Page 61 - 1957-05
P. 61
Ecouri la clamarea PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl Oaspeţii iugoslavi
minerilor din Aninoasa si mijlocul siderurgiştiior liygisdorani
Chemarea Ia întrecere socia
listă în cinstea Zilei minerului Ieri dimineaţă a sosit în regiunea La sosirea pe aeroport, tov. Dumitru
şi a Zilei de 23 August, lansată noastră delegaţia Scupşcinei Populare Dejeu, preşedintele Sfatului popular
de colectivul minei Aninoasa că Federative Iugoslave compusă din al regiunii Hunedoara, a salutat de
tre toate colectivele exploatări Blajo lovanovici, preşedintele Scupş legaţia Scupşcinei Populare Federa
lor miniere din Valea Jiului, a cinei Populare a R. P. Munlenegru, tive Iugoslave în numele oamenilor
găsit un larg ecou în rîndurile membru al Comitetului Executiv al muncii din regiunea noastră, urîndu-le
acestora C.C. al Uniunii Comuniştilor din bun sosit.
° Minerii petrilcni s-au an Iugoslavia, secretar al C. C. al Blajo lovanovici preşedintele Scup
gajat să dea pînă la 23 Au Uniunii Comuniştilor din Alunte- şcinei Populare a R. P. Muntenegru,
gust, 3.000 tone cărbune Anul IX. Nr. 758 Miercuri 22 mai 1957 4 pagini 20 bani negru, conducătorul delegaţiei, Slobo- conducătorul delegaţiei, a răspuns sa
peste plan şi să reducă pre dan Penezicl, membru al C.C. al U- lutului. După aceea, delegaţia a • vi
ţul de cost cu 1 la sută. niunii Comuniştilor din Iugoslavia, zitat muzeul regional Deva. Oaspeţii
membru al Comitetului Executiv al au ascultat cu mult interes explica
• Angajamentul minerilor C.C. al Uniunii Comuniştilor din Ser ţiile date de tov. profesor Octavian
bia, Sefket Maglailici, membru al Floca, directorul muzeului, cu privire
de la exploatarea Lupeni, ca Pentru buna C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iu la istoricul dezvoltării {societăţii ome
răspuns chemării celor din goslavia, membru al Comitetului Exe neşti pe teritoriul regiunii Hunedoara.
deservire cutiv al C.C. al Uniunii Comunişti
Inovaţii importante ia fabricaAninoasa, este să dea, pînă lor din Bosnia şi Herţegovina, Viktor Apoi delegaţia Scupşcinei Populare
la 23 August, 8.000 tone Dacă nc gîndim că Sanato Avbeli, preşedintele Uniunii Centrale Federative Iugoslave s-a îndreptat
cărbune peste plan şi să de Oricît de mică ar fi o între // riul T.B.C. Geoagiu are o ca cooperatiste din Slovenia, Mara Na- spre oraşul Hunedoara. Aici, au foşt
pacitate de 400 paturi, în care ţeva, secretară a Comisiei de Control întîmpinaţi de către tov. Nicolae Că-
păşească cu 3 la sută planul prindere, oricare ar fi specificul // sînt spitalizaţi oameni ai mun a C.C. al Uniunii Comuniştilor din tană, director general al Combinatului
cii din multe regiuni ale ţării, Iugoslavia, Lazar Aloisov, directorul siderurgic Hunedoara, membru su
de pregătiri şi deschideri. ei, lupta pentru nou, pentru un şi dacă mai adăugăm la nu ziarului „Nova Makedonia", Giura lo pleant al C.C. al P.M.R., deputat în
mărul acesta pe cele circa 60 vanovici, membru al Comitetului re Alarea Adunare Naţională, Alexandru
0 Colectivul minei Vulcan salt calitativ, pentru mai bun, ceea -a inovaţiilor. In principiu, inovaţia constă familii ale salariaţilor ce de gional V'oevodina ai Uniunii Comu Cogan, director generat al , întreprin
servesc acest Sanatoriu, ne pu niştilor din Serbia, Iurai Hrjeniak, derii de construcţii siderurgice Hune
a hotărît să dea cumulat de dusă de colectivul ce o formea Cînd am răsfoit dosarele cu din urm ătoarele: în cadrul o- tem da seama că munca co secretar al Comitetului de plasă Cri- doara, Petru Bogdan secretar al Co
lectivului Oficiului P.T.T. de jevţi al Uniunii Comuniştilor din mitetului de partid din Combinatul si
la începutul anului şi pînă ză, este din ce în ce mai re inovaţii ale întreprinderii „Si- peraţiilor preliminare de prelu aici nu este tocmai uşoară. Croaţia, (7eavid Nimani, vicepreşedin derurgic Hunedoara, Vichente Bălan,
tele Comitetului popular regional Co- preşedinte al Comitetului de întreprin
la 23 August, 10.000 tone liefată. Una din laturile acestei miion Bărnuţîu” din Sebeş, mi crare a pielei, se execută o de- Astfel, munca de difuzare a sovo şi Atetohia, Sreten Vucicovici, dere din Combinatul siderurgic Hune
presei, munca cu coresponden activist al C.C. al Uniunii Comuniş doara, Ştefan Şoimoşi, prim-secretar al
cărbune peste plan. lupte este fără doar şi poate a- s-ia întărit această convingere. gresare mecanică prin şeruire ţa, aceea a C.E.C., cea cu co- tilor din Iugoslavia, llia Ricanovici, Comitetului orăşenesc de partid Hune
leleie şi a convorbirilor telefo secretar al Comitetului de plasă Beli doara, Ştefan Ilincea, preşedintele Sfa
Pradeoiterii agreai! contractează Pieile pentru haine repetată, fapt care face ca gră nice se desfăşoară la un nivel Manastir al Uniunii Comuniştilor din tului popular orăşenesc Hunedoara,
mari cantifăti da cereale simea din piele să fie scoasă destul de ridicat. Serbia, Veselin Radoicici, directorul Adalbert Laszlo, maistru cocsar, de
sînt mai bune fără ajutorul chimicalelor. Tot rafinăriei de petrol din Bosanski Brod, putat în Alarea Adunare Naţională şi
9 în cadrul operaţiilor prelimina Pentru realizări deosebite, Erlo 7.orco, preşedintele Consiliului alţi reprezentanţi ai organizaţiilor de
Frumoase haine de piele se re se execută o decalcifieare începînd din anul 1955, acest cooperatist de plasă din Alaribor, Pan- partid, organizaţiilor de masă, mun
i In această perioadă, la sate au toc adunări populare în produc aici. In Cehoslovacia, mai accentuată, cu ajutorul aci oficiu a fost, în repetate n o telijea Prokici, secretarul delegaţiei. citori, tehnicieni şi ingineri fruntaşi.
l care se prelucrează Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu pri- în îndepărtata Siberie chiar, zilor organici şi un piclaj cu duri, fruntaş pe raion, depă Tovarăşul Nicolae Cătană a făcut
L vire la regimul de contractări de cereale. Echipe formate din ele sînt apreciate pentru calita acid clorhidric, care înlocuieşte şind planul mediu cu 200 pînă Delegaţia a fost însoţită de tov. Tiţă o scurtă expunere asupra istoricului
>agitatori ai organizaţiilor de bază, din activişti ai sfaturilor te şi durabilitate. Cu toate a- cu succes acidul sulfuric. la 250 Ia sută. Florea, vicepreşedinte al Atarii Adu combinatului. Printre altele, a arătat
<populare, ai agenţiei „Recolta" şi ai cooperaţiei, desfăşoară o cestea, pielea mai avea unele nări Naţionale şi Simion Bitghici de felul cum a crescut producţia în com
L vie muncă politică de masă pe sectoare, pentru a convinge neajunsuri, ce-i drept mici, dar La operaţia de finisaj s-a in încă de ia începutul anului putat în Marea Adunare Naţională. binat în anii regimului de democraţie
^ ţăranii muncitori de importanţa contractării de cereale. care uneori puteau scădea pres trodus un dumicai nou, coreal- 1957, tov. şef al Oficiului, Li- populară, faţă de perioada anilor cîţjd
tigiul cucerit cu atîta trudă de g-rund, care are proprietatea de viu Cişmaş, ajutat de tov. La aeroportul din oraşul Deva, de la Hunedoara stăpînea burghezia.
Agenţia „Recolta“ Gospodăria colectivă din Apol- colectivul fabricii. Aşa de pil a lega şi a conferi în acelaşi Dumitru Traşcă şi-au propus legaţia a fost întimpinată de tov. loan Vorbitorul a subliniat rolul pe care
du de Sus, a contractat 12.000 dă, solzii pielei crăpau cîte- timp proprietăţi de supleţe hai să muncească asiiei ca unila- Cotoţ, membru a! C.C. al P.M.R., de l-au avut comuniştii în creşterea pro
Sebeş şi-a realizat planul kg. grîu, iar colectiviştii s-au odată La încheieturile hryinei sau nei de piele. In acelaşi tea pe care o deservesc să de putat în Alarea Adunare Naţională, ductivităţii muncii şi a nivelului de
angajat să mai contracteze în la frecare, după ce era purtată timp, filmul de acoperire a pie vină fruntaşă. prim-secretar al Comitetului regional trai.
Agenţia raională de achiziţii semnate cantităţi de porumb şi un timp relativ nu prea înde lei este perfect rezistent la fre P.A1.R. Hunedoara, Dumitru Dejeu,
şi contractări „Recolta” Sebeş, alte produse. lungat. care şi îndoire repetată. Depăşind plănui pe trim. I. preşedintele sfatului popular regional, Delegaţia a vizitat apoi secţiile,
are planificat pentru a contrac 1957, cu 200 la sută la C.E.C., Petre Dumitrescu, David Lazăr, Sa- combinatului. Alembrii delegaţiei şi-au
ta cu gospodăriile colective şi In raionul Orăştie Şeful secţiei tă-băcărie, H. Un dispozitiv important tov. diriginte Cişmaş a fost ninilă Alomeu, secretari ai Comitetu manifestat admiraţia faţă de succesele,
întovărăşirile din raion, 100 Foro, s-a zbătut mult pentru a premiat în cărţi, obiecte şi bani, lui regional de partid Hunedoara, Ni- pe care le-au obţinui oamenii muncii
tone grîu. Printr-o muncă per In ultimele zile numărul ţă afla o soluţie cit mai rentabilă. Aţi admirat, desigur, minu iar munca exemplară în tota colae Triteanu, prim-secrefar al Co din Hunedoara in anii regimului de
severentă de 2 săptămîni, co ranilor muncitori care au înche N-a fost prea uşor, dar cu a- natele poşete din clorură de po- litatea ei a Oficiului, a dus ia mitetului orăşenesc de partid Deva,
lectivul agenţiei, sprijinit de or iat contracte cu cooperaţia, pen jutorul unui alt inovator pe înmînarea steagului de Oficiu Ion Henţiu, preşedintele Sfatului popu democraţie populară.
ganizaţiile de parifS şi sfaturMe tru vînzarea dc cereale, a cres nume I. TepLanschi, de la în GH. ZAMF1RESCU fruntaş pe care le-a obţinut lar orăşenesc Deva şi alţi conducă
populare, a reuşit să-şi depă cut simţitor. treprinderea „Dobrogean u Gbe acest colectiv, realizînd şi de tori ai organizaţiilor de partid, organi Vizita a constituit un minunat pri
şească planul de contractări la rea“ din Oradea, a găsit-o şi a păşind sarcinile de plan ce zaţiilor de masă, reprezentanţi ai
grîu, cu 16 tone. In decurs de numai cîteva trecut la aplicarea ei în cadrul instituţiilor şi întreprinderilor din Deva lej de strîngere şi întărire a priete
zile, în comuna Turdaş s-a con secţiei. le-au revenit, pot servi drept
Gospodăria colectivă „Ilie tractat, de exemplu, cantitatea niei dintre poporul romîn şi popoarele
Pintilie” din comuna Daia-Ro- de aproape 40.000 kg. grîu. In CIFRE NOI PE GRAFIC pildă şi pentru alte oficii poş iugoslave.
mînă, a contractat un vagon de comuna Geoagiu s-a contrac
grîu, 2.000 kg. orz şi 2.000 kg. tat peste 16.000 kg. grîu, iar în La ^mina Petrii a se duce o obţin succese frumoase m tale din regiunea şi ţara noa
floarea-soarelui, urmînd să con comuna Dîncu Marc, 11.500 kg. munca intensă pentru îndepli- muncă. Acest lucru îl dovedesc stră.
tracteze şi porumb. Gospodăriile grîu. nirea şi depăşirea sarcinilor de cifrele noi înscrise pe graficul
colective din Ungurei, Cîlnic, plan. Este suficient să pri- dc producţie, IOAN TĂRAŢE
Sebeş, Gîrbova şi altele, au Cantităţi mari de grîu au
contractat de asemeni cîte un fost contractate şi în celelalte veşti graficul, cu evidenţa ^zii- De pildă, în ziua de 16 mai, corespondent
vagon de grîu, urmînd să con comune. Pînă Ia 15 mai, pe în mea a întrecerii ^ pe mină şi pe graficul de producţie erau
tracteze porumb şi alte cereale. sectoare, ca imediat să-ţi dai înscrise următoarele cifre : sec- La o tînârâ gospodărie colectivă
treg raionul, au fost contractate
searna că harnicii mineri de torul I 102 la sută ; sectorul II
aproximativ 170.000 kg. griu. aci muncesc cu sîrg şi că ei 103 La sută ; sectorul IV 101
la sulă.
Secretarul de TRAIAN STIRC 17 mai 1957. O zi călduroasă, gurnt în primăvara acestui an. In curtea mare a gospodăriei,
c ^respondent Pe tarlaua colectiviştilor de la — Slntem putini la număr, am găsit-o pe Victoria Oarga,
marginea satului Miceşti, un care plivea buruienile din ră
21 martie 1957. 'Adunarea gene- la atelierul de reparaţii auto, unde de asemenea şi terenul sportiv din O nouă întovărăşire grup de 10-12 femei şi bărbaţi Dar acest lucru nu ne împiedi- sadniţe.
prăşeau cultura de castraveţi, că cu nimic să realizăm lucruri
rată pe oraş a organizaţiilor U.T.M. lucrează, curtea întreprinderii, pentru amena- agricolă Era în amiaza mare cînd le-am frumoase. Doar majoritatea din- - - Majoritatea răsadurilor
dorit spor la muncă, şi ei încă tre noi am lucrat la cultura le- le am plantat deja în cîmp —
se apropia de sfirşit. Tov. loan Far- Nu-i uşor în toate cazurile să jarea căruia au fost necesare 8 ca- Mai mulţi ţărani muncitori nu lăsaseră sapele din mînă. gumelor pe terenurile bogătar.i-
caş, prim secretar al Comitetului munceşti cu tineretul. Unul are un mioane de zgură, 6 căruţe de ba- Am aflai că, printre cei ce dă- lor, cărora le-am iăcut mari ve- a continuat preşedintele colecti
je[ a a[fui an jep Organiza- lastra şi,,in plus munca depusă. din satul Muncelu de Sus raio deau zor să termin te porţiunea nituri. Apoi, în întovărăşire, am vei, care îşi întrerupsese pentru
V raional U.T.M. Haţeg,arată In cu- nul 11ia, care au pămînt la şes, începută, se afla şi Todor Oar- învăţat multe lucruri folositoa-
în raza satului Lăpuşnic, vă- ga, preşedintele colectivei. Mul re. Petru Dancea şi Iosif Rusu, cîteva clipe povestirea, pentru
R olntul său: „Pentru buna organi- ţja [ J J M. de la „Vasile Roaită“ Cotizaţia, invăţămintul politic, adu- „zIîandzi".rezultatele bune obţinute ţumit că l-am găsit pe cel cu astăzi colectivişti, care au ..vut a sta de vorbă cu băiatul ce dă
>2 2are a dovedit însă aţi la înălţimea năriie generale, toate care voiam să stau de vorbă, în întovărăşire cile 0,30 ha cul
muncii, pentrucontribuţia ce s.0 sint am aşteptat cu plăcere cîteva dea mîncare cailor. Acestea pe
minute, privind la harnicii colec tivate cu legume, au scos anul
$ şi-au dat-o uiemiştii, atit pe linie sarCinii0r. Planul pe întreprindere Secretarul e veşnic in mijlocul ii- de întovărăşiţii din Lăpuşnic, tivişti care se aplecau şi smul trecut mai mult de 15.000 lei S. B.
geau cu grijă fiecare buruiană
<6 profesională in procesul de produc- se realizează lună dc lună şi se de- nerilor, in fruntea tuturor acţiunilor $ au hotărît să-şi unească parce din jurul plăpîndeior plantille fiecare, pe lingă ce şi-au oprit
tie. in munca politică desfăşurată, pdşeşte chiar. In parte e şi meritul întreprinse. Organizaţia s-a mai an- g lele lor pentru a le lucra in pentru familie.
de castraveţi. Cînd porţiunea a
cit şi pentru faptul că au mobilizat harnicilor utemişti. gajat sa ţnsămînţeze cu porumb hi- comun.
fost terminată, am pornit cu
întreaga masă a tineretului la lupta Secretarul de U.T.M. vorbeşte în brid 1 hectar de pămînt, „Lot al fes- \8y Duminica trecută 19 familii preşedintele spre sediul gospo m ein tr -o zs de
pentru realizarea sarcinilor de plan jiecare 2(- tovarăşilor săi despre pre- tivalului”. Şi acest angajament a de ţărani muncitori au unit dăriei. Pe drum mi-a povestit
şi de organizaţie, înminăm drapelul C laolaltă 18 ha teren arabil, Prin pinza norilor subţiri ca au mai adus colectiviştii pe
de organizaţie fruntaşă, organizaţiei gătirile ce trebuie să aibăloc in fost respectat. Lingă semănătoare a inaugurînd o întovărăşire agri multe lucruri despre gospodăria borangicul, soarele de mai, îşi piaţă...
U.T.M. din cadrul întreprinderii vederea festivalului. Vestea s-a dus fost şi secretarul organizaţiei. Se $ colă. Printre primii care au revărsa peste aşezări torentul de
„Vasile Roaită“ Haţeg. şi in rîndurile celor vîrstnici. S-au putea să lipsească tocmai intr-o ast- făcut cerere de înscriere, sînt lor legumicolă, care s-a inau- căldură şi lumină. Prin magazine, cîteva ore se
frămîniat şi unii şi alţii, ajungind fel de ocazie? ţăranii muncitori loan Dcnga observă un continuu du-te vino.
In ropotul de aplauze ale partici pînă la urmă să-şi ia angajamentul ...Atunci, în martie, l-am văzut Teiuşut parcă şi-a închis un încet, încet, rafturile care, de
panţilor la adunare, un tînăr cu pri că vor confecţionaprin muncă vo- coborînd de la masa prezidiului cu
viri agere, cu un suris pe buze, s-a luntară 5 dormeze, 7 saltele, iar dul- drapelul pe care-l primise. Faţa-i g Ştef şi loan Denga Tunaru.
îndreptat către masa prezidiului. gherii vor executa 10 metri de gard. exprima bucuria şi mîndria înaltei
. E secretarul de la „Vasile Costul lucrărilor avea să fie des- preţuiri pecare e' şi tovarăşii săi o S.M.T. Miercurea deva liniştea din zilele prece abia se observau din bogăţia
Roaită" /.., A informat un pârtiei- {!na( contului 501 al festivalului, primiseră. Aşa l-am cunoscut pe >v şi -a r e a l i z a t p l a n u l dente. Este zi de tîrg săptămî- mărfurilor de tot felul, încep sa
pat la adunare, pe cei care se a- Ţ0t qcî- aveau să fie vărsaţi şi cei / oan Pop, secretarul organizaţiei ^ nal. fie uşurate de povara mărfuri
U.T.M, de la întreprinderea „Vasile lor.
flau în jurul său. \ei realizaţi la reparaţiile exe- Roaită". Străzile, şi mai ales centrul
comunei, freamătă de lume. Ca O parte din mărfurile care au
— Ce fericit e Popi... A şoptit cutate în acest scop la secţiile ta- Mi-am amintit de toate acestea rele şi căruţele, încărcate cu di aşteptat poate această zi, , dru-
zilele trecute, cînd l-am văzut pe a- ferite produse agricole, sosite meşesc acum în tovărăşia ti
la urechea prietenei sale, o fată. piţerie, fierărie şi atelierul mecanic. Cest tînăr destoinic, îndreptindu-se O notă telefonică primită la da l-a, cu o realizare de 197 la din satele învecinate, se îndreap nerilor sau bătrinilor, spre ca
Secretarul de U.T.M. dc la între către căminul cultural al oraşului. redacţie în ziua de 21 mai a.c.. tă spre piaţa de desfacere. sele din vale sau de pe deal,
Aceasta fără a mai pune la soco- Race parte din echipa fanfarei şl ri face cunoscut că mecanizatorii sută. acolo unde sint aşteptate...
prinderea „Vasile Roaită” era în- _te_a_lă _co_s_tu_l__l_u_c_r_ă_ri_lo_r ce se execu- de la S.M.T. Miercurea au ra Brigada a V-a, condusă dc Au sosit încă de dimineaţă şi
pînă la festival are ambiţia să în portat conducerii S.M.T.-ului. cumpărători. După ce fac cele In curtea largă a secţiei de a-
tr-adevăr fericit, şi asta se putea !au către Vasile Bidincac, Dorii veţe taina notelor muzicale. Va la 19 mai a. c., că şi-au reali şeful de brigadă Gheorghe Dan, cîteva obişnuite navete printre chiziţii şi valorificări a coopera
reuşi. Va reuşi, şi-n numele celor zat planul campaniei dc primă care a lucrat la gospodăria co produsele aduse spre vînzare, tivei „9 Mai 1945", se încheie
citi pe faţa lui. In septembrie anul Mohor, loan Pândele, Gheorghe 12 utemişti de la întreprinderea vară în proporţie dc 102 la lectivă din Daia-Romînă, reali- cîntărind din ochi prospeţimea contracte şi se plătesc avansuri,
„Vasile Roaită", în numele nostru sulă. zindu-şi planul in proporţie dc şi frumuseţea lor, în scurt timp în bani, celor care au hotărît
trecut, utemişiii din organizaţia în Cerbiceanu şi ceilalţi utemişti în 152 la sută, este fruntaşă pe. ca. la noua recoltă, să vindâ sta
treprinderii l-au ales secretar al or cete 500 ore-muncă voluntară_ An- al tuturor, el va ciuta în zilele fes 8 Fruntaşi pe staţiune sînt trac staţiune. Rezultate bune au ob aiung la un preţ de înţelegere, tului anumite cantităţi de pro
ganizaţiei, Ştiau ei de ce. La ale gajamentul n-a rămas numai vorbe, ţinut şi brigăzile a III-a şi a duse agricole.
gerile ce au avut loc cu puţin timp Cu multă mîndrie harnicii utemişti tivalurilor, odă tinereţii. toriştii Constantin Lupuleţ, din l-a (conduse de Mihai Szegedi bat palma şi tîrgul este gafa.
în urmă, l-au reales. Faptul, ca a- de la întreprinderea „Vasile Roaită" şi respectiv Bucur Prip), care Numai în această zi, contrac
tare, spune totul. Realegerea lui ca PETRE FARCASIU § brigada lll-a, care şi-a realizat şi-au depăşit planul prima cu Urmează alţii la rînd, care fac tele încheiate cu producătorii, de
secretar se datora faptelor, hărni- spun azi oricui'. „Din angajamentele 27 la sută şi cea de-a doua cu
ii planul în proporţie de 216 la 22 la sută. la fel. Mulţimea de oameni care
ciei şi dragostei sale faţă de munca luate în cinstea festivalului, noi am
sulă şi Vasile Dina din briga
cu tineretul, faţă de munca lui de şi realizat 98 la sută". Mărturie stă
ca un buchet de flori bogat in către cooperativa de consum ,,9
!rrţbiiDătăţesc calitatea Pe şantierul marelui laminor Blu ming de la Hunedoara, consfrucţiile culori, forfoteşte ca un furnicar. Mai 1945" din Teiuş totalizează
cresc intr-un ritm rapid, in ultimul timp, constructorii şi-au intensificat Camioanele colectiviştilor din o cantitate de 1.710 kg. grîu s;
produselor eforturile, şi iată că hala Biuming (fotografia din stingă), turnul de ră 1.860 kg. porumb, precum şi
cire a apei (fotografia din mijloc), şi cuptoarele adinei (fotografia din Cistei şi Obreja. îşi fac cu greu
loc printre mulţimea care aş alte produse.
ADRIAN OŢOiTJ
dreapta) ,au început să capete forme tot mai precise. teaptă să vadă ce noi produse corespondent
Muncitorii atelierului de fîm- te. Echipa tovarăşului Horvath « u n r K r " " 'in c w i ' ~v
plărie al întreprinderii locale „6 Ladisl.au a lucrat în această lu
August“, din Petroşani, au obţi nă 25 garnituri de bucătărie,
nut realizări frumoase în luna din material mai bine ales, fi
aprilie. Ei au depăşit planul dc nisat cu mai multă grijă, iar
producţie cu 30 La suia, dînrl echipa lui Droancă Gheorghe,
peste sarcinile stabilite 30 du confecţionează picioare strunjite
lapuri pentru vestiare, 38 dor pentru dormeze, în loc dc picioa
meze, 26 m.p. binale şi 2 gar re simple. Dulapurile cu trei uşi,
nituri dormitoare „tip Arad“. lucrate de echipa tov. Bcrki
Acum ei sînt preocupaţi să îm
Adalbert, sînt şi ele mult mai
bunătăţească şi calitatea produ
aspectuoase, fiindcă uşile sînt
selor lor. La consfătuirea de pro mai bine curăţate ca înainte,
ducţie ţinută la începutul lunii, iar încheieturile se execută cu
s-,a discutat mult despre ceea cc mai multă atenţie. Consumatorii
pot face echipele, de tîmplari, preţuiesc strădania tîmplarilor
pentru ca mobila produsă de ei de ia „6 August“; Stocurile li
să fie cît mai aspectuoasa, vrate O.C.L.-ului din Petroşani
cît mai plăcută. Acum, din cele au fost vîndute in numai cîteva
discutate, o parte au devenit fap orc