Page 62 - 1957-05
P. 62
^- .................
___
Pag. 2 _ 'DRUMUL SOCIALISMULUI __________________ __ Nr. 758
Rea! !!sari fryinoase La o tînârâ gospodărie colectivă Realizări în comuna Păuca
PE DRUMUL POLITEHIZARH (Urmare din pag. l-a) 70 de ani, nu a lipsit nici o zi 0,10 ha conopidă, 0,20 ha varză Nu a trecut decît o lună de Astfel, s-a gîndit mult la po
de la muncă. Mai voios ca alţii roşie, 0,30 ha ceapă şi usturoi, Ia instalarea tovarăşului Vasile sibilitatea ridicării nivelului
învăţămîntului care le vedeţi, le-am oprit pen* la aceeaşi vîrstă, îi însoţeşte pe 2,50 ha castraveţi, şi au plivit Dancu ca preşedinte al Sfatu cultural al comunei, la construi
tru a complecta golurile sau colectivişti peste toi. Printre cei întreaga suprafaţă cultivată cu lui popular din comuna Păuca, rea unui cămin cultural, cum
Politehnizarea învăţământului rel Măgureanu, au contribuit chiar întreaga cultură în cazul mai tineri colectivişti, se numă grîu. Un lucru bun demn de u r raionul Sebeş, şi roadele mun poate fi clădit un magazin de
In Şcoala medie mixtă de 10 ani cu multă dragoste la terminarea unei calamităţi naturale. Culti ră şi utemistul Gheorghe Popa mat şi de alte gospodării colec cii lui pot fi observate cu uşu cooperativă etc.
din Simeria, formează o preocu lucrărilor de montare. văm peste 10 ha cu legume şi şi Victoria Adam, membră în tive este acela că au folosit pes rinţă.
pare de seamă a conducerii şco zarzavaturi, şi probabil va fi consiliul de conducere, care şi-a te 100 tone de bălegar de grajd Şi această problemă a fost
lii şi a organizaţiei de partid. Elevii au fost împărţiţi pe ate nevoie şi de complectări. O su lămurit părinţii să intre în co şi au procurat aproape 4.000 kg Mărturie a preocupării sale rezolvată într-o oarecare mă
Ele au înţeles să aplice în mod liere : clasele a V-a şi a VI a la prafată de peste 2 ha, de pe lectivă. Intr-un timp, mamă-sa îngrăşăminte chimice, pe care le pentru buna gospodărire a co sură destul de mulţumitor, prin
conştiincios botărîrea Consiliu tîmplărie, a Vil-a şi a VlII-a care vom recolta mai devreme, a fost supărată pe ea că a a- vor folosi în cultura legumelor munei stau cele patru poduri cumpărarea unor clădiri parti
lui de Miniştri în această pro la lăcătuşerie. Zilnic, între ore se va însămînta din nou cu cas dus-o în gospodărie, dar cu si irigate. O parte din ele au şi nou construite, pentru a feri ce culare din autoimpunere, care,
blemă extrem de importantă : le 14—17,30, sub îndrumarea traveţi şi cu varză de toamnă. guranţă că la toamnă îi va mul fost împrăştiate pe terenul de tăţenii de noroiul zilelor plo
legarea învăţămîntului de viată, maistrului Carol Călniceanu, e- La toamnă vom planta arpagic ţumi. Elena Crişan, Iosif Rusu, cultură. ioase. în curînd, vor fi transformate
de practică. le.vii învaţă ceva nou din tai şi vom însămînta salată şi spa Marin Sîrbu şi alţii, oameni în
nele meseriilor. Maistrul — în nac pentru a putea valorifica tre două vîrste, sînt colectivişti Insă pe tov. Vasile Dancu în magazin de cooperativă, în
La începutul acţiunii de poli acelaşi timp bun pedagog, le zarzavaturi îndată ce se despri- buni care muncesc cu tragere, nu-1 preocupă numai astfel de cămin cultural ş.a.
tehnizare, şcoala nu era înzes vorbeşte elevilor despre impor măvărează. Am socotit că din de inimă, probleme, ci şi altele de o im
trată cu materialele necesare tanta lucrării ce urmează a fi vînzarea legumelor şi a zarza portanţă mai rhare. MITEA VIRGIL
organizării celor două ateliere executată, însoţindu-şi expune vaturilor, se va realiza în acest . . . 5/ despre rezultate
plănuite. S-au făout multe inter rea cu schite şi planşe. Trecî id an o sumă de cel puţin 300.000 corespondent
ventii pe la diferite înlreprin la practică, se învaţă mînuirea lei. Aceasta ne va da posibilita Pe lîngă faptul că au însă
deri, s-au făcut multe drumuri Herăstrăului, burghiului, pilei, te să repartizăm numai bani în Cu g în d u l la cel de al V 1-lea I e s tiv a l
pînă au fost obţinute uneltele şi şublerului, strungului. Din mîi jur de 40 lei la zi muncă, în mânţat două hectare de roşii în
maşinile-unelte care înzestrează afară de produsele agricole ca : Bilanţul realizărilor, pe care tine festival 1.500 tone fontă peste plan, In afară de succesele frumoase ob
azi atelierele de. lacătuşarie şi ni tinere şi harnice au teşit o- grîu, porumb, legume şi zarza cuiburi, colectiviştii şi-au con rii de la Călan le obţin în cinstea a fost realizat încă de la data de 15 ţinute în producţie şi în celelalte
biecte folositoare şcolii : bala vaturi. Festivalului Mondial al Tineretului, mai. La această importantă realizare acţiuni obşteşti, tinerii de aci au în-
tîmplărie, deservind pe ced 350 male, vătraie, suporturi pentru struit 24 răsadniţe cu tocuri şi devine, de la o zi la alta. tot mai sămînţat cu porumb hibrid un lot al
flori, grătare etc. Decorul sce Ceva despre oameni... bogat. festivalului pe o suprafaţă de 4 ha
de elevi în timpul orelor practice nei din sala festivă a şcolii geamuri bine lucrate, pe care teren, pe care s-au angajat să-l în
este rodul aceloraşi mîini în* Cel mai în vîrstă colectivist La furnalul tineretului treţin« ? aşa cum prevăd regulile a-
de atelier. Şi pentru că s a in demînatice. Tinerii „tîmplari“ este MihăiTă Muntean. Deşi are le vor folosi şi în anii viitori. grotehnice.
sistat, Atelierele C.F.R. Simeria, Dan Cigmăianu dintr-a V-a, La furnalul tineretului, angajamen
Constantin Bîldea din a VI-a, Pînă în prezent, au prăşit cele tul luat de tineri de a da pînă la In acţiunile
Ploeşti, „Griviţa Roşie” Bucu alături de „lăcătuşii“ Letitia 2,50 ha cartofi de vară, 0,50 ha.
Cozma, din clasa VII-a şi Mir
reşti, au donat Şcolii din Sime cea Isaia dintr-a VlII-a, se afir varză de vară, 0,15 ha gulioare,
ria, 2 strunguri, 2 electromotor mă cu tărie ca fruntaşi ai lucră
rilor practice de atelier. ©9®®©©®@ 9®©a®8@®®®®S©@ ®©<g@ S©@8©©®®9(§®0@ ©©@ ©©©8S(®$@ ®©®©®©@®®®9©®@«©©©©@®©®0@ cultural-sportive
re, maşini de găurit, electropo-
Cele realizate pînă acum ’.a DE VORBA CU MEDICUL In acţiunile cultural-sportive, sînt
lizor, menghini, teîghele, truse Şcoala medie mixtă de 10 ani,
complectate cu unelte 'm ărunte din Simeria, în politehnizarea Obezitatea sau îngrăşarea excesivă şî-a adus din plin contribuţia prim- antrenaţi peste 200 de tineri. Corul
şi diferite materiale de lucru. La învăţămîntului, sînt o vie m ăr furnalistul Vasile Sîngeorgean, tehni tineretului din Gălan, cît şi echipa
acestea se adaugă şi uneltele turie a străduinţelor şi interesu Prin obezitate înţelegem o stare este uşoară, ea fiind mijlocie cînd de familii de obezi, şi, practic, constau cianul Nicole Pilly, încărcătorul Va de dansuri şi orchestra sînt mult a->.
mai mici, aduse de ceferiştii din lui depus de conducerea şcolii. morbidă, caracterizată prin acumulare păşirea este de 20—30 la sută şi mare în reducerea cantităţilor de alimente sile Tălişcă şi alţii. preciate, pentru activitatea ce o des
Simeria, părinţi ai şcolarilor excesivă de grăsime în corpul omului, cînd depăşirea este de peste 30 la sută. şi evitarea sedentarismului. Mesele făşoară. La concursul „Iubiţi car
GH. LUPAN care poate fi distribuită uniform sau să simple şi mai dese (cinci pe zi), vor Schimbul tineretului tea“ participă 61 de tineri, în afară
Pentru montarea maşinii or-unel predomine în anumite regiuni. Cauzele îngrăşării potoli senzaţia de foame, iar interdicţia de la turnătorie de cei 28 care au primit anul acesta
excesive mîncărurilor grase, abuzului de dul insigna.
te se cereau mîini pricepute, oali- Desigur că pentru a aprecia gradul ciuri, de unt, de făinoase şi de băuturi Schimbul tineretului de la turnăto
obezităţii, trebuie cunoscută greutatea Acestea trebuie căutate, în primul alcoolice vor evita un aport caloric ex rie şi-a depăşit pînă acum cu 10 la Faptul că toate aceste importante
fioate. Tot părinţii au fost aceia normală, care în general se admite a rînd, în supraalimentaţie, şi atunci cesiv şi îngrăşare consecutivă. Activi sută angajamentul luat în cinstea fes acţiuni sînt conduse de organizaţiile
fi egală în kg. cu numărul de centi vorbim de obezitate exogenă sau ali tatea fizică şi o cultură fizică siste tivalului. Brigada de tineret de la U.T.M., sub îndrumarea Comitetului
care au venit în ajutor. Printie metri care depăşesc înălţimea de un mentară. S-a constatat, de exemplu, că matică sînt foarte bine venite. de partid, tot mai mulţi tineri îşi
ei, şeful depoului C.F.R. — tov. metru. Astfel, un om de 1,70 m va un supliment zilnic de 200 de calorii secţia mecanică, condusă de Elena manifestă dorinţa de a intra în or
Teodor Purdea şi lăcătuşul Au trebui să aibă 70 de kg. Cînd depă (faţă de necesar aproximativ 3.000 de Tratamentul obezităţii Hagnagv, obţine cu regularitate de ganizaţiile U.T.M. şi de partid. De
şirea greutăţii normale este de 10—20 calorii zilnic pentru un om cu muncă păşiri de plan de 40—50 la sută. la începutul anului şi pînă acum,
Ia sută se consideră că îngrăşarea sedentară) poate duce într-un an la Scopul tratamentului este scăderea
Valorificînd cele 50.000 kg lier
MIINI p r ic e p u t e o îngrăşare de la 3—8 kg. (200 de greutăţii corporale şi, apoi, menţinerea vechi colectat în acest an, tinerii de mai mult de 50 de tineri au deve
calorii sînt egale cu o felie de pîine ei în limite normale. In primul rînd, la uzinele „Victoria"-Călan au reali nit utemişti, iar aproape 60 de ute-
cu unt). se va face o cură de slăbire, care zat suma de 14.000 lei, pe care au mişti şi-au depus cereri pentru a fi
constă în reducerea cantităţilor de ali depus-o în contul 501. primiţi candidaţi de partid. Printre
Orice surplus de alimente, neputînd mente cu 10—40 la sută, după cum
fii folosite de organism, va fi depo
zitat sub formă, de grăsime. In afară e vorba de o depăşire a greutăţii cor La curăţirea şi amenajarea parcu utemiştii primiţi de curînd candidaţi
de aceste cauze alimentare, sînt o se porale normale cu 10 sau 40 la sută. lui, din cadrul staţiunii balneare de de partid se numără şi turnătorii
rie de îngrăşări excesive, de natură Concomitent cu reducerea cantităţilor la Călan-Băi, au participat 145 de Petru Toma, Maria Văcăreau, Todor
endogenă, cauzată de diferite turbu- de alimente se va mări activitatea fi tineri, prestînd peste 1.100 ore mun Dobrcscu, electricianul Iosif Nelega
rări nervoase şi endocrine. Astfel, creş zică (gimnastică, plimbări, sporturi că voluntară, iar pentru curăţirea etc. Utemitsa Lucreţia Mişcu, turnă
terea poftei de mîncare şi îngrăşare uşoare etc). De asemenea sînt reco
n é r m u i-xA consecutivă se pot observa în diferite mandabile duşurile reci, căci măresc locurilor de muncă din secţiile uzi toare, a devenit de curînd membră
tulburări sau leziuni ale creierului (e- arderile în organism. nei, tinerii au prestat, de asemenea, de partid.
y i*- moţii, encefalite etc). apoi în diferite peste 400 ore muncă voluntară.
tulburări ale glandelor endocrine Medicamente A. ZAHAR1E
'M me
(glande cu secreţie internă). In a- recomandate In faza pe comună
ceastă direcţie amintim tulburările
•... . «ii-- /•»«Ci*'! * ? « * ¦ ’' - ¦» glandei tiroide, hipofize, glandelor'ge Se pot întrebuinţa şi unele medica Ca şi în alte centre de comu măvară“ de f. Stancu, şi cu
nitale şi suprarenale. mente c a : diuretice mercuriale, pen ne, în Călan, a avut loc faza
% mm tru eliminarea apei fixate de ţesutul comunală a festivalului regio cîntecul sovietic „Eroul Cea-
Obezii prezintă o serie de tulburări grăsos, extracte tiroidiene, pentru mă nal. Cuvîntul de deschidere a paev“. Corul mixt, compus nu
11 i cardio-vasculare (ale inimii şi vase rirea arderilor din organism, mai ales fost rostit de tovarăşul Iacob mai din utemişti, a executat,
M% “ lor), deoarece excesul de grăsime este la acei care au o insuficienţă tiroi- Ladislau secretarul Comitetului deosebit de frumos, cîntecele
o povară pentru acest aparat. Ei au diană, benzedrina (fenamina sovieti de partid. Tov. Anton Cimpoeşi, „Noi te cîntăm tinereţe“ şi
Deşi destul dc în vîrstă, artista Irmgard ITatzack din Sebeş, e mereu în atelierul său tendinţă la hipertensiune arterială şi că), care scade pofta de mîncare (se secretarul Comitetului U.T.M., „Serioja tractoristul“. Orches
de lucru. Cu migală şi răbdare, din mîinilc sale pricepute, ies la iveală lucruri gingaşe, fac frecvent hernii. Apar de asemenea dă 5 m.g. pe zi timp de 3 luni cu în a dat citire programului de des tra a cîntat haţegane şi învîr-
pline de inspiraţia unei arte adevărate. Modelat şi cioplit, lemnul, dur şi fără formă, se o serie de tulburări digestive (balo- trerupere de o săptămînă după fiecare făşurare a concursurilor cultu tite, aşa cum se obişnuieşte
nări, boli de ficat, tulburări de digestie lună. Acest medicament, la nevoie, se rale şi sportive. prin partea locului.
transformă în chipuri de oameni, de madone, de feţi-frumoşi, etc. etc.), apoi diferite tulburări ale pielii poate repeta după 6 luni. In timpul
(exeme) ; se poate asocia un diabet unei cure de slăbire, bolnavul pierde Programul s-a desfăşurat în Brigada artistică de agitaţie
In clişeu : o alegorie creată de către artista Irmgard, pe motivul basmului popular zaharat şi de asemenea tulburări res în medie 2—3 kg. pe lună. Se conti sala clubului tineretului, în fa a dat un program atrăgător. La
„Harap-Alb“. piratorii, cu bronşituri şi emfizem con nuă cura pînă la atingerea greutăţii ţa a peste 1.500 de spectatori. echipele artistice s-au eviden
secutiv. normale după care regimul alimentar ţiat, în mod deosebit, tovarăşii
este uşor mărit, astfel îneît bolnavul Corul de copii, care a început
Prevenirea obezităţii să se menţină la noua sa greutate. Domnica Nebunu, Chiriac Con
programul, a avut mare suc
Măsurile preventive se adresează Dr. BERIAN N1COLAE ces cu cîntecul „Vînt de pri- stantin, Ştefan Lache, Iolanda
mai ales persoanelor care provin din
Kiss, Stela Popa şi alţii.
EMERIC HUMMEL
corespondent
Bn.BBaMBBBBl».aBHBBOaBB8nílí«PMlBaMnBaBDDMBHHUBHHBBaaB*naDHPaSMnDDBBBaDHHnBBBanHBBa«BnBnBBn>nBnB'ü!raB Q B n B S t a C S H B B T aR D IB taB T 3n a Q C D t a D D t a Q B a B B B R D D I Q B D 51B D B Z i B 8 H D 8 lflBBHI3 B t B U I B B B B 9 HaiEIB3 C O Q B ! D B Q t S B B a D 0 OBBSQBQCllBBa r a H O B B a B E n E B U C B B Q n ß a r c a n B a B a B f 0ra0 S 5! n m a L n E U B O S E 1313001300 d D C i n t
In ultimii ani, numeroase mai în construirea de uzine re ele pot fi cunoscute. trie înaintată şi care dispun de un ax se roteşte într-un singur
cercetări şi experienţe au defi atomo-electrice din care Uniu Elementele chimice din natu mijloacele producerii izotopilor lagăr, ce conţine în compoziţia
nitivat ideeia că nici un dome nea Sovietică ne-a dat primul radioactivi, cum sînt U.R.S.S., sa şi un metal radioizotop, de
niu de activitate omenească nu exemplu în 1954 — dar şi în ră sînt formate dintr-un în S.U.A., Anglia, Franţa etc., ne pildă, fier (Fe 59). Sistemul de
se va mai putea dezvolta fără tehnica mijloacelor de locomo semnat număr de izotopi ; ast arată că radioizotopii se între cercetat este închis într-un
aportul pe care îl aduce între ţie pe uscat, pe apă şi în aer, fel fiecare element luat sepa buinţează pentru : bloc, în care avem în circula
buinţarea, atît de variată, a e- unde avem o serie de realizări rat este constituit dinlr-un !ames ţie ulei. Prin frecare, o canti
nergiei atomice. îndrăzneţe şi dc proiecte atră tec de izotopi adică de atomi — verificarea calităţii piese tate extrem de mică este des
gătoare. care diferă între ei numai prin lor mecanice de dimensiuni prinsă din lagăr şi este antre
Energia atomică (sau mai greutate. mari turnate sau forjate;
bine zis energie nucleară) nu Acestea reprezintă însă nu nată în uleiul care trece apoi
reprezintă altceva decît ener mai unul din aspectele pe care Cînd într-un asemenea a — aprecierea uzurii pieselor
gia termică — căldura — pro ni-1 oferă energia atomică. Ceea
dusă prin „sfărîmareia“ nuclee ce asigură măreţia aplicării e- PE C Ă IL E EN E R G IEI A T O M I C E prin mărirea intensităţii lor, Cu ajutorul metodelor permi
lor atomilor de uraniu. nergiei atomice în toate dome un curent electric corespunză se de folosirea radioizotopilor,
niile de activitate omenească, IZO TOPII RADIOACTIVI tor în contor. Curentul fiind s-au rezolvat o serie de proble
Gum !această „sfărîmare” se este aportul adus de izotopii IN ECONOMIE foarte slab este întărit printr-un me referitoare la mărirea rezis
propagă într-o bucată de ura radioactivi. amplificator electronic şi poate tenţei de uzură a pieselor, sta
niu într-un timp foarte scurt — mestec, unul din izotopi poate Articol scris special pentru într-o ţeava cu un diametru re astfel acţiona un motor cu — bilirea regimului optic de ro-
fracţiune de secundă — căldu In fizică, chimie, biologie, deveni radioactiv (emiţător de ziarul „Drumul socialismului” dus. servo-mecanisme — ce asigură daj, alegerea potrivită a ma
ra degajată de fiecare nucleu metalurgie, medicină, agricultu apropierea sau depărtarea val-
se adună cu a celorlalte, îneît ră, în industria extractivă sau raze), atunci identificarea lui de I. V. HELGIU Pe traiectul conductei de ţurilor laminorului. terialelor existente şi altele.
putem avea milioane de grade prelucrătoare în industria chi va fi uşor de făcut, oricare ar ulei se află însă şi aparatele In industria de automobile
temperatură, o adevărată între mică, alimentară etc. — peste fi transformările la care ia conferenţiar la Institutul politehnic „detectoare“,, contorii ce înre Aplicarea metodei radioizoto
cere cu soarele şi aştrii înde parte materia care-1 conţine. gistrează prezenţa radiaţiilor pilor este de-a dreptul revolu s-a studiat uzura unui motor,
părtaţi. tot, îşi aduc contribuţia la dez Cluj izotopilor folosiţi, de unde se ţionară. In cazul uzurii, se poa piesa principală care se tratea
voltarea şi calitatea lucrurilor. Razele radioizotopilor pot fi pot trage concluzii importante ză pentru control fiind segmen
Degajarea unei energii imen întrebuinţate în mai multe fe diferitelor m aşini; asupra uzurii şi duratei de te cerceta natura şi mărimea tul de piston. De asemenea,
se într-o fracţiune de secundă Izotopii radioactivi sînt ato luri, în raport cu proprietăţile — uzura motoarelor; funcţionare a dispozitivului, ce ei, chiar în timpul funcţionă studiul calităţii pieselor după
are un caracter de explozie. Dc mi' ai elementelor chimice cu lor şi după scopul urmărit. — studiul proceselor de pre poate, reprezenta organe din rii maşinilor şi a diferitelor
aceea, preocuparea oamenilor noscute: carbon, azot, fosfor, Astfel, aplicarea razelor aces anumite maşini. piese, în timpul cel mai sc u rt; prelucrarea lor este făcut auto
de ştiinţă a fost să găsească iod, sulf, fier, calciu, cobalt, tora în industrie, va putea să lucrare a metalelor prin pre astfel se pot aprecia deplasări mat, ceea ce aduce o mare pro
mijlocul prin care energia ce influenţeze desfăşurarea proce sare ; Pentru controlul automat al de metal de ordinul 10-8 grame ductivitate a muncii şi un co
se poate degaja din „explozia“ etc., cu deosebirea că sînt în selor tehnologice sau vom avea laminării ne vom folosi de un eficient de siguranţă sporit.
nucleielor, să fie luată în canti zestraţi cu proprietăţi radioacti posibilitatea să urmărim cu a- — studiul vitezei de uzură a desen, o schemă simplificată a (a suta milioana parte dintr-un
tăţi mai mici, potrivit cu ne ve. Corpurile radioactive emit. sculelor la aşchiere ; unui laminor, unde se cere gram), ceea ce nu se poate La noi, datorită grijii pe care
cesităţile din aplicaţiile tehnice. după cum se ştie, raze invizi iutorul lor o serie de calităţi, păstrarea grosimii cît mai con realiza prin vechile metode.
bile, clar ale căror efecte se pot pe care trebuie să le aibă pro — studiul magneţilor perma stante, pînă la rn!!mi de m ili partidul şi guvernul o acorda
Instalaţiile unde avem asi cunoaşte şi urmări cu aparate dusele noastre. nenţi ; metru, a unei plăci sau foi me In ceea ce priveşte controlul utilizării izotopilor radioactivi
gurată degajarea căldurii din speciale. talice. După cum ne arată de în producţie, aceasta a început
reacţiile nucleare în cantităţi In industria de maşini, spre — reglarea şi controlul au senul, placa supusă laminării a grosimii diferitelor materiale, să treacă în faza de aplicare.
destul de mari, se numesc pile Un exemplu de raze invizi exemplu, baza materială tehni tomat ai lam inării; trecut la ieşirea din valţurile plăci sau foi, ea se poate face Datorită Institutului de fizică
atomice sau reactor nuclear. bile direct, îl cunoaştem cu to că a industrializării, metodele laminorului, în apropierea unei cu preciziuni de ordinul micro atomică, prin punerea în func
ţii la razele Röntgen, aplicate de lucru cu izotopii radioactivi — controlul sudurii şi altele. substanţe ce conţine un izo nilor (un micron reprezintă a ţiune a reactorului nuclear de
Energia reactorilor poate fi în medicină, în cabinetul de au dovedit că pot aduce un Pentru exemplificare, vom top radioactiv. mîa parte dintr-un mm), de la 2.000 kw. şi a unor accelera
întrebuinţată în scopuri de „raze“. progres în îmbunătăţirea cali lua din cele de mai sus două tori de particule, (instalaţii
termoficare _sau pentru obţine tativă şi cantitativă a produc exemple : unul referitor la uzu Razele emise de acesta (co metale, materii plastice sintetice
rea energiei electrice. O cen Un tub special emite razele ţiei, şi o complectare a mijloa ra pieselor diferitelor maşini, balt 60 de exemplu) străbat producătoare de radioizotopi)
trală termică de origină atomi ce trec prin corpul omenesc ; celor de automatizare a ei. şi celălalt referitor la reglarea grosimea piăcii şi determină, etc, pînă la straturile de zăpa se va putea dispune în curînd
că, va consuma uraniu în loc efectele acestei treceri sînt oh şi controlul automat al lami dă din munţi, a căror grosime de izotopi radioactivi în canti
de cărbuni, cu deosebire că e- Exemplul ţărilor cu o indus nării. este necesar să fie cunoscută, tăţile cerute de aplicarea lor
servate de medicul radiolog pe In studiul uzurii, într-unu! mai aies în preajma primăverii, curentă, atît în industrie cît şi
nergia degajată de un gram de un ecran special. din cazuri, de exemplu, se confec cînd zăpada topită, pornită în în celelalte ’domenii de activi
ţionează un dispozitiv, în care şuvoaie, este adeseori aducă tate.
uraniu prin reacţie nucleară, Izotopii radioactivi emit din toare de inundaţii.
corespunde energiei degajate de nucl-eiele lor o serie de raze,
3.000.000 kg cărbuni prin ar dintre care unele au însuşiri a-
dere. Reactorii nucleari au în propiale de cele ale razelor
ceput să fie întrebuinţaţi nu nu Röntgen ; independent însă de
acest lucru, pentru fiecare ca
tegorie din razele emise, ştiin
ţa dispune de aparate prin ca
