Page 63 - 1957-05
P. 63
Nr. 758 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I Pag. 3
DE P W IIO Spre noî succese în asigurarea LA UN M A G A Z IN SĂTESC
circulaţiei trenurilor
Din experienţa unei organizaţi debază
Ceferiştii de ta R.C.M. Sime- lizările obţinute în cinstea zilei
î cutam Mtăndntului i partid ria au primit cu entuziasm che de 1 Mai.
marea la întrecere a siderur- Pentru îndeplinirea acestor
giştilor hunedoreni. După ce angajamente, ei au propus o
au studiat-o, ei au hotărît să seamă de măsuri privind con
In oursul acestui an şcolar, la toţi indicii, despre experien care aduc statului nostru mari răspundă colectivului Combina ducerea operativă a circulaţiei
organizaţiile de partid din re ţa pozitivă a unor secţii, în ve economii. Tov. Constantin Ber tului siderurgic din Hunedoa şi îmbunătăţirea indicilor ex
giunea Hunedoara au obţinut derea răspîndirii ei în întreaga bec, şef de echipă la lăcătuşi, ra, cu angajamente sporite în ploatării trenurilor şi vagoane
o serie de succese în conduce uzină etc. activitatea lor. Astfel, ei s-au lor.
rea învătămîntului de partid. a fost ales organizator de par
O preocupare de seamă pen tid la baterie. Bota Elena este Răspunzîtid chemării side-
Acest lucru a dus la o mai tru biroul organizaţiei de bază azi într-o scoală de partid. angajat ca, prin intensificarea rurgiştilor hunedoreni, ceferiştii
strinsă legătură a propagandei şi pentru propagandişti, este Candidatului de partid Ioan întrecerii socialiste, să-şi depă de la R.C.M. Simeria sînt ho-
marxist-leniniste, cu sarcinile ca, cursanţii să-şi însuşească şească planul la producţia de târiţi să facă totul pentru a
economice ale construcţiei so în condiţii bune materialul pre Racolţa, care a învăţat cu tone-neto-km cu 1,6 la sută şi satisface necesităţile de trans
dat, să-şi ridice nivelul de con multă sîrguinţă şi se achită de să reducă rulajul vagonului cu port feroviar, atît ale întreprin
cialiste. ştiinţă, să înţeleagă linia poli sarcinile de partid în mod con încă 0,30 la sută, faţă de rea derilor, cît şi ale călătorilor din
In acest sens, merită atenţie tică a partidului şi sarcinile ce ştiincios, organizaţia de bază regiunea noastră.
revin uzinei lor şi să lupte cu i-a redus stagiul de candidat
experienţa dobîndită de organi la 6 luni.
zaţia de bază a Uzinei cocso-
chimice din cadrul Combinatu dîrzenie pentru înfăptuirea a- Mulţi comunişti care studia întovărăşire zootehnică
lui siderurgic Hunedoara. Aci, cestora.
ză în învăţămîntul de partid,
biroul organizaţiei de bază, în In urma hotărîrilor luate de ca tov. Emil Naszodi, Roman Bine aprovizionat cu mărfurile solicitate de consumatori, magazinul
că de la începutul anului de în către adunarea generală a or Bota, Gheorghe Toa-der şi alţii, Ja „Vafea D o b rii 44 universal din Apoldu de Sus, este zilnic vizitat.
văţămînt, după ce a cunoscut ganizaţiei de bază, s-a organi se ocupă cu multă tragere de Iniţiativa pornită cu cîtva Pamfilie Vîrvorea s-a înscris Grija pe care tovarăşele Marta Iridon şi Ana Tănase o manifestă
pregătirea pe care o au comu zat o consultaţie unde s-au inimă de calificarea tineretului, timp în urmă, de a înfiinţa o cu 30 oi, Vasile Bordeanu şi pentru deservirea clienţilor, face ca in fiecare lună planul valoric să fie
niştii, precum .şi dorinţele ma dat lămuriri bine documentate de educarea comunistă a aces întovărăşire pentru creşterea Nicolae Pamfiloiu s-au înscris îndeplinit şi depăşit cu regularitate.
nifestate de ei faţă de studierea asupra unor probleme neclare tuia. Toate acestea dovedesc că oilor în Valea Dobrii, raionul cu cîte 20 de oi fiecare.
IN CLIŞEU: după preluarea m ărfii de la magazia centrală, cele două
învăţăturii marxist-leniniste, au pe care le-au ridicat cursanţii. biroul organizaţiei de bază şi Seibeş, a fost încununată de După inaugurarea întovără tovarăşe sortează marfa şi o fac cît mai atrăgătoare pentru cumpărători.
organizat studiul acestora. Ast S-a organizat de asemenea o întreaga organizaţie, .conduce succes. şirii zootehnice, elevii şcolii din 8merr.r11p tau?saimsiaoaai
fel, a fost constituit un cerc de reuşită excursie cu toţi cursan cu multă competenţă învăţăm în Munca desfăşurată de către localitate şi echipa artistică a Onde lipseşte preocuparea
tul de partid, ceea ce ajută la tovarăşii Ion Făţon, Vasile -sindicatului muncitorilor din
studiere a Statutului P. M. R., ţii cercului de studiere a isto
pentru candidaţi, un cerc de riei P.M.R., la muzeul regional educarea comunistă a membri Cornea, Nicolae Pamfiloiu, a învăţămînt, Sebeş, au prezentat
studiere a Istoriei P.M.R. un din Deva, unde tovarăşii au lor de partid şi a întregului avut drept rezultat înscrierea un frumos program artistic Cooperativa din Calda de Jos munca politică şi organizatorică
colectiv de muncitori, tehnicieni în întovărăşire a 21 cetăţeni, are planificat să contracteze ce s-a desfăşurat pînă acum în
de sînt încadraţi membri de putut cunoaşte din lupta eroi şi ingineri al Uzinei cocso-chi care an adus 206 oi. PETRU ANDRAŞ 30.000 kg grîu şi 34.000 kg po vederea realizării planului ds
mice, lia creşterea lor politică,
partid şi muncitori din activul că a poporului nostru, dusă de-a corespondent
fără de partid care şi-au ex lungul secolelor împotriva co rumb. Planul nu este mare, da contractări, s-a limitat doar la
primat dorinţa de a studia tre tropitorilor şi împilatorilor, ideologică şi cultunal-tehnică. că ţinem seama de puterea eco ţinerea unor adunări — şi a-
cestea restrînse — în care s-a
cutul glorios de luptă al parti pentru eliberare şi progres. Mai există totuşi unele lipsuri nomică a celor 3 sate care citii Hotărirea Consiliului de
Miniştri. Cînd este întrebat cum
dului, un curs seral şi un cerc Membrii biroului organizaţiei alatli te îm b u n ă tă ţiteîn desfăşurarea învăţămîntul ui compun comuna, precum şi de munceşte cooperativa In pro
de economie concretă în vede de bază, în frunte cu secretarul, blema contractărilor, preşedin
de partid, mai ales în studiul faptul că ţăranii muncitori din tele afirmă că au un plan de
rea studierii teoriei economice participă direct la munca de acţiune întocmit încă cu 2 săp
sîn t un puternic imbold în m uncăindividual al cursanţilor în ceea tămîni în urmă. Plan au ce-i
a marxism-leninismului, pre propagandă, ţin deseori oonfe- La preparaţia Petrila, activi aceste sate vînd în fiecare an drept, dar acesta nu se reali
ce priveşte prezenţa. Fără în tatea nu încetează nici o cli zit, el scoase un carnet şi ne cantităţi apreciabile de cereale zează de la sine. nu se reali
cum şi problemele economice ri-nţe şi fac diferite expuneri. doială însă că organizaţia de pă. Focul şi aburii care ies din arăta că pînă în dimineaţa a- pe piaţă. Planul putea fi „fără zează nici prin discuţiile pur
bază are toate posibilităţile să coşurile secţiei de brichetaj, a- tate în birou. Pentru realizarea
ale Uzinei cocso-chimice. Aşa de pildă, tov. Cornel Gher ia măsuri pentru lichidarea a- ceea (16 mai), sectorul de bri doar şi poate", realizat şi. chiar lui se cere preocupare intensă,
cestor lipsuri. rată că munca se desfăşoară cu se cere interes pentru găsirea
O atenţie deosebită a acordat-o ghef a făcut o expunere pe tot mai multă intensitate. chetaj îşi depăşise cu 220 tone depăşit pînă acum, dacă ar fi celor mai bune metode de mun
Comitetul de partid al com că ,se cere o muncă concretă
organizaţia de bază unei marginea documentelor Plena binatului trebuie să studieze cu Pe tovarăşul inginer Con planul la zi la ovoide şi cu 29 existat grija cuvenită faţă de a- zi de zi cu oamenii. Dar toc
juste' selecţionări a propagan rei C.C. al P.M.R. din decem stantin Breazu l-am întîlnit la tone la semicocs. ceastă problemă. mai acest lucru nu se face în
diştilor. S-a avut în vedere ca brie 1956, iar tov. Tiberiu Neu- atenţie experienţa cîştigată de secţia de cuptoare. comuna Galda de Jos.
ei să fie tovarăşi cu experien mann a vorbit cursanţilor des — Succesul nostru se dato Dar trebuie arătat că nu prea
pre „Căile ridicării productivi organizaţia de bază a cocseriei — Cum staţi cu realizarea Comitetul comunal de partid,
ţă în munca propagandistică şi tăţii muncii şi reducerii preţului planului pînă azi ? — l-am în Sfatul popular comunal şi con
buni cunoscători ai tehnicii noi de cost“ etc. Acest lucru aju şi să o generalizeze, pentru ca trebat.
lor agregate ale cocserîei. Ast tă pe cursanţi în educarea lor
fel, tov. Petru Toderici, propa politică. Membrii biroului asis ea să devină un bun al tuturor Fără vorbe, care şi aşa din
gandist la cercul de studiere a tă de asemenea la convorbirile cauza zgomotului nu s-ar fi au-
istoriei P.M.R., este tehnician ce se ţin în cercuri şi participă organizaţiilor de bază.
provenit din muncitor şi nu de activ la lămurirea problemelor
mult a terminat cursurile unei R E Z U L T A T E L EEMERIC HAROVITZ
ce se discută. reşte şi faptului că muncitorii, există preocupare din partea
şcoli de partid de un an, ing. Deosebit de important este vâzînd salariile frumoase pe Comitetului comunal de partid
Mîică Eremia, propagandist la care le-au primit, muncesc a-
cercul de economie concretă, faptul că membrii şi candidaţii cum mai cu tragere de inimă. şi nici din partea Sfatului
este mecanic-şef al cocseriei; de partid, precum şi muncitorii popular şi a conducerii coope
alţi propagandişti din învăţă fără de partid, încadraţi în cer Salarii frumoase s-au primit rativei, faţă de problema con
mîntul de partid şl învăţămîn- curile şi cursurile învăţămîn- atît pentru depăşirea planului, tractărilor. însăşi situaţia e-
ful politic U.T.M., care au fost tului de partid, au crescut din cît şi pentru faptul că procen- ,
aleşi pe baza aceloraşi criterii, punct de vedere politico-ideo- tul de recuperaj fiind depă xistentă confirmă acest lucru.
au pregătire corespunzătoare logic şi cultural, lucru ce s-a şit, muncitorii au beneficiat de Pînă în ziua de 17 mai s-au
pentru a putea conduce în bune răsfrînt în mod favorabil asu premii speciale. De exemplu, contractat, de exemplu, doar
condiţiuni învăţămîntul politic. pra muncii organizaţiei de ba-
tov. Eugen Sedlacek, şef de e- 1.916 kg grîu şi numai 610 kg
chipă la întreţinere, a luat porumb. Şi totuşi, tovarăşii ca ducerea cooperativei trebuie să
unei m unci concrete 1.966 lei, pe cînd, după vechea re se ocupă ca această proble privească problema contractări
salarizare ar fi lupt cu peste mă. susţin că au făcut mutt(?!) lor si achiziţiilor ca pe o pro
300 lei mai puţin. Lăcătuşul de După spusele tovarăşului Jol- blemă de mare însemnătate po
Hotărirea consiliului pedagogic, anului III lucrează intens la probele tură Ioan Sandu a ridicat şi el diş, secretarul Comitetului co litică şi economică şi să se o-
luată cu ocazia analizei făcută asu practice, pentru încheierea anului şco 1.121 lei. La fel şi bătrînul munal de partid şi ale tovară cnpe cu toată răspunderea de
pra rezultatelor obţinute la învăţă lar, unde execută foarfeci pentru tă
tură în cursul trimestrului 11 al a- iat tablă, maşini de găurit fier, rame muncitor Ştefan Gali, care de şului Aurel Cerghedeanu, pre lezolvarea ei.
nului de învăţămînt 1956—1957 la de fierăstrău, broaşte şi alte lucrări.
Şcoala profesională din Cugir, a pus In această direcţie, ei sînt sprijiniţi ani de zile n-a avut nici o ne şedintele cooperativei, toată T. MARIAN
în centrul preocupării conducerii, şco îndeaproape de tov. director adjunct
Acest lucru a contribuit la bu- za şi a luptei ce o desfăşoară lii îmbunătăţirea necontenită a învă- Almăşan. maistrul lancu Nicolae şi motivată, a scos peste 1.000 lei
ţămîntulul elevilor, reducerea com alţii.
na desfăşurare a învăţămîntu- întregul colectiv al Uzinei cocso- plectă a numărului de corigenţi, pî bani în mînă. Pe ogoarele gospodăriei colective
In această şcoală, se acordă o ma Lăcătuşul mecanic Ion Iere-
1ui de partid, lucru ce a făcut chimice pentru îndeplinirea
oa în cercuri să poată fi legate sarcinilor de plan, pentru îm- mie, om cu familie numeroasă, Colectiviştii :din Pianu de Jos praşila a Il-a, pe o suprafaţă
în modul cel mai viu cele în- bunătăţirea calităţii cocsului, pentru munca depusă a luat lucrează cu multă dragoste de 2 hectare.
văţate, de problemele specifice S-a întărit disciplina în mun- nă la sfîrşiţtil anului şcolar, 1.200 lei, plus premiu de recu pentru întreţinerea culturilor. Pe suprafaţa de 12 hectare
re atenţie şl activităţii cultural-artis- perări.
uzinei. că, se manifestă o grijă mai Măsurile luate pentru o mai bună tice, precum şi culturii fizice şi spor t Astfel, ei au terminat plivitul vie, se face acum stropitul. Cei
organizare şi supraveghere a orelor tului. La orele de cultură fizică şi
Biroul organizaţiei 'de bază mare fată de mînuirea rnaşini- de meditaţie, supraveghere ce se. face sport, care sînt conduse de tov. prof. El ne-a declarat: griului pe o suprafaţă de 65 mai harnici colectivişti, pe toa
direct de profesori şi diriginţi, a dat Munteanu, se desfăşoară o vie acti hectare, de asemenea au plivit tă perioada de întreţinere a cul
a sprijinit multilateral munca ]or agregatelor. Incepind cu rezultate din cele mai bune. Paralel vitate. Unii joacă volei, handbal, alţii — Am primit un salariu la orzul de pe 14 hectare şi ovă turilor, au fo s t: Ion Krampultz,
cu aceasta, s-au organizat grupe de şah sau fac gimnastică. Elevii anu care, vă spun drept, nici nu mă Iosif Birk, Ion Vercezan. De a-
propagandiştilor, eforturile de- ' UI]a octombrie, colectivul uzi- elevi care studiază şi discută diferite lui 1 1 1 au dat frumoase programe ar aşteptam. Văd că salarizarea zul de pe 8 hectare. Praşila I-:a semenea, echipa a IlI-ia femei,
probleme, pentru a fi mai bine în tistice în unele comune din raionul îmbunătăţită, cu adevărat este la cartofi a fost efectuată pe din brigada Il-a, şefă de echi
puse de ei pentru creşterea ni- *]e’ ,a obţinut succese deosebit în folosul nostru, al muncitori pă, Eoaterina Bess, a obţinut
lor. Pentru aceasta mulţumesc suprafaţa de 8 hectare, iar la cele mai frumoase rezultate în
velului de cunoştinţe politico- oe importante, partidului şi guvernului şi mă cartofii timpurii, pe parcela ex
ideologice şi cultural-tehnice al Majoritatea cursanţilor din
cursanţilor. In afară de faptul învăţămînt, au devenit fruntaşi
că li s-au creat condiţii optime în muncă, inovatori, oameni cu
de a se pregăti, de a frecventa o bună calificare profesională ţelese. O altă măsură, care a adus Orăştie şi Sebeş. Şcoala profesională angajez să muncesc mai bine. perimentală, se execută acum munca depusă pînă acum.
cu regularitate seminariile per în ramura cocseriei. Iată-i, de o mare contribuţie Ia însuşirea lec din Cugir a ajutat de asemenea la
manente de la Cabinetul de pildă, pe cursanţii Adalbert ţiilor de către unii elevi mai slabi, politehnizarea învăţămîntului mediu, ><S>O '<S><5Î>00O<$>O-î$><{>O ’u><$><3^3
partid, ei au fost informaţi pe Laszlo şi Iacob Dănilă, amîn- au . fost orele de consultaţii date de înzestrînd cu menghine, bancuri şi Măsyrile tehnieo-organiza!©rise
riodic despre-mersul întrecerii doi maiştri, inovatori vestiţi profesori în timpul lor liber. In a- altele, şcoala medie din Cugir.
în tot combinatul. Ei au făcut*li ceastă direcţie, au adus un aport
socialiste, despre lipsurile ce Dacă în Şcoala profesională din
frînează îndeplinirea planului inovaţii de mare însemnătate deosebit profesorii V. Bocşa, Dumitru Cugir se desfăşoară o activitate rod asigură îndeplinirea planului ie producţie
Zaharia şi alţii. nică, aceasta se datoreşte şi faptu
illllllllllllllilIIIIIIIIIIIIIIIIIM Prin aceste cîteva măsuri luate de lui că conducerea şcolii, respectiv
La I.C.M. rugineşte ceva,.. conducerea şcolii şi prin strădania tov. director Clement Stanciu, împreu De obicei, la începutul fie- timp de către secţiile de pro- caastă perioadă .producţia glo
întregului corp didactic al şcolii, s-au nă cu secţia sindicală şi organiza cărui an, colectivele întreprin- ducţie a documentaţiei nece- bală a crescut cu 12,05 la sută,
Cu aproape două săptămîni data de 4 mai a. c., diferiţi obţinut frumoase succese la învăţă ţia U.T.M. au o preocupare perma derilor discută şi aprobă un sare, extinderea lucrului la to
în urmă, s-a încheiat, aşa cum funcţionari de la întreprinderea mîntul teoretic. Au fost elevi ca Ni nentă faţă de buna pregătire a ele ptan de măsuri tehnico-organi- comotive pe bază de piese de productivitatea muncii cu 14,9
se obişnuieşte, într-un cadru „Bampotoc" dau mereu telefoa colae Luţescu, Traian Marinescu, vilor. Directorul se află tot timpul zatorice, ale căror prevederi, schimb, obligatoriu la piesele la sută, iar fondul de salarii a
solemn, un proces verbal între ne la I.C.M., îi roagă priete Mircea Sasu şi alţii, care au fost în mijlocul elevilor în clase, la me puse în practică, asigură o mai profilate, aprovizionarea cu o fost realizat în proporţie de
întreprinderea „Bampotoc" şi neşte pe oamenii de acolo să mai slabi la învăţătură, iar în cursul ditaţii, în ateliere, la orele de cultură bună desfăşurare a producţiei, lună înainte, cu materiale şi 100 la sută.
I.C.M. Deva. Memorabilul act vină să le descongestioneze acestui trimestru au obţinut numai fizică şi sport, etc. In acest sens, colectivul Ate- semifabricate, necesare la orga-
poartă şi o dată de naştere, ca locurile ocupate cu fier vechi, note bune la toate materiile. In mod lierelor C.F.R. Simeria a întoc- nizarea -recondiţionării buloa- Pe lîngă faptul că muncito
orice hîrtie oficială, precum şi fiindcă vor să-şi facă ordine deosebit, s-a evidenţiat anul l-strung Preţios este şi ajutorul ce-l dau mit un asemenea plan, cupri-n- nelor provenite de la demon- rii, tehnicienii şi inginerii ate
un număr, să se deosebească prin curte, e lucru cunoscut. şi anul Il-freză, urmaţi îndeaproape profesorii, diriginţii şi educatorii. La zînd 104 punote. Unele din a- lierului şi-au d.at din plin con
de altele, la fel de inutile, da Dar I.C.M. Deva promite me de alte clase. şedinţele consiliului pedagogic, se tare Pe trepte de uzură, etc.
că se încheie discută problemele privind îmbunătă cestea se referă la uşurarea tribuţia la obţinerea acestor
numai să fie reu : pentru mîi- Pe lingă învăţămîntul teoretic, se ţirea procesului de învăţămînt, şi se Int <*drul f es/ ° ţ măsuri’ un rezultate, unul din factorii im
ne, venim poi- dă o mare atenţie şi învăţămîntului analizează activitatea fiecărui cadru procesului de producţie şi în- portanţi care au sprijinit colec
încheiate mîine, mai staţi practic din ateliere, unde elevii sînt didactic. In urma muncii depuse de je jucrgrj ca,re ?uc j.a uşurarea tivul de aici a fost şi traduce
niţel, nu vă a- repartizaţi în sectoarele de producţie, către cadrele didactice, precum şi depliniraa programului în con- rea în fapte a unor puncte din
Un supersti larmaţi degea pe lîngă cei mai buni muncitori, sub prin străduinţa elevilor, rezultatele diţii mai bune, altele sînt de eforturilor fizice ale muncitori- planul de măsuri tehnico-orga-
ba, în timp ce supravegherea directă a maiştrilor ce se obţin la această şcoală sînt din nizatorice. Uşurarea unor faze
ţios ar fi înclinat furnalele Căla- din şcoală. Elevii din anul il şi III ce în ce mai bune, asigurîndu-se ca ordin administrativ. tor. Astfel, în planul măsurilor ale procesului de producţie,
nului sau Hune sînt supravegheaţi şi de maiştrii din dre bine pregătite pentru industria tehmoo-organizatorice au fost perfecţionarea şi adaptarea di
să creadă că în doarei au nevoie de fier vechi. sectoarele de producţie care lucrează noastră. Pînă în prezent au fost rea prevăzute punerea în funcţie a feritelor metode de luoru, au
I.C.M. Deva se ocupă cu co la maşini, şi, în mod special, elevii unei benzi transportoare pentru făcut ca, şi în prima decadă a
toată povestea lectarea fierului vechi. Nu cred anului III. In afară de aceasta, elevii IOAN FAŢAN lizate cca. 50 de punote, cu lua încărcarea zgurei în vagoane, lunii mai, să se înregistreze
aceasta, cu întocmirea şi neres- oare tovarăşii de acolo că ase corespondent montarea unui monorai (scri- realizări însemnate. Numai în
pectarea celor luate ca obliga menea atitudini sînt aşa de ve rea măsurilor corespunzătoare. pete) în sala compresoarelor, primele 10 zile ale lunii în
ţii prin procesul verbal cu nu chi că au ajuns la rugină ? U- Printre aceste măsuri se nu mecanizarea scoaterii şpanului curs, sectorul de vagoane a
mărul 59, şi-ar fi vîrît aghiuţă nora le spune că nu au de un de la rotă-rie şi a transportului realizat 34,9 la sută din între
coarnele mai ales că ceva par de să procure fier vechi, iar mără î asigurarea primirii la bielelor de la cărucior la tocul gul plan lunar, iar sectorul de
că miroase a pustiu. Cei de la întreprinderilor care-i roagă să de lucru şi .altele. locomotive 23 la sută. Bineîn
I.C.M. aşteaptă ca cineva, indi le scape de asemenea material inovaţii importante ia fabrica „Simion Bărnufiu## ţeles, la locomotive, procesul
ferent cine numai să fie, să le li se fac promisiuni să fie fă Planul măsurilor tehn-ico-or- muncii se desfăşoară pe baza
ducă întreaga cantitate de me cute. ( Urmare din pag. l-a) iiar productivitatea muncii creş Un dispozitiv ganizatorice prevede, de aseme anumitor faze de producţie,
tal vechi de la întreprinderea Tovarăşii de la I.C.M. trebuie te în acest oaz de aproximativ cu 10 tăişuri nea, o serie de puncte privind strîns legate de altfel între ele,
..Bampotoc" în depozitul lor. să-şi cureţe bine rugina nepă livilin, produse la această fa 4 ori. îmbunătăţireş muncii în an dar care au o durată mai mare
sării şi să-şi facă datoria, fiind brică. La acest produs, oare In general, operaţiile de ma- samblu. In -acest sens, s-a pre aşa că realizările definitive se
Pentru ce s-ar obosi I.C.M.- că de asta sînt puşi acolo, nu are abia o jumătate de an de Lipitură fără clei rochinărie, fie la produse din văzut construirea unei hale u- cunosc la sfîrşitul lunii.
ul Deva să transporte 2.500 kg numai să încurce pe alţii în viaţă aici, s-au făcut mereu piele, fie la acele din clorură de şoa-re l-a sectorul de vagoane,
fier vechi, 100 kg tablă veche, muncă, vrînd probabil să ara modificări, s-au aplicat ino -Da, nu vă minaţi, chiar aşa polivilin sînt foarte migăloase. care va cuprinde trei linii de Realizările programului de
100 kg plumb moale, sau mai te că fac şi ei ceva treabă. Ha vaţii. e ste ! La secţia P.V.C. se exe Trebuie să execuţi mai ales nu reparaţii, individualizarea a lucru la Atelierele C.F.R. Si
ştiu eu ce greutăţi asemănătoa lal de asemenea treabă I cută lipituri excelente fără clei meroase tăieturi. Ce şi-a zis ino patru maşini unelte, punerea meria se datoresc, totuşi, în
re, de la întreprinderea „Bam Mult se necăjeau cei de la sau alt material asemănător. vatorul Carol Navrady ? „Cu în funcţie a unui compresor la buna parte, aplicării măsurilor
potoc", odată ce lucrul princi confecţii P.V.C. (confecţii din Cum vine asta ? Nimic mai un dispozitiv ce va -avea mai cazangerie şi a unui strung
pal, întocmirea procesului ver clorură de polivilin), cu pre simplu. Inovatorul Carol Na- multe tăişuri, voi puteia exeouta pentru bandajele vagoanelor. lehnico-organizatorice ce au
bal, s-a făcut de mult ? Că din sarea vipuştilor de la poşete. vrady a aflat, într-una din zile, tăieturile mai rapid“. fost propuse şi aplicate. Cu a-
In ajutorul lor a venit inova că dacă încălzeşti două bucăţi Măsurile tehnico-organiz-ato- jutorul şi prin cointeresarea
k>o <kx><x ><><>o <><x x ><x>c<><x >o <x >o<x x x ><><x x x ><>o o o o o o o o o o o o o o o c torul Carol Roza care a con de clorură din polivilin, aces Intr-adevăr, el a confecţionat rice precizate şi puse în prac tuturor muncitorilor, precum şi
fecţionat un interesant dispozi tea au proprietăţi de vulcani un dispozitiv dintr-o lamă de tică la Atelierele C.F.R. din prin traducerea în viaţă a
ANUN 7 tiv pentru presarea rapidă -a vi zare. El a exploatat cu abilitate Simeria, au făcut ca, lună de punctelor ce au un termen de
puştilor .Acesta constă din două această proprietate, confecţio- oţel dreptunghiulară, cu 10 cu lună, activitatea colectivului executare mai lung, se vor pu
Muzeul de Istorie a partidului asemenea obiecte sau fotografii roţi dinţate oare pun în mişca riînd nişte lame de oţel pe care care lucrează aici să se îmbu tea obţine rezultate din ce în
achiziţionează obiecte şi foto sînt rugaţi să comunice Muzeu re doi tamburi cu profilul vi le încălzeşte la un aragaz, cu ţite verticale. Aşa ca, aoum, în nătăţească simţitor. Dacă am
grafii care au aparţinut luptă lui de Istorie a partidului, stra puştii săpat pe suprafaţa tor. ajutorul cărora execută lipituri lua rezultatele obţinute numai ce, mai bune, mai ales că acest
torilor revoluţionari sau organi da Biserica Amzei nr. 5—7 din Vechiul procedeu manual cu rapide ş> economice. Noua sa toc să execute o singură tăie în luna precedentă, se poate coiectiv, nu odată, şi-a demon
zaţiilor de partid şi de masă Bucureşti, telefon 5.75.48' sau ciocanul a fost astfel înlăturat, metodă dovedindu-se rentabilă, tură, execută IC deodată. Bine observa o creştere îmbucură
din ţara noastră. Cei ce deţin s-.a extins deînda-tă în întreaga toare şi o justă corelaţie între strat convingător capacitatea ce
4.36.55. secţie. înţeles, la acest mod de lucru, indicii de plan. Astfel, în a- o are de a-şi realiza cu cinste
se pretinde ca tăieturile să fie sarcinile.
de acelaşi fel.
.V