. şcoli. Dar nu numai în şcoli, nu noastră are nevoie de oameni ^
noastre comune : pedagogi şi a elevilor depinde în mare mă că de acest fapt va depinde în tă, cunoscut şi ca pedagog, în
elevi, părinţi şi organizaţii de sură de felul cum ne organi mare măsură succesul muncii tr-o lucrare a sa se adresează Secţia de învăţămînt a regiu numai elevii sînt acei care şi-o pricepuţi în toate domeniile de jy
tineret din şcoli. zăm munca, de felul cum vom noastre. Este o necesitate im părinţilor în felul urm ător: nii, ca urmare a îndrumărilor pun, Cu tot atîta interes, ba am activitate. *
înţelege că, în această perioa perioasă şi ca atare va trebui „Părinţi care vă iubiţi copiii, date de Ministerul Invăţămîn-
Şcoala noastră, pedagogii de dă, trebuie să fim mereu ^ în să-i acordăm atenţia cuvenită. cure vă iubiţi patria, daţi edu- tului şi Culturii, va organiza putea spune chiar cu unul mai Din acest punct de vedere, la
toate vîrstele, cărora partidul mijlocul lor să-i ajutăm, să le caţiune fiilor voştri, daţi-le în anul acesta cursuri de pregătire mare, şi-o pun, pentru copiii lor, şcoala de 7 ani din Roşia de Se-
şi guvernul le-au dat cu încre îndrumăm şi să le organizăm Fără să mai scoatem în evi văţătură multă şi sănătoasă... a absolvenţilor clasei a Vll-a şi părinţii. întrebarea este cît se caş, raionul Sebeş, s-au obţinut L
dere sarcina grea, dar frumoa denţă rolul dirigintelui de cla impingeţi-i la ştiinţe, la litere, şi a X-a, fii de muncitori şi ţă poate de legitimă. rezultate îmbucurătoare. Colecti
să, de a forma omul nou, con munca. să, e bine să ne preocupăm a- la carte, la meşteşuguri, la in rani muncitori, pentru intrarea vul cadrelor didactice, muncind
structor al societăţii socialiste, lături de acesta, cu toţii, şi de dustrie, la agricultură, la co lor în şcolile medii şi universi In aceste zile, dar, rolul în îndeaproape cu conducerea orga
au datoria să acorde toată a- Pedagogul nu trebuie să uite alegerea drumului în viaţă a e- merţ, nu-i aruncaţi în prăpas tăţi sau institute de învăţămînt văţătorilor e deosebit de mare. nizaţiei de pionieri, au reuşit ca
tenţia acestei, nobile misiuni. nici o clipă că sarcina îndru levilor noştri, de alegerea justă tia cancelariilor’ . superior. Peste cîteva zile, în Ei sînt aceia care cu grijă şi la sfîrşitul anului şcolar să în
mării elevilor săi este perma a profesiei, de orientarea aces toate centrele regiunii noastre, migală, tinînd cu stricteţe sea drume în mod just elevii, in a-
Ne găsim în perioada finală nentă şi necesară, mai mult ca tora, potrivit aptitudinilor ce le Am citat'cuvintele lui Ghica care au şcoli medii, se vor or ma de înclinaţiile şi deprinderile cest fel, majoritatea elevilor ab
a unui an şcolar, cînd este ne orieînd, în această perioadă de au şi în funcţie de nevoile sta tocmai pentru faptul că am so ganiza astfel de cursuri, care fiecărui elev în parte, au dato solvenţi s-au înscris pentru con
cesară mobilizarea tuturor for încheiere a anului şcolar. tului nostru. îndrumarea for cotit cit se poate de importantă vor fi fără îndoială de un real ria să dea acestora îndrumarea tinuarea studiilor la şcoli profe
ţelor pentru micşorarea numă mală a tinerilor absolvenţi îi şi necesară contribuţia părinţi folos cursanţilor. necesară, să-i ajute în lămurirea sionale agricole, şcoli profesio
rului de elevi rămaşi in urmă Sarcini deosebite revin con face pe aceştia să ezite în ale lor alături de pedagogi, la în drumului pe care trebuie să a- nale metalurgice, şcoli profesio
la învăţătură, pentru scăderea ducătorilor de şcoli, directorilor, gerea profesiei, şi, de cele mai cheierea cu succes deplin a bi Secţia de învăţămînt a re puce în viată, astfel, îneît, să nale de textile, etc.
numărului de repetenţi, pentru care vor trebui să acorde aten multe ori ei, urmează orbeşte lanţului muncii desfăşurate. giunii Hunedoara consideră că poată deveni cît mai folositori
asigurarea unui procent real, ţia cuvenită recapitulării ma impulsul dat de părinţi sau Este îndeobşte cunoscut, şi eforturile sporite ale cadrelor societăţii. La fel, în acest an, datorită
dar urcat, de promovabilitate, teriei, organizării consultaţiilor pornesc pur şi simplu la întîm- practica a dovedit cu prisosinţă didactice în această perioadă de preocupării ce a existat în acea
deoarece, numai în acest fel, pentru elevii rămaşi în urmă ta plare. acest lucru, că, acolo unde uni recapitulare finală a materiei Practica, viaţa, au dovedit nu stă direcţie, 12 dintre elevii ce
vom asigura continua îmbună tatea între colectivul didactic şi de pregătire a examenelor, odată, cu prisosinţă, că bun me vor absolvi sînt hotărîţi să dea
tăţire a conţinutului procesului învăţătură, stabilirii unui regim Cu cîteva zile în urmă, într-o şi familie există, şi rezultatele cît şi sprijinul tuturor organe seriaş, bun tehnician, bun me examen de admitere la şcoala
de învăţămint. de zi cît mai potrivit şi, în mod vizită la Şcoala medie din Si- muncii sînt îmbucurătoare, cită lor competente, vor face ca dic sau profesor, devine doar a- profesională agricolă din Blaj,
special, evitării supraîncărcării meria, am stat de vorbă cu vii vreme acolo unde acest lucru strădania muncii pedagogilor cela care, de mic, a simţit gus 5 să urmeze alte şcoli profesio
Instrucţiunile Ministerului elevilor. întregul colectiv di torii absolvenţi asupra acestei se neglijează, rezultatele nu şi elevilor să fie încununată de tul profesiunii respective. Nu e nale, iar o altă parte şcoala me
Invâţămîntului şi Culturii, pri dactic va trebui să-şi unească probleme. Am constatat cu a- sini cele dorite succes. Dacă toţi factorii che deloc un secret că există încă die de 11 ani.
vind încheierea situaţiei şcola şi să-şi sporească eforturile, în cest prilej că dirigintele clasei maţi să facă instruirea şi edu părinţi care, minaţi de anumite
re a elevilor, cît şi organiza vederea încheierii anului şcolar a X-a, tov. proţ. Pascal, ‘ ¦s-a Sînt multe colective didacti dorinţe proprii, calcă în picioare Nu putem nicidecum afirma
rea examenelor, aduc noutăţi cu rezultate bune. preocupat în mod deosebit de ce în şcolile regiunii noastre, carea tinerei generaţii de con dorinţele copiilor şi le impun că am făcut totul în această
dar şi obligaţii pentru pregăti acest lucru. Elevii. în majorita care acordă toată atenţia nro- structori ai socialismului în ţa să-şi aleagă meserii spre care privinţă. Mai avem încă de mun
rea temeinică a elevilor noştri. Atenţie specială va trebui să tea lor, îşi aveau deja stabilit blemelor discutate. Sînt mulţi ra noastră, se vor simţi m.obi- nu au înclinaţie şi pe care nu cit serios pentru a ajunge acolo
acordăm examenelor de maia drumul ce-l vor urma. Şi tre pedagogi care nu precupeţesc lizaţi in această acţiune şi vor Ie doresc. Şi, tocmai asupra a- .unde dorim, unde trebuie să a-
îndrumările referitoare la riiate, pregătirii tinerilor absol buie să spun că m-a impresio nici un efort pentru a putea a- fi mereu prezenţi în mijlocul cestui aspect şcoala trebuie să Jub S ern- Rezultatele obţinute pî-
recapitularea materiei, în peri venţi care, în anul acesta, sînt nat plăcut hotărîrea unor elevi, sigura pregătirea temeinică a elevilor, putem aştepta cu jus privească atent şi cu tot spiri-
oada finală a anului şcolar şi puşi în fala unor cerinţe mai chiar din clasa X-a, care s-au elevilor lor, spre mîndria şco tificată încredere bilanţul mun
in perioada de pregătire a exa mari, pentru a-şi dovedi in gîndit să se califice la termi lii respective. Mulţi profesori şi cii noastre comune. tul de răspundere. Tocmai aici î13.30!1.?1 P1"01™'* ca> *n anii şco-
menelor, ca şi alte materiale tr-adevăr maturitatea. Cu ace narea studiilor in strungărie, diriginţi c a : Popa Emil, de la
publicate în coloanele ,,Gaze eaşi grijă trebuie să-i pregătim considerînd că în această pro Şcoala medie Brad, Frunză E- Prof. CORNEL CIŞMAŞU e necesar ca ea să-şi spună cu- an Vl,*0ri> vorn afbige un nivel
tei învăţămîntului”. constituie şi pe absolvenţii clasei a Vll-a. fesie îşi vor putea aduce cu şi lena şi Bodea Eleonora, de la
un ghid preţios în munca tu mai mult succes aportul lor la Şcoala medie nr. 2 Deva, Pere- Şef adjunct al Secţiei regionale vîntul său greu. Cadrele didac- mu^ n,Ja‘ ^un. a firma acest
turor cadrelor, didactice şi, în Dacă am subliniat aci cîteva biceanu Pavel, de la Şcoala
aspecte ale sarcinilor multiple de învăţămînt şi cultură tîce sînt acelea care au sarcina uct,u' aazat fiind pe cunoaşterea
ce le avem ca pedagogi in eta
Hunedoara de a arăta convingător atît e- arnanmitită a fiecărui elev din
Ievilor, cît şi părinţilor, cum că c * . "a» Ct şi pe puterea de
în condiţiile noii noastre vieţi, convingere şi lămurire a colecti-
munca, oricare ar fi ea, este o vului didactic din Roşia de \
chestiune de onoare şi de eroism. Secaş.
Ele sînt acelea care trebuie să IULIAN IONAŞ
a înlătura, cu dibăcie, din
