Page 64 - 1957-05
P. 64
Pag. 4 D R U M ö l SOC!A L IS 5! V L U I Nr. 758
-äst:- fr* r /7
O nouă manevră imperialistă
mpofrîve Egiptului şi a celorlalte
fări arabe
NEW YORK 21 (Agerpres), Suez nu este definitivă”. Presa sa americană. „New York Ti
Convocarea Consiliului de Secu franceză se raliază acestei opi mes”, într-un editorial publicat
ritate la cererea Franţei este nii. Ziarul „Figaro“, cunoscut la 20 mai. se ridică împotriva
amplu comentată de presa occi prin tendinţele sale de extremă „situaţiei intolerabile“ şi a-
dentală. Majoritatea ziarelor dreaptă, scria că chiar dacă nume controlarea traficului prin
Declaraţia comună Poporul englez sere încetarea franceze, engleze şi americane propunerea guvernului francez Suez de către Egipt şi cerea ca
relevă că această acţiune cons va fi respinsă... ea nu s-ar do aceasta „să fie remediată”. La
indiano-ceyloneză experienţelor cu arma nucleară tituie o încercare prost camu vedi inutilă „deoarece atrage rîndul său, „New York Herald
flată de a menţine „în stare de atenţia opiniei publice interna Tribune“ arată că „semnificaţia
alarmă” situaţia din Orientul ţionale asupra caracterului pro acţiunii franceze nu trebuie
DELHI 21' '(Agerpreş)1 TASS însă că sînt profund îngrijoraţi LONDRA 21 (Agerpres) predica pe care a oficiat-o la apropiat şi mijlociu. Ziarele vizoriu al actualului regim al subestimată“ şi că dezbaterile
anunţă : La Delhi !a fost dată pu în legătură cu evenimentele din TASS anunţă : După cum rela 19 mai, Collins s-a pronunţat subliniază îndeosebi următoa Canalului“. Ziarul l’Aurore“ re- din Consiliul de Securitate „vor
blicităţii declaraţia comună a Asia de vest. Problemele privind tează presa, recent consiliile împotriva „mijloacelor nedem rele aspecte mai importante, levînd acelaşi aspect al proble permite ţărilor membre ale con
primului ministru al Indiei Neh- această regiune, se spune în municipale ale oraşelor scoţiene ne“ folosite de ministrul Aface mei, scrie că acţiunea guvernu siliului să arate limpede că ele
ru şi a primului ministru al Cey declaraţie, pot fi rezolvate nu Cowdcn — Beate şi Dundee au rilor Externe, Selwyn Lloyd, şi In primul rînd, obligate de lui francez este menită să îm nu consideră condiţiile impuse
lonului, Bandananaike, semna mai de popoarele ţărilor din a- adoptat o rezoluţie în care cer de alţii în sprijinul politicii duse considerente economice de a piedice ca „regimul provizoriu de Nasser drept juste, dezir3-
tă în urma tratativelor duse de ceastă parte a lumii. Orice pu încetarea imediată a experien de guvern în favoarea fabricării relua navigaţia prin Canalul de al Canalului să devină defini bile sau permanente”. Presa
Nehru la Colombo. tere impusă din afară nu poate ţelor cu armele atomice şi cu armelor nucleare. Collins a che Suez, puterile occidentale nu tiv”. americană lasă să se înţeleagă
să ducă decît la menţinerea în mat pe toţi credincioşii să lupte vor să renunţe la planurile lor că dezbaterile din Consiliul de
In declaraţie se spune că cei cordării şi la complicarea a- hidrogen şi organizarea unor pentru ca Anglia să înceteze de a împiedica Egiptul să-şi In al doilea rînd, presa occi Securitate sînt menite a ofi
doi prim-miniştri îşi confirmă oestor probleme. tratative între marile puteri în prima experienţele cu arma nu exercite suveranitatea asupra dentală subliniază că în rîndul cializa orice eventuală „schim
devotamentul faţă de pancea ştia scopul încheierii unui acord pen acestei căi maritime. In acest autorilor acestei noi acţiuni îm bare“ a politicii occidentale
— cele cinci principii ale coe In declaraţie se subliniază în tru interzicerea lor. cleară. sens sînt comentate declaraţiile potriva Egiptului trebuie în faţă de Egipt.
xistenţei paşnice. O asemenea continuare necesitatea recunoaş Intr-un articol do fond, ziarul făcute de Pîneau, ministrul de mod obligatoriu aliniate toate
politică, se spune în declaraţie, terii drepturilor legitime ale Re Un grup de patru cunoscuţi Externe al Franţei, care recu- cele trei puteri occidentale. Ast In sfîrşit, în al treilea rînd,
va contribui la slăbirea încor publicii Populare Chineze la profesori de la universitatea din „Daily jWorker“ cheamă poporul fel se subliniază că deşi Fran din relatările presei reiese că
dării pe arena internaţională şi O.N.U. Edinburgh au adresat o scrisoa noscînd imposibilitatea realiză ţa este aceea care a propus în această „iniţiativă diplomati
la evitarea unor conflicte se re cuprinzînd cereri similare englez să lupte cu hotărîre pen mod oficial oonvocarea Consi că“ de ultima oră a puterilor
rioase care ameninţă în prezent In încheiere, cel doi prim-mi candidaţilor la alegerile parla tru interzicerea experienţelor ou rii unei „soluţii“ de tip occiden liului de Securitate, reprezen occidentale este o verigă din
lumea întreagă. niştri cer ca pînă la interzicerea mentare suplimentare din South arma atomică şi cu hidrogen, tanţii autorizaţi ai Angliei au
definitivă a armelor atomică şi Edinburgh. pentru declararea în afara legii tal a a ră ta t: „Nu ne facem ilu sprijinit această acţiune. In ce ansamblul politicii aventuriere
Nehru şi Bandaranaike au termonucleară să se suspende a acestor arme de exterminare priveşte atitudinea americană, a puterilor occidentale în O-
condamnai cu hotărîre orice for imediat experienţele cu aceste La mişcarea pentru interzice zii mari cu privire la rezulta deşi unele ziare scriu despre rientul apropiat şi mijlociu. Zia
arme. O asemenea suspendare, rea armei nucleare participă ac în masă. „atitudinea espectativă“ a di rul „New York Times“ face le
mă de agresiune şi orice încer se arată în declaraţie, nu numai tiv femeile engleze. Reprezen tele unei dezbateri în Consiliul plomaţiei americane, această
că va slăbi primejdiile existen tante ale mişcării cunoscute chestiune a reeşit pe deplin din gătura între această acţiune,
care de a impune din nou ţărilor te şi va contribui la slăbirea în sub numele de „Femei în ne de Securitate. Noi dorim în e- sprijinul oficial pe care S.U.A. pe de o parte, şi aplicarea doc
cordării internaţionale, dar va gru“ organizează mitinguri şi l-au acordat acţiunii Franţei. trinei Eisenhower şi încercările
lor colonialismul. duce totodată la o examinare adunări, obţin întrevederi cu senţă ca ONU să constate că Ziarul „Franc Tireur“ menţio de subminare .a unităţii arabe
membri ai parlamentului, cu re na că „Statele Unite au admis prin crearea unei coaliţii între
Primii miniştri şi-au exprimat efectivă a problemelor privind situaţia de fapt a Canalului de că poziţia adoptată de Franţa cele trei ţări monarhice — Irak,
este logică”. Păreri mai autori Iordania şi Arabia Saudită, îm
de asemenea satisfacţia în le dezarmarea. Declaraţia Partidului Comunist zate şi mai nete găsim în pre- potriva Egiptului şi Siriei, pe
din Maroc de altă parte.
gătură cu reluarea navigaţiei pe
PARIS 21 (Agerpres)'. In pre rendare a acestor baze către
Canalul de Suez. Ei au declarat zent la Rabat au loc tratative S.U.A. printr-un acord direct cu
Teroarea din Iordania prezentanţi ai autorităţilor en între guvernul marocan şi o de guvernul marocan.- Pentru încetarea războiului din Algeria!
gleze cerînd interzicerea arme legaţie americană cu privire ta
DAMASC 21 (Agerpres). Familiile patrioţilor fugiţi din lor atomică şi cu hidrogen. statutul bazelor militare ameri- In legătură cu iaceasta, Biroul PARIS 21 (Agerpres)’. Consi L'a chemarea diferiţilor mili
oane, staţionate în Maroc în Politic al Partidului Comunist liul _gen'einaj jijin departamentul tanţi pe tărîm obştesc, a condu
Potrivit ştirilor sosite din lor- Iord,a.ni,a sînt batjocorite, casele J. Collins, parohul catedra conformitate cu acordul franco- din Maroc a dat publicităţii o Gard a adoptat cu majoritate de cătorilor organizaţiilor „Tînăra
dama, întreaga ţara este cupnn- , , , „, , lei Sf. Paul, a condamnat cu american încheiat cu cîţiva ani declaraţie în oare se cere lichi voturi, formată din comunişti şi Republică“, „Mişcarea pentru e-
hotărîre politica guvernului en darea bazelor americane. In de socialişti, o rezoluţie care chea liberaren poporului” şi „Noua
să de un val de teroare. lor sînt Pra'd'aie- glez de înarmare atomică. In în urmă. In prezent este vorba claraţie se subliniază că aren mă Ia încetarea războiului din uniune de stingă”, în suburbia
de prelungirea termenului de a-
In partea oraşului Ierusalim, ~ darea bazelor militare de pe te Algeria, interzicerea experien parisiană Clichy a avut loc un
care aparţine Iordaniei poliţia Noi documente grăitoare asupra ritoriul Marocului către S.U.A. ţelor cu arma atomică şi anu miting ai cărui participanţi au
şi armata fac percheziţii şi ra crimelor comise de Speidel este o primejdie directă pentru larea legilor clericale, care aduc cerut să se pună capăt atroci
zii şi arestează cetăţeni pa Maroc, un atentat împotriva su prejudicii învăţământului laic tăţilor din Algeria şi să se în
veranităţii sale naţionale. din Franţa ceapă tratative cu privire la
trioţi. 1 restabilirea păcii.
La Aminan au fost arestaţi
şi torturaţi crunt participanţii la
mişcarea de eliberare naţională LONDRA 21 (Agerpres). — mele lui Speidel la Berlin co închisorile germane 1.000 de e- 0 VICTORIE MERITATA
Ziad Kejali, Valid Ufevi, Aknam TASS a n u n ţă : Ziarul „Daily mandamentului suprem al for vrei şi comunişti în vederea de
Nafar şi partriota Amali Nafa. Express” publică un articol al ţelor armate germane. portării lor în răsărit“. Spei O mai bună condiţie fizică, o poate reţine un şut tras din a- era jucat. Hunedorenii, cu cal
Ei au fost denunţaţi autorităţi corespondentului său Stephan del raportează în continuare că mai mare dorinţă de a învinge, propiere şi mingea respinsă de mul celor care într-o partidă
lor poliţieneşti de către membri In acest document, Speidel la o uzină din Dijon poliţia acţiuni de atac mai simple, toa el este reluată fără dificultăţii în grea în deplasare reuşesc să-şi
ai organizaţiei reacţionare „Fră Constant, care anunţă că lor raportează cu sînge rece despre germană a arestat 25 de munci te ţintind poarta, iată armele plasă de către Avram. Astfel, asigure un avantaj de două
ţia musulmană“ . dul Russel, fostul consilier pen executarea în masă a partici tori îrancezl — pătrloţi, care au principale cu care echipa side- scorul devine 2—1 pentru Ener puncte — care în mod obişnuit
tru problemele crimelor de răz panţilor la mişcarea de rezis fost apoi împuşcaţi. rurgiştilor din Hunedoara a în gia Hunedoara, rezultat cu care înseamnă şi victoria — au des
In oraşul Nablus, căpitanul boi de pe lîngă statul major al tenţă franceză şi a comunişti trecut duminică la Cluj unspre- se încheie prima parte a jocu făşurat în continuare un joc
S:aleb Saraa, comandant mi lor, despre trimiterea a sute de Al II-iea document, relatează zecelc feroviarilor din localitate. lui. calm şi spectaculos. Dar abia
forţelor armate engleze din oameni in lagăre de concentra în continuare Constant, care da Au jucat următoarele formaţii : în penultimul minut de joc re
litar, fratele comandantului ad Germania, a predat documente re. „La 3 februarie 1942 — ra tează din 9 septembrie 1911, re In repriza a doua, imediat zultatul a fost fixat de Huzum,
secrete, care n-au fost încă pu portează Speidel — au fost îm prezintă o scurtă expunere a Locomotiva : Vlacl — Dănil după începere, o fază grea ta care, depăşind încă o dată sin
junct al statului major general, blicate, şi care prezintă „activi puşcaţi 6 comunişti şi evrei... raportului prezentat de Speidel — Crecan — Dobay — Szakacs poarta Energiei. Niculescu ezi gur apărarea adversă, a înain
luînd cuvîntul la o adunare a e- tatea” generalului Speidel, ac 100 de comunişti şi evrei au Ia o consfătuire a statului ma — Racluch — Avram — Busch tă la o centrare, iar în învălmă tat calm către poartă, a dri
tual comandant al forţelor te fost trimişi la Compiegne. pen jor Ia Paris. Fn acest document — Kilin — Frentz — Oprea. şeala creată în faţa porţii, Coiciu blat şi pe portar — acţiune
levilor, a adus elogii regelui Hu- restre ale NATO din zona cen tru a fi deportaţi în est... La 21. el vorbeşte despre vizitarea sta respinge mingea trimisă spre oare la scorul amintit şi în pen
trală a Europei, pe vremea cînd februarie 1942 au fost împuş tului major al trupelor germa Energia: Niculescu — Coiciu gol de către Kilin, după care ultimul minut de joc n-are cum
ssein şi a proferat calomnii la era şeful statului major al tru caţi 25 de comunişti şi evrei... ne de la Paris de către Pierre — Panait — Calotă — Sîrbu portarul hunedorean blochează să strice — şi a intrat cu min
La Tours au fost făcute mari Puchef, ministru al Afacerilor — Balint — Voinescu — Nagy cu siguranţă balonul, lămurind gea in !plasă.
adresa Egiptului şi a preşedin pelor de ocupaţie fasciste în razii împotriva comuniştilor şi Interne din guvernul de la Vi~ — Zapis — Teica — Huzuin. o situaţie periculoasă. Nici a ta
Franţa. evreilor, în urma cărora au fost chy. Lui Puchet, declară Spei curile Energiei nu sînt mai pu Aşa a fost stabilit rezultatul
telui Nasser. Incbeindu-şi cuvân operate larestări. In legătură cu del, i s-a spus că executarea ce In primele minute, iniţiativa ţin primejdioase. In minutul 55, de 4—1 în partida dintre Ener
Primul document, care datea lor trei ostateci francezi pentru a fost de partea bunedorenilor.
tarea, el a cerut elevilor să scan ză din 28 februarie 1942, este unele măsuri mai sus amintite La o pasă trimisă de Z-apis — surprinzând apărarea clujeană gia Hunedoara şi Locomotiva
un raport de 6 pagini „cu pri s-a dat ordin să se trimită în atentatul împotriva unui mari imediat după începerea jocului prea înainte, Zapis şi Huzum o Cluj.
deze r „Trăiască regele Hu- vire la securitatea internă” în nar german nu este suficientă. — Tetea, interul stîng al Ener depăşesc cu pricepere — porta
Franţa ocupată, trimis în nu Iri al II 1-lea document, datat giei, trimite din viteză o „bom rul Vlad aştepta resemnat deci Se cuvin a fi menţionaţi, pen
ssein”, dar elevii au scandat cu din 23 septembrie 1941, Speidel bă“, oare, spre liniştea portaru zia celor doi atacanţi hunedo-
lui Vlad, trece de puţin peste ba reni — şi, cu toate că din urmă tru jocul lor de bună calitate Ni
toţii „Trăiască Gamal Abdel Na anunţă că pentru atentatul s:ă- ra transversală. După o scurtă pe a intervenit fundaşul Dănil,
vîrşit împotriva marinarului rioadă de joc egal, în care cele mingea a fost trimisă în goi, culescu, Panait, Sîrbu, Balint,
sser, erou naţional arab 1“. Pa german au fost executaţi alţi două atacuri iniţiază faze fru spectaculos, cu spatele către
trula militară şi poliţienească, pairi ostateci francezi. moase, dar fără finalitate, hu- poartă, printr-o lovitură cu căl- Tetea şi Huzum, de ia Hune
care era prezentă, a operat a- nedorenii deschid scorul. Faza cîiul, de către Zapis.
restări în masă în rîndurile ele După cum scrie Constant, s-a petrecut în modul urm ător: doara, şi halful centru Creoan,
vilor. dîndu-i acest document, lordul în minutul 18, Nagy primeşte în Scorul a devenit în acest fel
Russel i-a spus că numirea lui careul de 16 m. o pasă de la 3—1 pentru Energia şi jocul interul Busch şi extrema stin
f Speidel în postul de comandant Tetea şi fără să ezite, trage în
dreapta porţii, la „firul ier gă Oprea, de la Locomotiva
in S.U.A. Organizaţia rasistă, teroristă a al forţelor terestre din zona bii' făcînd intervenţia portarului Cluj.
centrală a Europei constituie „o clujean inutilă. La numai un
Ku KJux Klanului este in plină prosperitate minut distanţă, Tetea, singur în M. ENESCD
insultă pentru cei vii şi o pro faţa porţii lui Vlad, este împie
NEW YORK 21 (Agerpres). pectă prescripţiile discrimină brilor Ku Klux Klanului le în fanare a celor morţi“. dicat nereglementar de către un
apărător al „Locomotivei“, să
Revista americană „Look" pu rii rasiale. Semnalul de aver găduie acestora să scape de „Am dat recent de aceste marcheze: Lovitura de la 11
documente a căror autenticitate m., dictată cu justeţe de către
blică un articol in care descrie tisment îl constituia arderea de orice urmărire judiciară chiar este incontestabilă, a spus lor arbitru, a fost transformată de
dul Russel. Ele nu lasă nici o Huzum, care a fenta! cu uşu
în mod amănunţit activitatea cruci de lemn în apropierea în cazul violenţelor celor mai îndoială că Speidel a jucat un rinţă port arul.
rol însemnat în aparatul de re
şi componenţa organizaţiei te- locuinţei „delicventului". Anul flagrante. primare a francezilor, care au înaintarea echipei Locomoti
va ' a iniţial după aceea mai
roriste a Ku Klux Klanului. trecut aproape 1.000 de ase Conducătorii Ku Klux Kla opus rezistenţa faţă de „rasa multe atacuri, care se puteau
stăpînilor”. solda cu goluri, fără intervenţia
Articolul începe cu consta menea cruci au fost arse in nului, subliniază articolul, sînt hotărîtă a apărătorilor hunedo-
Ziarul reproduce fotocopia reni. Dincolo de jocul bun al
tarea că în prezent Ku Klux statele Carolina, Georgia, Flo în majorilade oameni lipsiţi de lui Panait şi Coiciu, şi mai pu
primei file a unuia din docu ţin al lui Calotă care a mani
Klanul ..trece prin cea mai rida, Alabama, Mississippi, cultură şi care au la activul mente. festat o oarecare nesiguranţă
în această partidă — explicaţia
mare perioadă de reînviere din Louisiana, Texas şi Tennessee. lor diferite delicte. Astfel, Lee Anglia continuă faptului că înaintarea clujeană,
agresiunea formată din jucătorii tehnici şi
anul 1920 cînd puterea sa se Alte forme ale ieroarei le con Edivards, „vrăjitorul imperial" rapizi nu a reuşit să marcheze,
împotriva Yemenului este în preferinţa acestora pen
cretă şi coruptă răsturna gu stituie dinamitarea locuinţe al „cavalerilor Ku Klux Kla tru combinaţiile sterile în careul JOI -?3 AIAI 1957
NEW YORK 21 (Agerpres) de 16 metri, care pot să ofere
vernatori, dispunea de posturi lor, focuri de armă trase prin nului" a fost dat în trecut în un bun spectacol pentru „ga
Şeful delegaţiei Yemenului la leria“ locală, dar care nu pot
oficiale atît în nord cit şi în. ferestre, ameninţări cu moartea judecată pentru că a trişat la ONU, Saif Al Islam al Ha- să asigure cîştigul înlr-o între SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
sud, influenţa Adunări legis prin telefon, biciuirea negrilor. cărţi, a condus maşina în stare ssan, a adresat secretarului DEVA: Al 41-lea; ALBA IUL1A :
general al ONU Hammarsk- Asasinatul din strada D ante: APOL-
lative întregi, ajungînd chiar Articolul arată, de pildă, că de ebrietate, a atacat un ofiţer DU DE SUS Accidentul; BARU MA luan ; SEBEŞ : Thereze Raquin ; SI-
joeld, o scrisoare în care arată RE : Micul lustragiu; BRAD: Mis MERIA : Mama ! TE1DŞ ; Moara cu
în 1924 să desemneze un can la Mobile, stalul Alabama, în de poliţie şi s-a opus cu forţa că forţele britanice bombar terul celor două oceane; HAŢEG: noroc: ZLATNA Misterul celor două
dează continuu partea de est Moara cu noroc; 1LIA : Contele de oceane; HUNEDOARA „Cinema Blu,
didat la preşedinţia Statelor luna ianuarie acţiunile tero arestării sale. Elino Barnard, a Yemenului şi masează lot Monte Cristo (seria I) ; I.ONEA: ming‘‘ : 2x2 fac‘ cîteodată cinci ; Oi*
Prea tîrziu; ORAŞTIE: Dansează, nema „1. G. F r im u " R îs e te în pa
Unite”. riste au atins un punct cul ,,vrăjitorul imperial” al Ku mai multe trupe la frontiera radis ; Cinema „Filimon S îrb u ": Eu
mică doam nă; PETROŞANI : Don şi bunicul.
Articolul arată că astăzi Ku minant. Douăzeci de arderi de Klux Klanului din Mobile, sta
Klux Klanul dispune de fon cruci, trei dinamitări într-o sin tul Texas, a omorît în 1953 un
duri care se ridică la peste 1 gură noapte, atacuri armate copil negru iar Alvin Horn,
milion de dolari. Scopul lor asupra locuinţelor a trei negri, „marele dragon”, a fost dat în
este realizarea ,,supremaţiei incendierea unei locuinţe si. a judecată în 1950 pentru corn-
albe". Intensificarea activităţii unei şcoli pentru copiii negri- plicitaie la asasinat, dar mai SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
sale datează din anul 1954 lor. ameninţări prin telefon şi tîrziu cazul său a fost muşa-
cînd Curtea Supremă a S.U.A. spargerca de geamuri cu bolo malizat. Programul 1: 6,15 Muzică populară Elisabeta Lor; 20,10 Muzică de dans!
romînească; 6,45 Clubul curioşilor: 23,30 Muzică uşoară. Programul 11:
a declarat segregaţia rasială vani. In afara de violenţe, Ku In încheiere articolul scrie Despre pomi şi îngrijirea lo r : 7,30 Con 14,0.3 Muzică uşoară romînească; 15,45
cert de muzică populară romînească ; Muzică uşoară: 16,20 Tineri solişti de
drept anticonstituţională. Or Klux Klanul recurge şi la boi că „obsciirantiştii Ku Klux 9,00 Muzică de estradă î '0,40 Mu muzică populară romînească : 18,03 Cu
zică uşoară! 11,03 Melodii populare riozităţi filozofice de Grigore Băjenaru (
ganizaţia are o ierarhie com cotul economic împotriva ne Klanului caută din nou să de pe întinsul ţării! 11,45 Radio pri 19,00 Muzică din operete: 19,30 Re
chindel: 13,05 Muzică uşoară: 14,00 portaj ; 22,30 Seară de poezie con
pusă din ,,vrăjitori imperiali ’, grilor pînă cînd aceştia, sub pună mina pe putere in sud Program de muzică populară î 15,05 temporană romînească ! 23,15 Muzică
Muzică uşoară de Florentin D elm ar: corală romînească.
..titani" şi ,.mari dragoni". To ameninţarea ruinei, sînt siliţi „dar că guvernul federal nu ia 17,19 Jocuri populare romîne.şti: 17,30
Colegi de şcoală : 18,00 Cîntă Nicu BULETINE DE ŞTIRI:
ţi membrii se întrunesc îmbră să fugă in alte state. nici o măsură împotriva lor 5,00; 6,00; 7.00; 11,00: 1.3.00; 15,00;
caţi în glugi şi pelerine albe în In continuare, articolul arată deoarece ,nu vrea să provoace
jurul unor ..altare secrete", fie că şefii şi conducătorii poliţiei tulburări în climatul încordai
in oraşe, fie în locuri rurale din stolele sudice, cu mici ex al sudului. De aceea, cil şi
îndepărtate. Organizaţia re cepţii, ¦nu intervin împotriva datorită atitudinii simpatizan
curge la o întreagă serie de acestor acţiuni teroriste sau le te a autorităţilor tocate, Ku
acţiuni teroriste împotriva ne trec cu vederea. Toleranţa pe Klux Klanul creşte in număr şi acestei ţări. Exemplare ale cere sportivă. Totuşi, în minu Stoencscu: 19,45 Răspundem ascul 17,00; 19,00; 22,00 : 23,52 (progra
grilor şi a albilor care nu res- care o arată autorităţile mem- putere". scrisorii vor fi împărţite tutu tul 32, la un atac pe stingă, Ni tătorilor! 19,55 Noapte bună, copii: mul I), 14,00; 16.00; 18,00: 20,00 j
A. ror delegaţilor la ONU. culescu, portarul „Energiei" nu „Bolnavul buclucaş11 —- snoavă de 21,00; 23,00: (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Mariie nr. 9, Telefon: 188—139. Taxa plâiiiâ in numeral conform aprobăm Uincţuiriit Ucnerule P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Alai" — DEVA.