Page 59 - 1957-05

Nr. 757 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

v/ Un pod nou

O INIŢIATIVA FRUCTUOASA Comitetul de cetăţeni pentru

Experienţa pozitivă Din iniţiativa C.C. al P.M. R., Comitetul regional de par­ construcţii, din comuna Intre- InfîSniri gazdelor, oare ratează multe 6- Energia 115 Hunedoara — Lo­
tid Hunedoara a luat măsuri de organizare a unor brigăzi care galde, raionul Alba, are ca
trebuie generalizată au fost repartizate pe fiecare ra ion. Brigăzile au fost consti­ preşedinte pe tov. Ion MÂclea. infernafionaSe cazii, în special prin Călinescu. comotiva Simeria 2-0.
tuite în scopul de a analiza fe Iul cum îşi desfăşoară activita­ Cetăţenii din comună îl cu­
Cu ocazia consfătuirii orga­ tea colectivele de redacţie ale gazetelor de perete şi cum or­ nosc, ca pe un om ce se in­ e Duminică, la Bucureşti, a In minutul 15, Marcu I trage HANDBAL
nizată la Petroşani, de Comite­ ganizaţiile de partid sprijină şi îndrumă activitatea gazetelor teresează de problemele gos­ fost o zi consacrată întîlnirilor puternic în bară, mingea revine
tul raional de partid, a reieşit de perete. Pe marginea celor constatate de brigăzi, la nivelul podăreşti. internaţionale. Pe stadionul „23
că cele mai multe dintre gaze­ fiecărui raion au fost organiza te consfătuiri. August“ din Capitală s-a desfă­ in teren şi Viziriu, atent la fază, In zilele de 18 şi 19 mai s-a
tele de perete din întreprinderile Nu de mult, într-o consfă­ şurat întîinirea internaţională trimite mingea în plasă : 1-0. In
raionului desfăşoară o vie acti­ colectivelor de redacţie din în­ drumarea organizaţiilor de par­ tuire cu cetăţenii din circum­ de fotbal între echipele R. P. această repriză s-a desfăşurat desfăşurat în oraşul Sebeş faza
vitate, că ele tratează, prin ar­ treprinderile şi satele raionului, tid, colectivele de redacţie ale scripţie, Ion Miclea a făcut Romînă B—R. P. Polonă B ter­ un joc frumos. regională a campionatului repu­
ticolele apărute, probleme lega­ precum şi responsabilii cu pro­ gazetelor de perete din Mihalţ propunerea să se construiască minat cu scorul de 1-1 (1-1). blican şcolar, la handbal m as­
te de activitatea şi viata între­ blemele de propagandă şi agi­ şi Vintu de Jos au reuşit să a- un nou pod din lemn peste După pauză, oaspeiţii intră culin. La această întrecere au
prinderilor, de munca şi reali­ taţie din comitetele de partid. tragă în activitatea lor un mare pîrîul ce curge prin sat. S-a • Tot duminică echipa de rug- hotărîti să schimbe rezultatul. participat echipele şcolilor me­
zările obţinute de oameni în număr de corespondenţi volun­ stabilit ca materialele necesare bi a R. P. Romîne a întîlnit pu­ In minutul 50 portarul echipei dii din Petroşani, Deva, Sime­
procesul de producţie. Pe marginea referatului pre­ tari- Cei peste 40 corespondenţi să fie procurate din resurse ternica formaţie a Franţei. Sco­ FI. Roşie degajează nringea şi ria, Orăştie şi Sebeş.
zentat de către un colectiv care de la Mihalţ şi cei aproape 20 locale. rul final a fost de 15-18 in fa­ trece linia de 16 metri.'Arbitrul
Discuţiile purtate de ffirtici- a analizat activitatea gazetelor de la Vintu de Jos, asigură a- voarea echipei Franţei. acordă lovitură liberă. Marcu I. Concursul, desfăşurîndu - se
pantii la consfătuire au s « s în de perete de la I.C.S.H., C.S.H., pariţia cu regularitate a fiecărei Cetăţenii au primit ca bună transformă, înscriind imparabil prin sistemul eliminatoriu, a pus
evidentă faptul că unele colecti­ uzina „Victoria“ Călări, Trustul ediţii. propunerea făcută, şi au trecut • In cadrul unei gale de box, de la 16 m etri: 2-0. In minutul faţă. în faţă, în primul tur, sun-
ve de redacţie ale gazetelor de la construcţia podului. De cu- echipa pugiliştilor de la Energia 70, Putici, de la FI. roşie, în bătă dimineaţa, form aţiile: Si­
perete, sprijinite de către orga­ A construcţii Hunedoara, Şcoala Un lucru pozitiv în munca co­ rînd, noul pod de lemn, lung Bucureşti a întîlnit pe cea din urma unei acţiuni personale, în­
nizaţiile de partid, au folosit în profesională din Simeria, din co­ lectivelor de redacţie ale gaze­ de 10 m şi lat de 4 m. a fost Tuill-Finlanda. Meciul s-a ter­ scrie schimbînd rezultatul: 2-1. meria cu Orăştie şi Sebeş cu
activitatea lor metode deosebit munele Cristur, Peştiş şi ialtele telor de perete de la Trustul terminat. Printre cei care au minat la eg alitate: 5-5. In minutul 80 Mărgineanu de la Petroşani. Pentru turul II s au
de bune, care au contribuit din muncit mai mult, se numără calificat echip'a Şcolii medii
plin la îmbunătăţirea procesului au luat parte la discuţii mulţi gostat Albia IuLia şi S. M. T. Ion Miclea, Ion Borza, Nicolae ° Amatorii de polo pe apă,
de producţie. Aşa de pildă, co­ dintre participanţi. Ei iau scos în Sularea şi alţii. In total, la din Capitală, au urmărit dumi­ Energia, face o cursă spectacu­ din SimerLa, care a întrecut pe
lectivele de redacţie ale gazete­ Alba, îl constituie faptul că pod s-au efectuat 29 zile cu nică, întîinirea dintre echipele cea din Orăştie cu scorul de
evidentă metodele bune folosite bilunar se scot foi volante ale atelajele şi 67 zile cu braţele. Ştiinţa Bucureşti — şi Burevest- loasă, urmărit fiind de doi ju­ 5-3, şi echipa Şcolii medii clin
lor de perete de la minele Pe- de către gazetele de perete de gazetei de perete, care sînt tri­ nik Kiev. Rezultatul întîlnirii a cători adverşi, şi, cu un şprint
la I.C.S.H., C.S.H., uzina „Vic­ mise la fiecare loc de muncă în In urma chemării fost de 6-4 (3-3) ” ‘ puternic, reuşeşte să scape, în- Sebeş care a câştigat întîinirea
trila, Lupeni, preparata Lupeni, toria“ Călan, în direcţia spri­ soriind im parabil: 3-1. Tot M ăr­ cu scorul de 7-1. In după a-
gineanu, în minutul 83, măreşte ' miaza zilei de sîmbătă s-;au
şi altele au creat unele rubrici scorul la 4-1. In minutul 87 Vi­ întîlnit formaţiile şcolilor medii
ziriu înscrie ( din nou: 5-1. Du­ din Sebeş şi Deva. Meciul â fost
jinirii producţiei precum şi a ga­ cîmp sau La secţii. la întrecere cîştigat de echipa din Sebeş cu
ca : „Ce propuneţi pentru creş­ zetei de perete din satul Cristur FOTBAL pă această victorie, echipa E- scorul de 8-2. In finala desfă­
terea productivităţii muncii“, Consfătuirea a criticat însă şi Membrii gospodăriei colective din nergia 108 şi-a asigurat locul I şurată duminică dimineaţa, e-
„Ar fi bine dacă sectorul X ar care, prin articolele scrise, a atitudinea de pasivitate a unor Obreja, raionul Alba, au lansat o che­ Locomotiva Cluj — în clasamentul seriei. chipa Şcolii medii din Sebeş a
îndruma mai bine grupele“, „Ru­ contribuit din plin la mobiliza­ organizaţii' de bază ca cea de mare la întrecere către toate gospo­ Energia Hunedoara 1— 4 întîlnit echipa Şcolii medii din
brica fruntaşilor în producţie“, rea ţăranilor muncitori din co­ la G.A.C. Obreja, care nici mă­ dăriile colective din raion, pentru ti­ Arbitrul Şerban Constantin- Simeriia, pe care ia întrecut-o cu
„Răspuns la întrebările puse de mună pentru terminarea înain­ car nu ştie cine face parte din tlul de unitate socialistă model. Echipa Energia Hunedoara a Simerin. a condus autoritar. scorul de 6-1, cîştigînd astfel
muncitori în consfătuirile de te de vreme a lucrărilor din colectivul de redacţie al gazetei repurtat duminică la Cluj o vic­ titlul de campioană regională şi
producţie“ etc. In articolele a- campania de primăvară. de perete, decum să-l sprijine în Cu scopul de a realiza obiectivele torie categorică în faţa Locomo­ MIHAI VILCEANU totodată calificîndu-se pentru
părute la aceste rubrici se lă­ crearea unui larg activ de co­ întrecerii, colectiviştii se străduiesc tivei din Cluj, cu scorul de 4-1. corespondent faza de zonă.
muresc problemele ridicate de In discuţii a fost însă criti­ să execute fiecare lucrare la timpul
muncitori, se popularizează rea­ cată poziţia unor organizaţii de respondenţi sau de a-1 controla său. Pînă acum ei au plivit întreaga Energia 108 — Fî. roşie fi Cupa primăverii" Clasamentul în ordinea locu­
lizările obţinute de muncitori şi bază, ca cele de la mina Ghe- şi ajuta în muncă. suprafaţă de 62 hectare cultivată cu 7 Noiembrie Arad în eampâonaful rilor este urm ătorul: Sebeş, Si­
metodele folosite de aceştia şi lar, Atelierele C.F.R. Simeria şi grîu. Zilele trecute, au terminat pra- ’ 5—1 (1—0) meria, Deva, Orăştie, Petroşani.
se critică aspru lipsurile ce mai altele, care nu sprijină şi nu Tuturor celor prezenţi le-au şila I-a la floarea-soarelui, cartofi, regioraaS de fotbal
persistă. Un fapt pozitiv, pe ca­ conduc concret activitatea gaze­ fost indicate sarcinile de viitor. legume şi pepeni. Ceapa şi varza de Jocul a început într o notă de Secţia regională de învăţămînt
re l-au scos în evidentă tovară­ telor de perete şi nu analizează vară au fost prăşite pentru a doua dominare insistentă din oartea In cea de a 6-a etapă, a „Cu­ şi cultură a înmînat echipei cam­
şii Zborovsky şi Mătăsăreanu periodic munca desfăşurată de ¦k oară. pei primăverii“, disputată între pioane o cupă şi s-au împărţit
este acela că colectivele de re­ colectivele de redacţie ale a- echipele din campionatul regio­ premii în echipament sportiv.
cestora. Astfel de consfătuiri au avut nal de fotbal, s-au înregistrat,
loc în toate raioanele. duminică următoarele ' rezul­ GHEORGHE DOBRILĂ
Discutînd despre lipsurile tate î
semnalate de, participanţi .tov. I. 0 0 0 0 0 0 <xx>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 s0 00 --0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 corespondent '
Pipoş, prim secretar al Comite­ SERIA I-a.
Lucrări ce trebuie executate vara în vii BASCHET

dacţie ale gazetelor de perete tului raional de partid, a arătat (Urmare din pag. I-a) Dinamo Orăştie—FI. roşie Deva Sîmbătă' şi duminică s-ia des­
din întreprinderile miniere tra­ celor prezenţi, şi sarcinile ce vor
tează pe larg, în multe din arti­ trebui luate în direcţia îmbună­ hrana fără nici un folos, împie- marea vîrfurilor se face cu cî­ aceasta pierderea apei din sol °-°. . i. făşurat în oraşul Deva o compe­
cole, problema experimentării tăţirii activităţii gazetelor de dicînd în acelaşi timp aerarea
sistemului de salarizare îmbună­ perete. şi luminarea butucului. Totoda­ teva zile înainte de coacerea în şi a hranei. Energia Alba-Iulia ţ-“ Energia tiţie de baschet masculin, în ca­
tăţit în industria minieră. tă ei împiedică şi stropitul prin
Activitatea colectivelor faptul că nu lasă soluţia să a- pîrgă — adică spre sfîrşitul Lucrările de vară în vii au o 30 Decembrie 2-0. drul „Cupei Primăverii“. La ia-
Tcti participanţii la discuţii jungă la ciorchini. Copitii tre­
au arătat că astfel de consfă­ de redacţie să se sprijine buie căutaţi cu atenţie pentru a creşterii lăstarilor. Vîrfurile se mare importantă, şi dacă ele se Recolta Sebeş — Locomotiva Te- ceastă întîlnire iau participat e-
tuiri sînt necesare a fi organiza­ nu rupe lăstarii cu rod. La va­
te periodic întrucît ele contri­ pe masa de corespondenţi rietăţile cu creştere viguroasă taie la o înălţime de 1,50-1,80 fac la timp şi în mod diferen­ iuş 4-3. chipele de baschet din oraşele
buie în mare măsură la genera­ ca Iordovan, Fetească şi altele,
lizarea experienţei înaintate. Şi în oraşul Alba-Iulia, la se­ copilitul trebuie să se facă de metri de la bază. Se recomandă ţiat, în funcţie de starea de ve­ SERIA Il-a. Deva, Petroşan:, Sebeş şi Bnad.
diul Comitetului raional de paT- 2-3 ori pe vară. Energia Aninoasa — Progresul întrecerile s-au desfăşurat prin
Organizaţiile de partid tid, a avut loc o consfătuire. a se tăia numai porţiunea diri getaţie a butucilor," putem fi sistemul eliminatoriu. In prime­
să sprijine concret Atît referatul prezentat de tov. Cîrnitul sau tăierea vîrfului
activitatea I. Cacoveanu cît şi cei prezenţi lăstarilor este o altă lucrare ca­ vîrf care nu are frunzele ajun­ siguri de un rod bogat atît
gazetelor de perete au dezbătut, mai ales, activita­ re se face,, în timpul ,verii.. El
tea desfăşurată de către colecti­ se execută mai ales la varietă­ se la mărimea normală, deoare­ pentru anul în curs cît şi pen­ Deva 3-2 le meciuri s-au întîlnit echipele
La consfătuirea organizată la vele de redacţie ale gazetelor de ţile cu creştere viguroasă. Dacă Energia Lonea oraşelor Brad—Petroşani şi De-
Hunedoara, au participat tovară­ perete săteşti, din G.A.C., G.A.S., lăstarii oresc prea lungi, împie­ ce aceştia consumă hrana fără tru cel următor. —* Energia" Gă- va—Sebeş. Echipa din Bnad în-
şii din colectivele de redacţie ale S.M.T. şi Trustul gostat. Cu dică aerarea şi luminarea butu­ lan 4-1. n
această ocazie, a reieşit că u- cilor. Se cîrnesc lăstarii lăsaţi nici un folos. Lucrarea se face Ing. S. BLADA
nele gazete de perete, ca cele pentru viitoarele coarde de rod
de la Trustul gostat, din satul în mod obişnuit cu foarfecă de j vingînd pe cea din Petroşani, s-ia
Mihalţ şi de La Vintu de
mmvie. calificat pentru finală. Echipa
După fiecare lucrare executa- j
din Deva dispunînd de cea din
tă trebuie să se facă legatul
Sebeş cu scorul de 80—40, s-a
lăstarilor cu rafie sau cu cî-
calificat şi ea în finală pe oare
nepă. Această lucrare trebuie fă­
a, dispubat-o în compania celei­
cută'-cu multă grijă, pentru ia nu
lalte finaliste, echipa din Brad.
acoperi ciorchinii. Ciorchinii să
Jucătorii din Deva, avînd o
rămînă cît mai bine luminaţi
pregătire mai bună şi finalitate
pentru a avea o coacere bună.
în atacuri, au învins cu scorul
In tot timpul verii, solul din
de 106 — 39, elasifieîndu-se ast­

gazetelor de perete din între­ Jos desfăşoară o bună acti­ şi acei lăstari lăsaţi pentru vii se va menţine afinat şi cu­ fel pe locul I.

prinderile oraşului, responsabilii vitate. A mai reieşit că, sub în­ complectarea golurilor. Supri- rat de buruieni, împiedicînd prin Pentru locurile III şi IV s-a

disputat meciul între echipele

Sebeş — Petroşani, scor final

95—76.

Sarcinile organelor şi membrilor cooperafiei şl mai mare dacă ele vor iniţia şi Comisia regională de baschet
susţine întreceri între circumscripţii, de pe lîn.gă C.C.F.S. regional, a

?e consum în legătură cu contractările de cereale sate, comune, popularizînd pe ţăranii primit un sprijin preţios în or­
muncitori, cooperatori şi necoopera­
Un rol deosebit 'de important revine îndeplinite sarcinile ce revin unităţi­ tori, fruntaşi în acţiunea de contrac­ ganizarea acestei competiţii din
lor cooperatiste, trebuie să se ţină o tări. partea direcţiunii Şcolii rhedii
evidenţă clară a contractanţilor şi a
cooperaţiei de consum în intensificarea Convorbire cu tov. cantităţilor contractate, atît la coope­ ÎNTREBARE: Cum trebuie să : nr. 2 şi a Şcolii pedagogic? din
rative cît şi la uniunile raionale şi re­ popularizeze uniunile regionale, u- NICOLAE TRIFA, este un muncitor vîrstnic dar tare har­ \ Deva.
schimbului de mărfuri dintre oraş şi FRANCISC ŢAPOŞ gionale. Aceasta e absolut necesar şi niunile raionale şl cooperativele a-
pentru urmărirea şl asigurarea pre­ aantajele contractanţilor 7 nic El îşi depăşeşte norma cu 50-60 la sută şi este unul din
sat. Contractările de cereale se fac în vicepreşedinte în Centrocoop luării produselor pentru care se în­ cooperatorii fruntaşi de la cooperativa „Moţul“ din Baia de Criş. LA HAŢEG
cheie contracte. RĂSPUNS: Mijloacele prin care
mare parte prin organizaţiile coope­ pot fi popularizate aceste avantaje sînt Iată-1 în clişeul de faţă pe Nicolae Trifa, luorînd la confec­ Duminică s-a desfăşurat Ia
ÎN TREBARE: Ce ajutor pot da numeroase. Foarte eficace sînt adună­ ţionarea sandalelor de vară. Haţeg faza pe oraş a sparta chi-
ratiste. este necesară mobilizarea tuturor ac­ consiliile săteşti şi activele pe circum­ rile Ia căminele culturale, în cadrul adei de vară a tineretului şi a
scripţii in acţiunea de încheiere a cărora se va aduce la cunoştinţa ţă­
In legătură cu importantele sarcini tiviştilor, în frunte cu conducerile U- contractelor 7 ranilor muncitori conţinutul Hotărîrii
Consiliului de Miniştri, şi se vor ex­
ale. cadrelor din cooperaţia de consum niunilor regionale, raionale şi ale RĂSPUNS: Fără îndoială că mem­ plica foloasele pe care le au contrac­ D E C IE ? ... festivalului regional. La această
brii consiliilor săteşti şi ai activelor tanţii de cereale. Este bine să se fo­ competiţie au participat un nu­
ne-am adresat, pentru unele precizări, cooperativelor. Important este ca fle­ pe circumscripţii pot da un sprijin losească acest prilej pentru încheierea măr de 150 concurenţi. Iată re­
preţios în această direcţie. Fiind în de contracte, pe loc. Organizarea u- zultatele înregistrate : Greutate
tov. Francisc Ţapoş, vicepreşedinte în care să aibă sarcini precise de înde­ permanenţă în mijlocul ţăranilor nor conferinţe despre Hotărîrea Con­ seniori; 1. Viorel Popa (10,30
muncitori, ei pot să le dea lămuriri siliului de Miniştri privind contracta­ m .), 2. Ioan Torna (9,80 m.)
Centrocoop. plinirea cărora să răspundă în per­ despre felul cum se încheie contrac­ rea cerealelor constituie de asemenea ...medicul Teodor Mişca, de iia la Silvaşul Inferior, că va dota Greutate juniori . Corneliu Măg-
tele, să le arate avantajele de care un bun mijloc pentru popularizarea Spitalul dermiato-venerice din această filială cu mobilierul ne­ descu (13,65 m). 2. Cornel Gîs
ÎNTREBARE: Vă rugăm, să ne spu­ manenţă. Activiştii uniunilor regionale se bucură toţi acei care contractează avantajelor contractanţilor. Deva, vorbeşte nepoliticos cu ce­ cesar, şi nu-şi respectă această (13,30m.).' Suliţă-: 1. Ion Toma
cu cooperativa livrarea de cereale din tăţenii care merg pentru con­ promisiune ? (39,75 m.) 2. Viorel Popa (35
neţi mai intii cîteva cuvinte despre şi uniunilor raionale să fie repartizaţi recolta viitoare. Fiecare membru din Este indicat ca prevederile Hotă­ m.). D isc: 1. Viorel Popa (32
consiliul sătesc sau din active pe rîrii şl avantajele contractanţilor să sultaţii ? I. MAREŞ m .), 2. Ioan Toma (29,89 m).
importanţa contractărilor de cereale. . pe unităţi, unde să ajute şi să contro­ circumscripţii să devină un adevărat fie popularizate prin presa locală, ca „Ge-ţi trebuie? Ce vrei?“, corespondent
agitator pentru popularizarea impor­ şi prin staţiile de radio-amplificare. La volei s-ia oalificat pe lo­
RĂSPUNS: Pentru a stimula tot leze cu competenţă munca de con­ tanţei contractărilor şi a prevederilor Tot pe această cale este bine să fie sînt primele întrebări, rostite pe ...ziarele „Scînteia“ şi „Spor­ cul I echipa Şcolii de 10 ani
hotărîrii. El trebuie să sădească în popularizaţi fruntaşii în acţiunea de un ton cît se poate de supără­ tul popular” nu sosesc regulat Haţeg, iar pe locul II, echipa
mai mult interesul ţărănimii de a ob­ tractare. conştiinţa ţăranilor muncitori încre­ contractare. tor, înainte de a fi apucat să in­ la Sub cetate-Haţeg ? De pildă, B.R.P.R. Sucursala Haţeg.
derea în metoda contractărilor, să in­ tri şi să închizi bine uşa. Tonul ziarul „Scînteia“ nu a sosit de
ţine o producţie agricolă sporită în Pentru ca munca de contractări să sufle fiecăruia îndatorirea patriotică Un mijloc eficace pentru populari­ sfidător continuă pînă la sfîrşi­ la 1 pînă La 4 m a!, iar în restul NICU SBUCHEA
de a contribui pe calea încheierii de zarea contractărilor de cereale sînt tul consultaţiei, cînd, nemulţu­ zilelor .soseşte .cu întîrziere.
scopul îmbunătăţirii continue a nive­ se desfăşoare la un nivel corespun­ contracte la formarea fondului cen­ foile volante în care sînt cuprinse a- mit de felul cum iai fost tnatat, corespondent*21
tral al statului, la asigurarea hranei vantajele contractanţilor. La difuza­ pleci totuşi... mulţumit... că ai C. MARIN
lului de trai al populaţiei, Plenara zător este necesar ca toţi lucrătorii celor ce muncesc. Rezultate bune se rea foilor volante, precum şi la lămu­ corespondent
vor putea obţine în munca de lămu­ rirea producătorilor, pot contribui în scăpat.
C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a care au sarcini pentru încheierea de rire dacă membrii consiliilor de con­ mare măsură şi gestionarii şi vînză- Nu ştiu daca doctorul Teodor PROBLEMA Nr. 10
ducere ale cooperativelor. ai consi­ torii de la cooperative care vin în
hotărît desfiinţarea cotelor obligatorii contracte să fie temeinic instruiţi, să liilor săteşti şi ai activelor pe circum­ contact zi de zi cu producătorii. Mişca are sau nu cabinet aca­ Al. MANOLESCU
scripţii, vor da exemplu personal şi să dacă da, sînt sigur că are Din concursul internaţional al re­
la majoritatea produselor agricole şi cunoască bine Hotărîrea Consiliului vor fi primii care să încheie contracte La căminele culturale, Ia sfaturile puţini clienţi; dacă mă înşel, vistei iugoslave „Problem".
pentru valorificarea de cereale. populare la magazinele, centrele de atunci precis că se poartă alt­
stabilirea unor relaţii de schimb între de Miniştri privind contractarea ce­ achiziţii şi birourile cooperativelor, fel ca La spital. Şi... de ce?
O atenţie deosebită trebuie acor­ la mori, oriunde obişnuiesc să se în-
producători şi organizaţiile comerciale realelor şi condiţiile de încheiere a dată încheierii contractelor prin aso­ tîlnească ţăranii muncitori, să se pu­ N. BUMBU
cieri ale ţăranilor, întrucît pe această nă afişele tipărite de Centrocoop şi
de stat şl cooperatiste pe baza con­ contractelor, avantajele producătorilor cale vor intra cantităţi mai mari de uniunile regionale, care enumeră a- corespondent
produse în fondul central al statului, vantajele celor ce încheie contracte
tractărilor şi achiziţiilor la preţ de contractanţi, sarcinile unităţilor un- iar producătorii pot obţine un spor cu cooperativele. Să se afişeze de a- ...gestionara Cîmpeanu Sta-'
de 10 la sută la preţul stabilit prin semenea întrebările şi răspunsurile ziana de La restaurantul coope­
înţelegere. de-şi duc munca, metodele ce trebuie contract. Încheierea contractelor prin pe tema contractărilor din „Gazeta rativei „Mureşul“ din Călan, Alb: Negru :
asociere trebuie să fie un rezultat al cooperaţiei" şi din alte publicaţii. care este fruntaşă în muncă,
încheind contracte pentru cereale, folosite pentru îndeplinirea acestor muncii de lămurire dusă în rîndurile Bodnar J, Szily
ţărănimii. In scopul încheierii con­ Să muncim în aşa fel îneît fiecare
ţăranii muncitori au posibilitatea sarcini. tractelor prin asociere trebuie folo­ ţăran muncitor să înţeleagă că este Jucată intr-un iurueu la Aliscolc,
site adunările obşteşti temeinic pre­ in interesul Iui propriu, în interesul
să-şi valorifice produsele în condi­ La obţinerea unor rezultate bune gătite. .întregului popor muncitor, să încheie 1956
contracte pentru cantităţi cît mai
ţiile cele mai avantajoase la un preţ în domeniul contractărilor de cereale Sprijinul consiliilor săteşti şi a! ac­ mari de cereale, să contribuie pe a- 1. f4 CÎ6 2. Cf3 d5 3. e3 c6 4. Ne2
tivelor pe circumscripţii va putea fi ceastă cale la constituirea fondului
bun şi ferm. Ei sînt astfel feriţi de poate contribui cu succes stimularea central al statului. Ng4 5. 0-0, Cbd7 6. d4 g6 7. Chd2 Ng7

jocul preţurilor nestabile de pe piaţa de întreceri între lucrători, între con­ 8 . c3 Nf5 (Negrul ia sub control punctul

neorganizată şi de speculanţi, statul silii de cooperative, consilii săteşti, c4) 9. Ce5 Ce4 10. Cdf3 10. f6 ! 11. g4

fiind întotdeauna uri cumpărător si­ active pe circumscripţii. Obiectivele (Prea riscant Era mai bine 11. C:d7)

gur. Totodată contractanţii de cereale principale ale întrecerii să fie înche­ 11.. .Ne6 12. C:d7 D:d7 13. Chl 0-0-0

beneficiază de avantaje importante ierea de cît mai multe contracte pen­ 14. 15 Nf7 15. Dc2 g5 16. Cg2 h5 1

cum sîn t: credite şi arvune, seminţe tru cantităţi cît mai mari de cereale permite de multe ori să fie ser­ (Negrul trece la contraatac deschizînd
viţi numai clienţii de La tejghea, coloana „h“) 17. Cel Dd6 18. b l Th7
selecţionate, .îngrăşăminte chimice şi şi în primul rînd de grîu-secară, for­ şi nu şi cei oare stau La me­ 19. g:h5 N:h5 20. Nd3 (Albul speră

altele, toate acestea contribuind la marea de asocieri de ţărani muncitori

sporirea producţiei de cereale, la creş­ pentru valorificarea cerealelor în co­ sele din restaurant ? să-şi consolideze poziţia regelui prin
schimbul calului e4) 20...Ndl ! (O
terea veniturilor ţărănimii muncitoare. mun. Dacă se serveşte de la tej­ combinaţie frumoasă) 2 1 . Db2 Tdh8
2 2 . N:e4 d:e4 23. Tf2 Dg3-f I (Dama
Cooperaţia de consum este chemată Crearea unui climat favorabil în­ ghea, ce are de gînd să facă nu poate fi luată din cauza matului
la hl. Presiunea turnurilor negre pe
să contribuie în mare măsură la asi­ cheierii de contracte necesită cunoaş­ tovarăşa Sînziana cu ospătarii coloana „h“ se arată decisivă) 24 Rhl
T:h2-f! şi albul a cedat. La 25. T:h2
gurarea fondului central al statului. terea amănunţită de către ţăranii care sînt angajaţi pentru res­

Încheind cît mai multe contracte pen­ muncitori a tuturor avantajelor pe taurant ?

tru cereale, şi în primul rînd pentru care Ie au contractanţii în baza Ho- I. CRAŞCĂ

grîu-secară, membrii şi activiştii uni­ tărîrii Consiliului de Miniştri privind corespondent

tăţilor cooperaţiei de consum îşi în­ contractarea cerealelor. ...Sfatul popular comunal din urmează 25... D :e l+ 26. Rg2 Nf3 mat.

deplinesc o îndatorire patriotică de Pentru încheierea de contracte şi Sîntămăria-Orlea nu ia măsuri
pentru a repara căminul cultu­
mare răspundere, participă la asigu­ livrarea produselor contractate este ral „Filimon Sîrbu“ care a fost SOLUŢIA PROBLEMEI Nr. 9.
avariat de furtună ?
rarea aprovizionării cu pîine a oame­ necesar să se recruteze achizitori se­ MAT IN DOUA MUTĂRI Mutarea-cheie a acestei probleme
M. CEHAN (Alb: Rd7, Db8 , Tg5, Tc5, Na6, este 1 . Dg5—g4 !, după care survin
nilor muncii. zonieri, care Vor fi plătiţi pe bază de corespondent Nh2 , Cc7, Ce5, Pp. d2 , e4. N egru: următoarele variante: 1... Dd5 1. Cd2
Rd4, Ta4, Nc2 , Nf2 , Ca5, Cg3, Pp. a7, m a t; 1... Cc5 2. C4d6 m a t; 1... Nh6+'
ÎNTREBARE' Care sînt după pă­ comision; aceştia vor primi un a- ...conducerea cooperativei b3). 2. Cg5 m a t; /... b4 2. C.?,d6 m a t; 1..'
„Ţara Haţegului“ dta Haţeg, a 12 2. De2 mat. O cursă interesantă
rerea dv. cele mai bune metode în or­ vans în contul comisionului la în­ Cum se foloseşte pentru atac coloa­ este 1. Cc7, la care nenrul răspunde
promis gestionarului de La filia­ na „h". 1.. . Nh61
ganizarea muncii de contractare ? cheierea contractelor.
DESCHIDEREA BIRD
RĂSPUNS: In legătură cu aceasta Pentru a se putea cunoaşte în ori­

sînt multe de spus. Voi insista asu­ ce moment sistemul de încheiere a

pra cîtorva din ele. In primul rînd contractelor de cereale, felul cum sînt