Page 6 - 1957-05
P. 6
Pag. 2 ^ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 743
D ansul p o p u lar ro mínese SINHA MOCA“ A legerea Com itetului de Cruce Roşie
un bogat tezaur folcloric (II) pe Combinatul dm Hunedoara
In decursul veacurilor, înţele lui nou de azi ; aceasta, pentru Regimul sclaviei a constituit în intransigent şl de o violenţă rară, Zilele trecute, în sala de grupe sanitare, posturi sanitare ţia în care lucrează el. pentru
sul expresiei „Dans de caracter“ că altele erau condiţiile econo totdeauna prilejul unor dezbateri şi Sinha Moţa, entuziasmată de cam festivităţi C.F.U. a Combinatu pentru acordarea primului aju a vedea cum merse munca de
s-a schimbat, mareînd fenomene mice şi altul era modul de gîn- polemici aprinse Intre proprietarii pania care se ducea In favoarea lui siderurgic din Hunedoara, tor la locul de muncă. Astfel, a Cruce Roşie. Furnalistul Dumi
cu totul diferite. După Marea dire al oamenilor. de plantaţii şi slugile lor din ad eliberării din sclavie a negrilor, nu-i a avut loc conferinţa pentru a- reieşit că Comitetul de Cruce tru Negrea şi Elena Ţiu au
Revoluţiie Socialistă din Octom ministraţie, pe de o parte, şi cei poate accepta nici „ideile“ retrogra legerea noului Comitet de Cru Roşie a obtinut realizări în o r
brie, studiul şi predarea dansu Astăzi, jocurile au un conţinut care înţelegeau şi luptau pentru li- de, nici comportarea faţă de mulţi ce Roşie pe Combinat. La lu criticat pe unii medici care nu
lui de caracter, capătă baze nou, exprimă o trăire artistică, beriatea şi drepturile sclavilor, pe mea muncitorilor de culoare, de pe crările conferinţei au participat ganizarea de noi secţii de Cru au susţinut munca de Cruce
ştiinţifice, înlăturînd teoriile sînt dinamice, mai pline de op de altă parte. întinsele sale plantaţii. tovarăşii Bănişor Nicolae, de ce Roşie în cadrul tuturor sec Roşie.
vechi că, prin dansul de carac timism, mai hotărîte şi mai pre legat al Comitetului Central al toarelor de producţie. în care
ter se înţelege în special varian cise în mişcări. Acţiunea filmului „Sinha Moţa" Intre timp, se re'vollă şi negrii de Crucii Roşii, tovarăşa Nagy E- au fost cuprinşi un număr de După ce s-a ales noul Comi
tele diferitelor dansuri naţionale e construită pe această ciocnire inlre pe plantaţiile colonelului Ferreira şi telka, secretara Comitetului re 2.677 membrii de Cruce Roşie. tet, din care fac parte : dr. An
populare, ceea ce nu este tot Dansul popular romînesc re vechi şi nou, Intre încăpăţînaţii şi izbutesc să evadeze. Ajutat de auto gional şi numeroşi delegaţi. De asemenea, numărul donato ton Rişcută (preşedinte), Ana
una, cu adevăratul înţeles de azi prezintă pe arena coregrafică reacţionarii care se străduiesc să rităţile poliţieneşti, grupul de ur Darea de seamă asupra activi rilor de sînge a crescut la 218 Lăcătuş, Ion Voievoda. Iosif
al dansurilor de caracter, prin internaţională un stil separat, ţie vremea tn loc, şi oamenii cu măritori in cap cu Ferreira, reuşeşte tăţii Crucii Roşii a fost prezen şi s-au înfiinţat 34 posturi sa Lugojan şi alţii, conferinţa a
oare se înţelege crearea unui cu caracteristici proprii, ce-1 face conştiinţa trează şi cu mintea lu — după'o luptă pe viaţă şi pe moar tată de către tov. ing. Moraru nitare pentru acordarea primu elaborat un proiect de hotărîri,
dans în imagini, bazat pe ele să se difere de dansul altor po minată care militează pentru trium te, să prindă pe negri. Ioan, preşedintele comitetului. în care s-a prevăzut instruirea
mentul popular, un dans cu su poare. ful ideilor înaintate. Intlmplările, Din expunerea făcută a reieşit lui ajutor etc. a 1.000 de muncitori prin
biect real şi convingător. care au prilejuit realizarea filmului, In toiul luptelor este rănit şi a- că Comitetul de Cruce Roşie Pe lîngă aprecierea făcută a- cursurile G.P.A.S. si anti-TBC,
Jocurile populare romîneşti se petrec, pe la sflrşitul secolului vocatul Rodolfo, - pentru care Sinha lărgirea numărului donatorilor
Dansul istoric — „Dansurile sînt dansuri de grup, de colec trecut, In Brazilia. Lumea e frămîn- Moţa purtase la început adevărate s-a preocupat de ridicarea ca supra activităţii pozitive a Co de sînge si înscrierea unui nu
de ibal“ — sînt acele dansuri tiv şi mai puţin dansuri indivi sentimente de dragoste, dar pe care mitetului, participanţii la con
din epocile trecute, oare se dan duale. Ele au un mare număr de tată de problema sclavajului. Apă încearcă să-l uite, pentru principiile drelor sanitare, de G.P.A.S., de ferinţă au criticat si o seamă măr cît mai mare de noi mem
sau la baluri în diferite saloane, variante, rezultat al puterii rătorii regimului odios au de partea sale învechite şi reacţionare. de lipsuri. Asa de exemplu, a-
sau la curtea regilor sub formă creatoare permanente a poporu lor autorităţile, averea. Susţinătorii anti-T.B.C., a organizat confe paducterul Traian Burdea, de bri în organizaţia de Cruce Ro-
de menuet, gavotă, etc. Ca şi lui, sînt dinamice, de o deosebită abolirii ruşinosului sistem de exploa Cu ocazia luptelor purtate şi a la secţia hidrotehnică, >a a ră
dansul ..clasic, dansul istoric are bogăţie ritmică şi foarte variate, procesului negrilor, se constată însă rinţe sanitare, cercuri de citit sis
ba bază tot dansul popular. diferenţiindu-se, fie prin ritm tare a negrilor slnt însă însufleţiţi că Rodolfo a condus această ac tat că tov. ins. Moraru Ion nu
sau unele înflorituri, fie prin de tăria unei credinţe in dreptate ţiune din umbră, că a fost unul broşuri sanitare, formaţii şi s-a dus timp îndelungat în sec GH. AÎARINOV1C!
Din cele relatate, vedem că muzică, costum ori felul de a şi in progres, care pină la urmă, tre din capii mişcării de eliberare a
dansul popular a fost cea mai strica şi chiui. De aceea, împăr- buie să triumfe. Ca şi in alte locali negrilor. corespondent
veche formă coregrafică, oare a ţim folcloH'1 coregrafic -omínese tăţi braziliene, şi In micul sat Ara-
pus bazele coregrafice fiecărui în mai multe zone şi subzone La proces, pledoaria lui Rodolfo P o v e s t e cu. c î n t e c
popor în parte şi fiecărui gein de folclorice, zone ce au fost deter runa, viaţa sclavilor este îngrozi in favoarea emancipării negrilor
artă coregrafică în parte. minate de condiţii istorice care toare. Puşi la muncă istovitoare, mişcă profund întreaga asistenţă. Şi E seară. Pe uliţele satului cu o bucată de pîine într-o mînă te lucruri. Le-a luat lui Ionel
au împărţit ţara noastră în uni prost hrăniţi, mizerabil trataţi, bă chiar in iimpul acestui proces se Demşuş trec grăbiţi spre oa şi în alta cu o sticluţă care mă Pipău şi lui Samuilă Andrioni
Dansul popular evoluează în tuţi cu biciul, mulţi dintre sclavii anunţă decretul de abolire a scla sele lor ţărani harnici, făcîn- sura aproape 1 kg. lichid alb, la 200 grame vopsea numai cîte
funcţie de viaţa poporului care tăţi mici, unităţi care a,u avut vajului Abia acum, Sinha Moţa du-şi socoteala celor întîmpLate tare la miros şi la gustat, fre 15 lei în plus, lui Iosif Costea
l-a creat, de aceea el este legat negri mor. Pentru a scăpa de a- înţelege care este realitatea, adevă peste zi. Unii, mai obosiţi după care a cumpărat 4 ace de cusut
de viaţa acestuia : deci fiecărei condiţii economice, sociale, poli ceastă exploatare cruntă, negri în rata faţă a iubitului ei, Rodolfo, pc o zi de muncă, s-au îndreptat dona, spre nedumerirea cetă i-a umflat un leu, adică exact
etape istorice din viaţa unui cearcă să evadeze de pe plantaţii. care, adine emoţionată, îl îmbră spre cooperativă să se ostoiias- ţenilor care intraseră aci, un atît cît ar fi costat 15 ace. A-
popor, i-a corespuns şi un anu tice şi culturale, deosebite de că La un vinars. Alţii, au venit cîntec : cestea însă sînt preţurile La
mit fel de a ciuta şi a juoa, în In toiul acestor frămlntări, se ţişează în mijlocul bucuriei obşteşti. după alte cumpărături, tot la „mărunţişuri“, fiindcă preţurile
funcţie de felul de viaţă al po dezvoltate. cooperativă. Aci, în plină ac „Cui nu-i place băutura la „marfa mai serioasă“ le fi
porului respectiv. înapoiază de la studii Sinha Mopa, Acest film impresionant — o pro- ţiune, gestionarul cooperativei Dumnezeu să-i uşte gura I xează după ochi. Cît sînt de
Dansul popular romînesc, re „Valea Fierului“ , Sabin Dărab, Băutura cui îi place, convenabile preţurile fixate La
Dle exemplu, forma generală fiica colonelului şi proprietarului de ducţie a cinematografiei braziliene Casă, şură nu-şi mai face I". moment şi după situaţie, au sim
de joc o cunoaştem sub denu prezintă totuşi o unitate prin A primit ţit şi Vizante Grama şl Pom-
mirea de horă, joc de grup sau plantaţii Ferreira. Pentru faptul că — va rula pe ecranul cinemalogra- — Ei la dnacu 1 Se vede că oel piliu Dinişoni şi alţii din sat
colectiv. Această unitate dove diferite dansuri naţional drapelul de fruntaş care a cîntat pentru prima dată care au cumpărat diferite unelte
deşte că în trecut jocul, hora, tată’ ei este un duşman kotărît al fului „Filimon Sirbu" din Deva, acest cîntec n-a fost descurcă agricole, obiecte casnice, etc.
exprimau un sentiment de soli (Va urma) pe raion şi regiune reţ. •• aşa cum sînt eu. Mal tra
daritate a oamenilor împotriva abolirii sclavajului, un conservator de la 2—6 mai a.c. se o duşcă, mai luă o bucăţică Sabin Dărab cîntă mereu. Cîn-
exploatării, o formă de rezisten TITUS BURDUCEA Acum cîteva zile. lucrătorii din pîinea ce o ţinea în mînă, tă în timp ce-şi serveşte clienţii,
ţă împotriva asupririi. din comerţ ai cooperativei apoi Sabin Dărab pocni din cîntă în timp ce închide coope
metodist coregraf al casei regionale „Mureşul“, din Ilia. au trăit limbă, în semn de adîncă mul rativa, şi mai ales, cîntă după
un eveniment important. Coo ţumire de sine. Cetăţenii, vreo închiderea cooperativei. Atunci
de creaţie Hunedoara-Deva perativa lor a primit, în cinstea 15—20 La număr, aşteptau. Dă încep să apară din dosul raf
zilei de 1 Mai drapelul de coo rab îşi roti privirea peste ca turilor sticle de diferite mărimi
D e vo rb ă cu m e d ic u l perativă fruntaşă pe raion şi petele celor care aşteptau şi îşi şi culori. Prin uşa din dosul coo
pe regiune. Această cinste i-a făcu o socoteală sumară (cam perativei încep să apară cei
BOALA HIPERTONICA revenit în urma unei munci in cît va cîştiga astăzi în plus din mai apropiaţi „colaboratori“ ai
tense şi bine organizate. In pri punga lo r?). O sclipire de săi. Şi cooperativa se transfor
„Această grupare sau strînge- Hipertensiunea arterială, este o (H ip e rte n s iu n e a arteria mul rînd, aici a existat o preo bucurie, în ochi, apoi se încruntă mă, pe nesimţite, într-un loc de
re de rin duri, o găsim în gene boală care evoluează încet, în decurs cupare permanentă pentru ac şi făcu o piruetă pe călcîiiul întîlnire, local de mici petreceri,
ral la popoarele ale căror istorie de mai mulţi ani. Un roi deosebit în fixarea acestei al arteriolelor cerebrale, in diferite tivizarea comisiilor săteşti. stîng, după oare îşi depozită bar pentru chefuri, şi apoi un
dovedeşte că au fost greu încer boli îl joacă ovarele, la femei, boala teritorii, după turburarea în cauză. pîinea şi sticla într-un anumit local în oare se neglijează ce
cate şi care forţate de împreju Totuşi, se cunosc şi cazuri de hi hipertonică apare, de obicei, în pe Pentru aceasta fiecare salariat loc, adresîndu-li-se celor care rinţele consumatorilor. Cînd i se
rări vitrege au căutat să siringă pertensiune arterială gravă, (malig Vorbind de turburările cerebrale, tre de la centru a primit sarcina se aşteptau să fie serviţi : „Spu reproşează aceste fapte, gestio
rindurile, atît în faţa pericolului, nă) care evoluează rapid, de la I de a se ocupa de cîte o filială neţi bă nepricopsiţilor ce vă narul Sabin Dărab nu uită să
cît şi în ocazii paşnice, la petre an pină ia 1 an şi jumătate. rioada de menopauză, sau, după a- buie să mai adăugăm că o mare par sau două. De asemenea, disci trebuie ? !“. fredoneze cîntecu-i preferat:
ceri sau ceremonii“, („Culegeri plina în muncă, stimularea coo „Cui nu-i place băutura.,.“.
de folclor“ de profesor Alexan Hipertensiunea' arterială obişnuită, ceastă perioadă, cînd tensiunea arte te dintre bolnavi prezintă o excita peratorilor, precum si folosirea — „Apoi ce ne-o trebui om
dru L. Dobrescu). de multe ori este o consecinţă a bo din plin a întregii game de co cumpăra, că doar nu cumpă De unde atîtea surse de ins
lilor de rinichi, a turburăriior glan rială, în general, creşte. Dar facto bilitate a sistemului nervos, sînt emo merţ ca, vitrine bine organi răm pe banii dumitale. Şi anu piraţie? Simplu de ghicit... „de
in concluzie, dansurile de a- delor cu secreţie internă, cum ar rii de bază care stau la originea tivi şi au insomnii, mai ales în par zate, reclame noi, organizarea me, eu vreau să-mi dai nişte ici un pic, de colo mai mijdt..“.
tunci n-au fost ca cele ale omu f i : ovarele, hipofiza şi glandele su de şetre La tîrguri, organizarea ţigări „Miner“.
prarenale. bolii hipertensive, s în t: tensiunea ner tea a doua a nopţii. de tarabe volante etc. au avut Ajuns în uliţă, însă, cîntecul
un rol foarte important în obţi Sabin Dărab, gestionarul, cu pornit din bodegă a început
voasă, emoţiile prelungijte, supără Regimul alimentar nerea drapelului de cooperativă un gest de om scîrbit, aruncă să se piardă. Cooperatorii din
rile şi şocurile nervoase, care ţin de fruntaşă. pe masă ţigările „Miner“, dar Demşuş s-au săturat de ase
n*u uită să ciupească peste preţ menea cîntec, şi ca primă do
scoarţa cerebrală. Bolnavii care suferă de această Datorită acestui lucru, în aşa... cîţiva bănişori ...0,45 lei vadă este aceea că cer lui Sa
cursul trimestrului I. numai la Pe Ana Costea au costat-o 2 lei bin Dărab să plece în cadenţa
Aspectul clinic boală trebuie să reducă sarea în a- mărfurile supranormative, coo pachetul, în loc de 1,55 lei, şi unui marş forţat, şi dacă nu-i
limente, sau chiar s-o suprime, canti perativa „Mureşul“ a făcut vîn- a cumpănat 10 pachete. Asta convine aceasta, atunci să ple
zări în valoare de 276.292 lei. fiindcă Dărab are principiul lui ce pe melodia fie chiar duioasă
Simptomele acestei boli sîn t: dure tatea de lichide, trebuie şi ea redusă. căruia i-a rămas adînc credin de mai jos :
rile de cap, care apar de obicei în In 24 ore, totalul de lichide să nu In total, pe trimstrul I al a- cios : „de ici un pic, de colo
a doua jumătate a nopţii pentru a depăşească 1,200 litri. De asemenea, nului în curs, planul cooperati mai multişor, punga încet, încet „Vezi ce face băutura
dispare dimineaţa sau în timpul zi se vor evita cărnurile conservate, so vei „Mureşul” a fost realizat se umflă“. Şi cum să nu-i mear Sabine Dărabe
lei, ameţeli, ce apar de obicei la surile cu rîntaş, condimentele şi toa la desfacerea mărfurilor în pro gă „bine“ cu asemenea necinsti Dacâ-o bei fără măsură
schimbările de poziţie şi uneori sînt te băuturile alcoolice. Sabine Dărabe
aşa de intense că obligă pe bolnav porţie de 108,4 La sută. La în Ai ciupit tot cîte-un pic,
să stea la p a t; vîjîeli în urechi, u- Se recomandă un regim care să scrierea de noi membrii coope Sabine Dărabe
neori aşa de tenace, îneît bolnavul prevină staza duodenală şl intesti ratori cu 152,8 La sută, La Şi-acum ai ajuns nimic
devine nervos, simţindu-se şi noaptea, nală. Regimul constă din zarzavaturi, încasarea fondului social cu Sabine Dărabe I
ceea ce îi provoacă insomnii. Pe lin dulciuri şi mai ales, fructe mai mult 155,5 la sută.
gă aceste fenomene, bolnavii cu hi crude. Se pot folosi şi lacto-fălnoase O poveste despre atitudinea
în proporţii mai mici. unui gestionar. O poveste cu
cîntec. E sigur că cetăţenii din
pertensiune arterială mai prezintă pal Tratament Demşuş ar prefera oa Sabin
pitaţii, dureri în regiunea inimii, tur- Dărab să rămînă de poveste şi
burări de vedere, care constau în (n formele mai grave, se impune nu la cooperativă, iar cîntecul
muşte zburătoare. (Bolnavul vede unul bolnavului repaos Ia pat, evitarea e- să nu-i mai fie cîntat de nimeni.
sau mai multe puncte negre mişcă moţiiior, supărărilor şi eforturilor, atît
toare în cîmpul său vizual). intelectuale cît şi fizice. N. CAZAN
FLORIAN BLAGAILA, este un cooperator fruntaş ta cooperativa „Mo Alte simptome ale hipertonicei sînt: Ca medicamente, se recomandă, bro
ţul" din Baia de Criş. El îndeplineş te funcţia de mecanic. Prin munca pierderea memoriei, pierderea auzu murile, luminatul, substanţe calmante
sa reuşeşte să întreţină în bună stare de funcţionare maşinile cooperativei, lui, vorbire grep, slăbirea forţelor mus ale sistemului nervos şi medicamente
să le repare la timp şi bine. culare, în mîini şi picioare, tensiu care scad tensiunea arterială, cum
nea arterială crescută, pareza mem ar f i : rutin, rutifilin, acecolină, pra
In clişeu: mecanicul Florlan Blă găllă, punînd la punct o maşină de brelor şi chiar paralizii ale membre furi hipotensive cu papaverină, ser-
cusut. lor. pasil etc.
Aceste caracteristici clinice, sînt In concluzie, bolnavii care suferă
de hipertensiune, trebuie să se pre
foarte importante de cunoscut şi ele zinte cel puţin odată pe lună Ia medic.
sînt determinate de un spasm trecător Dr. HAGI CRISTEA ROMULUS
Odată ou creşterea importan nea concepţie. Lipsit de un pro Otras aspecte sie orpizírii suMse Creşterea productivităţii mun la T.R.C.L.-Hunedcara. dar a-
ţei bugetelor locale se nune cu iect de organizare, şantierul de cii pe şantierele locale este a- nul acesta, conducerea trustu
toată tăria — în spiritul Rezo locuinţe din cartierul Pistol al DE INTERES LOCAL desea frînată de gradul redus lui a urmărit îndeaproape pro
luţiei plenarei C.C. al P.M.R. oraşului Ploesti a fost pus în al mecanizării lucrărilor. La blema reparaţiilor, ceea ce a
din decembrie 1956 — proble situaţia să înceapă lucrările la cient. Şantierele de interes lo ţiului restrîns pentru depozi deşeurilor si cupoanelor inutili construcţiile mici si mijlocii sînt avut urmări pozitive pentru ex
ma îmbunătăţirii muncii orga întîmplare, fără perspectiva cla cal pot găsi ele însele mate tare. In asemenea cazuri e bine zabile şi se scurtează durata necesare utilaje simple, de ca tinderea mecanizării lucrărilor.
ră a desfăşurării lor ; de ase riale din surse apropiate, re- să se creeze depozite concen de execuţie a comenzilor. Acest pacitate redusă, care să poată
nizaţiilor de construcţii ale sfa menea, transporturile de mate nunţînd lra repartiţiile din fon trate pentru mai multe loturi principiu a fost aplicat, de pil fi uşor manevrate si mutate de Trebuie, de asemenea. pre
turilor populare, cărora le revin riale nu s-au efectuat după un dul centralizat, la comenzile că aflate în apropiere. Bine înţe dă, la Constanta, unde T.R.C.L. la un şantier la altul. Trustul ţuită la justa ei valoare nrca
sarcini sporite în legătură cu grafic al urgentei, ceea ce a în tre alte întreprinderi. In primul les, aceasta implică si o bună a organizai recent ateliere cen de construcţii al Capitalei, de mecanizare — căreia la între
dezvoltarea economică a fiecă greunat aprovizionarea puncte rînd trebuie utilizată cărămida organizare a transporturilor. tralizate de tîmplărie si confec pildă, foloseşte la lucrările de prinderea nr. 1 a T.R.C.L.-Ga
rei regiuni, cu ridicarea nivelu lor de lucru. T.R.C.L.-Constanţa provenită din demolări : chiar Pentru folosirea optimă a par ţii metalice. în curînd se vor a- reparaţii capitale de la între laţi şj la alte unităti nu i se
lui de trai al populaţiei. Acti n-a respectat prevederile pro spărturile de cărămidă ool ser cului auto trebuie organizat — menaia, de asemenea, staţii de prinderea poligrafică nr. 5 un acordă destulă atenţie. Folosi
vitatea trusturilor regionale de iectului de organizare a şan vi la zidării de umplutură, la acolo, unde e posibil — trans stingere a varului si de prepa catarg metalic cu platformă rea dispozitivelor de mică me
construcţii locale se desfăşoară tierului C.C.F.S. în ce priveşte confecţionarea blocurilor mici portul în circuit, camionul tre rare a mortarului de var. care pentru o sarcină de 500 kg., cu canizare, a sculelor de înaltă
mai ales pe şantiere mijlocii şi amenajarea unui drum provizo de beton etc. Exploatînd raţio cînd în aceeaşi cursă pe la cî vor deservi mai multe şantiere ajutorul căruia se efectuează productivitate este o completare
mici : construcţii si reparaţii riu de acces: din această cau nal resursele locale de nisip şi teva loturi, unde să lase canti din cras. transportul materialelor pe ver eficace a metodelor noi de lucru
capitale de clădiri de locuit şi ză a întîrziat aducerea pe şan var, T.R.C.L.-Baia A4are a reu tăţile mici de materiale cerute ticală, Macaraua „Pionier”, a- şi o condiţie indispensabilă
soci al-cui turale (spitale, creşe, tier a cantităţilor de piatră şi şit pentru prima dată în tară pentru producţia pe 2—3 zile. In acelaşi mod se poate flaţă în număr suficient în do- pentru creşterea productivităţii
cămine, şcoli, cluburi etc.), ex nisip necesare. La şantierul să să construiască masiv locuinţe rezolva economic si confecţio tatia T.R.C.L.-urilor, e un utilai munci.
tinderi şi sistematizări de în din cărămizi si prefabricate si- Rezultate bune dă si sistemul narea prefabricatelor din beton
treprinderi industriale locale şi lii de gimnastică din Cluj, a- lico-calcare un material cu pro practicat de T.R.C.L.-Oraşul si beton armat. Atelierele ce cu multiple întrebuinţări, ea ?
republicane pentru mărirea ca menajările provizorii de şantier prietăţi superioare. Iniţiativa în Stalin, unde se urmăreşte ca deservesc în cea mai mare par poate servi nu numai la ridi
pacităţii lor de producţie fără — executate neraţional — au maşinile ce duc materiale din te nevoile unui trust sau ale u- cări, ci şi ca lopată mecanică, Diversitatea lucrărilor face ca
. investiţii costisitoare, construc încărcat cu 12,5 la sută costul acest domeniu trebuie comple depozit la şantierele din altă nei întreprinderi de construcţii excavator cu cupă sau graifer în problema organizării şantie
ţii pentru noi unităţi ale indus construcţiei de bază. tată însă cu controlul riguros locale — îndeosebi în ce pri de mică capacitate etc. prin a- relor mijlocii si mici să nu se
triei locale şi cooperatiste, ma al calităţii materialelor, căci îri localitate să aibă ce transporta poată elabora în amănunt re
gazine. lucrări edilitare, comu Un proiect de organizare bine si la întoarcere. veşte piesele de serie — pot fi daptări uşor de realizat. Se ţete cu o valabilitate generală.
nale, dezvoltări ale complexe gîndit şi aplicat întocmai dă caz contrar avantajul economic constată însă că nu întotdeauna
lor -agrozootehnice etc. Pentru posibilitatea unei iuste eşalo devine nul. Astfel. T.R.C.L.-Ti- Mergînd mai departe pe linia dotate cu mijloacele tehnice ne tehnicienii cunosc caracteristi E nevoie să se respecte însă
nări a lucrărilor si a folosirii mişora a extras din albia rîului reducerii cheltuielilor de orga cesare pentru reducerea consu cile şi posibilităţile mecanisme
ca aceste lucrări să se execute mijloacelor necesare: în aceste Timiş şi a transportat la şan nizare, se impune centralizarea mului de manoperă si pentru principiile comune, dintre care
repede si bine, respectîndu-se condiţii se poaie trece la exe tierul podului de peste Bega a- confecţionării unor semifabri lor de care dispun, si din a-
cerinţele economice, constructo cutarea în lanţ a lucrărilor pe proape 1.600 metri cubi de ba controlul calităţii produselor. unele au fost amintite mai sus.
mai multe şantiere apropiate, last, oare n-ia putut fi însă fo cate si elemente de construcţii. Trustul din Regiunea Autono ceastă cauză le folosesc nesa
rii sînt .datori să acorde cea efectivele specializate de mun losit, deoarece la încercări s-a Dacă pentru şantierele din a- tisfăcător. Astfel, la T.R.C.L.- Adaptarea lor la situaţia con
mai mare alentie organizării, a- citori şi utilaiele trecînd de la dovedit că nu are rezistenta mă Maghiară a înfiinţat la Un- Craiova au fost cazuri cînd pre
daptînd-o la cerinţele locale, la un obiectiv la altul, fără stag ceeaşi localitate, armăturile, de gheni un asemenea atelier, care fabricatele se transportau ma cretă poate da rezultate bune
necesară pentru prepararea u- pildă, se execută nu la fiecare execută în prezent o importan nual, deşi această operaţie pu
posibilităţile relativ reduse de nări. numai atunci cînd se foloseşte
care dispun şantierele mijlocii nui beton de marca indicată în loc de construcţie, ci într-un tă comandă de prefabricate tea fi mecanizată cu ajutorul
Industria locală oferă şan singur atelier, munca fierar-be- pentru noul cvartal de locuinţe macaralelor „Pionier”. Alteori în mod creator experienţa ante
si mici. tierelor din regiunea respectivă proiect. — de pildă, la T.R.C.L.-Timi
In prezent, multe trusturi re o gamă variată de materiale de toniştilor devine mult mai pro din Tg. Mureş. Şi la T.R.C.L.- şoara — utilizarea redusă a rioară, cînd se desfăşoară larg
masă — cărămizi, var. piatră, Aprovizionarea cu materiale ductivă, are continuitate, poate mecanismelor este determinată
gionale de construcţii locale balast, nisip etc.. — a căror fo fi îmbunătăţită prin metode noi Ploeştî se construiesie. din fon de calitatea proastă a repara iniţiativa tehnicienilor si mun
neglijează însemnătatea proiec a şantierelor mici întîmpină u- si prin mica mecanizare. Se e- durile de investiţii proprii, un ţiilor, care se execută fără un
telor de organizare a şantiere losire este economică prin redu neori dificultăţi din cauza spa conomiseşte otel prin reducerea atelier de elemente din beton citorilor în ce priveşte mobili
lor, pe care le consideră ca o armat. control tehnic satisfăcător. O
simplă formalitate de la care cerea distantelor de transport. situaţie asemănătoare exista şi zarea rezervelor interne ale fie
se pot eschiva. Practica arata
Dar acest lucru nu este sufi cărui loc de muncă. Această i-
însă cît de greşită e o aseme
nitintivă hotărăşte în mare mă
sură executarea raţională, eco
nomică si de bună calitate a
construcţiilor de interes local.
