Page 65 - 1957-05

PROLETARI DIN TOATE ŢAR!LE, U N ITIVA l Hofărîrea C . C . a i P. M. R.

cu privire la sărbătorirea a 4 0 de anii

j h Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie

C.C. al P.M.R. a luat o hotărîre privind sărbătorirea revoluţionare şi a construcţiei socialiste, a devenit centrul

a 40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Oc­ incontestabil în jurul căruia se grupează întreaga mişcare

tombrie. In hotărîre se arată următoarele: comunistă internaţională.

Clasa muncitoare din toate ţările şi întreaga omenire Lucrările de importanţă istorică ale Congresului al
XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietjce exer­
progresistă sărbătoresc anul acesta împlinirea a 40 ds cită o puternică influenţă asupra evenimentelor vieţii in­
ternaţionale contemporane, contribuie la întărirea conti­
ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, eve­ nuă a lagărului socialist şi a mişcării comuniste inter­
naţionale.
wDuwawujpspztKxxrxmsssKxj'axnsxaxssaasmsmaztM* niment de însemnătate istorică mondială, care a deschis
Aîergînd pe calea deschisă de Revoluţia din Octombrie,
Anul ÍX. Nr. 759 | Joi 23 mai 1957 4 pagini 20 bani o eră nouă în istoria omenirii, era prăbuşirii capitalis­ numeroase popoare din Europa şi Asia, sub conducerea
mului şi a victoriei socialismului în lumea întreagă. partidelor comuniste şi muncitoreşti, care aplică în mod
creator învăţătura marxist-leninistă, au răsturnat puterea
B 5eB n « m am c^V 'T O )ara^Jg T O Z g 3a M 'SSSBfia.S’ H BaaaC TC T ! W M m B STOWIBMigM g B g 5 IEK B B «raB aM IB aaM B aB «B B B B B aH B H B B H M M W B 8i Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, înlăptuită claselor exploatatoare, construiesc victorios socialismul.
Astfel sTa format sistemul mondial al socialismului care
La celmai Consfătuire eu secretarii comitetelor de sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovieti­ creşte şi se consolidează neîncetat.
ce, în frunte cu mareie Lenin, a dus la făurirea primului
Lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică — alcă­
- ORIZONT - In ziua de 22 mai a. c. a a- despre activitatea şi sarcinile stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor, la instaurarea tuit din ţările care s-au desprins din sistemul mondia,1
vut loc la Comitetul regional organizaţiilor de partid privind dictaturii proletariatului, forma cea mai înaltă a demo­ capitalist — reprezintă cea mai mare cucerire istorică
4 de partid o consfătuire cu se­ întărirea continuă a rîndurilor craţiei. a popoarelor după Revoluţia din Octombrie. Unitatea şi
4 Colivia străbate sute de me- Iui V investiţii, inginerul Bă- cretarii comitetelor de partid partidului, precum şi alte pro­ tăria lagărului socialist, capacitatea sa de a zdrobi orice
t tri prin ladîncul muntelui pînă se din Teodor se ivi şi de astă din întreprinderi şi secretarii bleme ale vieţii interne de In tot cursul existenţei sale, P.C.U.S. s-a dovedit la încercare de ştirbire a cuceririlor revoluţionare dobîndite
comitetelor orăşeneşti de partid. partid. înălţimea misiunii sale istorice, cucerindu-şi un imens s-au verificat cu succes în anii care au trecut. Lagărul
prestigiu şi dragostea întregii omeniri înaintate. ţărilor socialiste reprezintă chezăşia principală a secu­
La consfătuire s-a discutat rităţii şi independenţei acestor popoare, factor hotărîtor
Călăuzindu-se neabătut după geniala învăţătură a lui al apărării păcii către care năzuiesc popoarele lumii.
Lenin, P.C.U.S., în frunte cu Comitetul său Central, a
Intre ţările socialiste, unite prin caracterul comun al
opreşte la ultimul orizont al dată. A fost observat de cum condus poporul sovietic la victoria socialismului în orînduirii prin comunitatea ţelului, a intereselor ior fun-
damentale, s-au statornicit relaţii de un tip nou, de de­
minei, acolo unde, cu un an a cotit spre transversală, aşa ^ Ud ciclu de îiSme pentr a copii U.R.S.S. şi-l însufleţeşte în lupta pentru construirea co­ plină egalitate în drepturi, de solidaritate şi într-ajutora­
munismului. Intr-un termen- istoriceşte scurt Uniunea So­ re tovărăşească.
in urmă, un grup de cunos- că, după cîteva clipe, încetă j
După 40 de ani de la Revoluţia din Octombrie, după
cători ai tainelor meseriei de cîntecul sacadat al perfora- ^ In cinstea Zilei internaţionale zan”, „Noul Guliver”, „Alioşa vietică ş-a transformat într-o mare putere socialistă, dis- formarea sistemului socialist mondial şi a lagărului ţări­
miner iau deschis galeria cea toarelor. Brigadierul Nagy îşi ) a copilului, întreprinderea cine­ Ptiţîn” „Nufărul roşu”, ,,Merele punînd de o industrie de prim rang, de o agricultură so­ lor socialiste, este mai clar ca oricînd că viitorul apar­
matografică regională Deva or­ de aur”, „Fetiţa mincinoasă”, cialistă mecanizată, într-o ţară în care ştiinţa şi cultura ţine socialismului, că numai socialismul poate asigura a-
mare de la cea mai mare a- scoase masca de pe faţă şi, j? ganizează un ciclu de filme pen­ sînt în plină înflorire. Realizările istorice obţinute de vîntul nestăvilit ai forţelor de producţie, înaintarea so-
tru copii, între 31 mai—2 iunie, „Comoara din insula păsărele­ Uniunea Sovietică în făurirea primei societăţi socialiste cieiăţii pe drumul progresului şi al bunei stări pentru
dîncime, căreia minerii îi după ce răspunse la salutul j lor” şi altele. din lume demonstrează puterea şi trăinicia orînduirii so­ toţi cei ce muncesc.
la cinematografele din oraşele cialiste, superioritatea sa incontestabilă asupra orînduirii
spun: „Metroul nost‘!. şefului său, z ise : şi satele regiunii Hunedoara. Micii spectatori, vor avea în capitaliste, sporeşte energia şi încrederea oamenilor in anii care s-au scurs după Revoluţia din Octombrie,
holurile cinematografelor expo­ muncii în dreptatea cauzei lor, cauza progresului social. mişcarea comunistă internaţională s-a dezvoltat şi întă­
Acolo, la orizontul 9 al mi- — Apoi, tovarăşe şef, de Printre aceste filme sînt „Fur­ ziţii şi bazare cu diferite măr­ rit. Partidele comuniste şi muncitoreşti consideră drept
tună pe Nipru”, „Micul parti- furi industriale, jucării, dulciuri Realitatea istorică a demonstrat valabilitatea univer­ una din sarcinile lor primordiale întărirea unităţii miş­
nei Aninoasa, se opresc în fie- cînd lucru la deschideri pe etc. sală, internaţională a trăsăturilor fundamentale ale dez- cării comuniste, lupta pentru puritatea învăţăturii marxist-'
ieniniste, împotriva oricăror încercări de revizuire a ei,
care zi minerii din brigada Sub pămînt n-am întîlnit aşa respingerea încercărilor imperialiştilor sau agenţilor lor
de a introduce confuzie şi dezorientare în rindurile miş­
lui Nagy Carol. . piatră. Abia, îi vin de hac cu cării comuniste, de a slăbi coeziunea şi unitatea parti­
delor comuniste şi muncitoreşti.
* păpăgaia... Da’ fiindcă tot
( Continuare în pag. III-a)
Iri galeria transversală a sînteti aici, aş vrea să con- voltf 'ii revoluţiei socialiste în U.R.S.S., a inepuizabilei
orizontului 9, siluetele mine- trolăm împreună dacă om .V
rilor abia se disting prin pra- sparge bine galeria, Simpozion asupra ilfîiu us experienţe acumulate de Partidul Comunist al Uniunii
Sovietice. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, este
ful ce-1 împrăştie pînă depar- Inginerul şi brigadierul por­ l-lea' o pildă măreaţă a partidului de tip nou, revoluţionar, al
te perforatoarele. Cu fata a- niră prin galerie şi cotiră la clasei muncitoare.
coperita de masca de protec- stînga dînd într-o altă gale-
tie, brigadierul Nagy ^ mun- r je ce urma să se întretaie cu Intr-una din prefeţele la Manifestul Partidului Comu­
ceşte^ cu sîrguinţă. Din cînd cea la care acum muncea
Ieri ia avut loc la sala cine­ triva gărzilor albe, în nist, Marx şi Engels arătau că „Rusia a devenit detaşa­
în^eînd lasă peiforatorul, ur- ne0k0Sjţ brigada. Zgomotul matografului „Filimon Sîrbu“ războiului civil. mentul înaintat al mişcării revoluţionare din Europa“.
din Deva, în cadrul Decadei cul­ Desfăşurarea mişcării revoluţionare din Rusia din secolul
Cp sai,1l|cinCAAliPexean1d?rcui,m casraeu co0cro^ţact’ per,for,.atoarelor, ce şi-au înce-ţ. turii R.S.F.S.R., un simpozion Eroina filmului, Mariutoa, o al XX-iea a confirmat previziunea făcută de Lenin încă
asupra filmului „Al 41-lea“, du­ tînără fată de tară, combatantă la începutul acestui secol, că proletariatul rus va deveni
pe 6 schelă improvizată, bate mupcia> se auzea| pă nuvela lui Boris Lavrenev. a Armatei Roşii, ştie să-şi facă avangarda proletariatului revoluţionar internaţional. După
surd prin peretele gros a l1, Simpozionul a fost organizat datoria pînă la capăt — rămî- înfăptuirea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie,
| găurile în partea de sus a stîncii de piatră. Cei doi mi-< de întreprinderea regională a nînd credincioasă Revoluţiei şi Uniunea Sovietică, prima ţară a socialismului victorios,
frontului. E multă muncă neri — inginer şi brigadier i Patriei sale — jertfind«-şi dra­ ţara care a acumulat cea mai bogată experienţă a luptei

pînă cele 38 găuri pentru puş- gostea.
cat vor fi perforate, mai ales ¦— controlau cu alentie dacă
atunci cînd lucrezi cu o ro­ bubuiturile perforatoarelor se<
că atît de tare cum e cea din auzeau' acolo unde măsură-»
transversala orizontului 9. torile au precizat cu zile în a -1 cinematografiei Deva -Hunedoa-

Ortacii lui Nagy ştiu acest lu- inte. După cîteva clipe fetele na.

cru dar nu se mîhnesc. S-au LICIU LUCIA Prezentarea filmului a fost fă­ Se depăşesc angajam entele
legat de această muncă şi nu corespondentă
se mai pot despărţi de ea. cută de tovarăşul M. Cimbru

Prin galeria înţesată de din partea Consiliului orăşenesc w i i-Jig^wwwjaraui .j u i’ujm jj»ijumxa cvmrrr «ynu.vn ’tjj-u.¦von’

praf şi zgomotul ritmic al A.R.L.U.S. ...Chemăm la întrecere toate colectivele de muncitori, tehnicieni, in­

perforatoarelor, şeful sectoru- Filmul prezintă un fragment gineri şi funcţionari din regiunea Hunedoara, pentru a da patriei tot
din lupta Armatei Roşii împo­ mai mult metal...

Cele de mai sus sînt luate din chemarea Ia Întrecere, lansată de si-

P E N T R U A S IG U R A R E A derurgiştii hunedoreni la începutul acestei luni. Zilele care au trecut,
au fost zile de muncă însufleţită şi rezultatele se văd în procentele cu
fiflAÉiwtraBat il sfaîîilil care planul pe cele 20 zile care s-au scurs a fost depăşit.

Au contractai peste două cu 1.000 kg grîu, loan Lăncrăn- Numai în primele zile de la Fruntaşii, fabricii le pline cu fier vechi, purtate C E I MAS
jan cu 200 kg, Traian Pienar începerea acestei acţiuni, ţăra­ de macaralele de şarjare, se
vagoane de grîu cu 300 kg, Gligor liebeian cu nii muncitori din satul Dănu- Deasupra coloşilor de metal, descarcă în cuptoare. In timp TINERI AGRICULTORI
300 kg şi mulţii alţii ca ei. Ieşti au încheiat contracte pen­ furnalele 5 şi 6, ca o uriaşă în­ ce un cuptor se încarcă, la al­
imediat după prelucrarea Ho- tru o cantitate de peste 1.700 grămădire de clădiri se înalţă tul se deschide şticul şi otelul In aşteptare tă nici o gospodărie din f e l:„Nu ştiţi că avem
tărîrii Consiliului de Miniştri, Mai mult decît atît, în co­ kg grîu. Ţăranii muncitori Si- fabrica de aglomerare. Toate prinde să umple oalele. regiune, dar mi-te din şi noi gospodăria noa-
privind contractarea de cereale muna Inuri, care nu a avut mion Sima, Dumitru Sima şi sînt roşii aici. Clădirile, haine­ De unde să-i iei ? in Draşov ? Ba, mai mult, stră ? E rău că nu ştiţi I
pentru asigurarea fondului cen­ plan de contractări de cereale, Dumitru Turc au fost printre le oamenilor, praful. Cu fiecare descărcare, creşte curtea şcolii, linişte. Pe sediul gospodăriei colec- Vreţi săvă convingeţi ?
tralizat al statului, ţăranii mun­ fiind o comună de munte, în primii care au încheiat con­ procentul de depăşire a planu­ uliţele satului nici ţipenie ^ djn Draşov era ]a Veniţi cu mine afară ia
citori din comunele Roşia de urma muncii dusă de organiza­ tracte. înăuntru, benzile fără sfîrşit lui de producţie. In 20 de zile, de om. Trece din cînd în
Secaş şî Păuca, din raionul ţia de bază şi sfatul popular se învîrtesc într-una si aglome­ prin munca însufleţită a otelu­ cînd cîte o cloşcă moţa- numai clţjva zeci de me{ri cîmp!”,
Sebeş, au trecut la încheierea s-a ajuns, ca pînă la aceiaşi, Şi în satul Boiu de Jos, pes­ ratul feros ia drumul furnale­ rilor, procentul de îndeplinire tă, chemîndu-şi puii aurii
de contracte pentru grîu cu dată să se contracteze 1.020 lig te 25 de familii au încheiat a- lor. Cu 6,20 la sută a fost de­ a planului a atins 103,8 la su­ distanţă de şcoală şi pur­ Am plecat, minaţi de
cooperativa de consum de cen­ grîu. semenea contracte. Au mai în­ păşit planul în 20 de zile. La tă. La această realizare, con­ (a numeIe 'tiDezrobirea... o dublă dorin ţă: să ne
tru din Roşia de Secaş, cheiat contracte ţăranii munci­ această realizare, cea mai ma­ tribuţia cea mai de seamă au
NICOLAE LANCRANJAN tori din satele Boiul de Sus şi re contribuţie au adus-o echi­ adus-o echipele conduse de după ea. l-am căutat Făr- motiv ^ formaf în lămurim asupra gospo­
Astfel, pînă la această dată, Cărmâzineşti. Pe întreaga co­ pele conduse de tov. Traian prim topitorii Aurel Stanciu, mult pe tinerii elevi, des- capul nostru un drtlm în_
un număr de 150 ţărani mun­ corespondent mună, numai în decurs de 3 Mîrza şi Laurentiu Vişchi, ca­ Dumitru Şerban, Opriş Avram, pre care auzisem lucruri dăriei noi şl să-i vedem
citori din Roşia de Secaş au zile, planul de contractare a re şi-au îndeplinit planul în Traian Bîrlea şi loan Miculic. frumoase. Dar stai dc tortochiat, Dacă învăţăto­
contractat cantitatea de 14.810 într-o singură zi fost realizat în proporţie de 95 proporţie de 108 şi 107 la sută. vorbă cu cineva, dacă ai rul vrea să demonstreze pe cei mai tineri colecti­
kg gnu. iar un număr de 99 ia sută. Acţiunea de contracta­ , Secţie fruntaşă cu cin e! O rafală de modul de organizare a
ţărani muncitori din comuna In urma prelucrării hotărîrii re continuă. V>.--o-r--b--e-s--c--c-i-f-r-e-le-/ vini făcu poarfa şcolii să gospodăriei colective, de vişti din Draşov ia lu­
Păuca au contractat cantitatea Consiliului de Miniştri cu pri­ Laminatorii n-au dezminţit scîrţîie, şi peniru un mo- ce n-o face practic, la
de 10.000 kg grîu. vire la contractarea de cereale, TEOFIL POPA Furraaliştii de La furnalele L, nici de data aceasta reputaţia c0,ec{iva djn sat sau de cru. De regretat nu am
consiliul sătesc de conducere al 2 şi 4 sînt de două ori intere­ de colectiv fruntaş pe combi­
Printre cei dintîi, care au cooperativei din satul Bacea, corespondent saţi în sporirea producţiei. O- nat. In 20 de zile, ei au dat avut ce regreta. ,
contractat grîu, sînt tovarăşii raionul Ilia, a hotărît ca mem­ dată prin îndeplinirea sarcini­ 843 tone laminate peste plan.
Nicolae Bicler cu 300 kg, Şo- brii consiliului să fie primii ca­ Peste o jumătate de lor cu care s-au angajat în ca­ Schimb fruntaş pe secţie s-a si- La tarlaua
fron Deac cu 300 kg. Petru Bu­ re contractează cereale cu sta­ vagon de grîu contractat drul chemării la întrecere şi a- ‘luat cel condus de maistrul
rete cu 300 kg, loan Popa 200 tul. Astfel, tov. Gheorghe Faur, poi prin experimentarea salari­ loan Trifu, urmat de cel con­ ment am avut impresia ce nu este afişată schema colectivei
kg şi alţi ţărani muncitori, deputat, Andronie Negrilă, pre­ Un număr tot mai mare de zării îmbunătăţite. Şi ei ştiu dus de maistrul Gheorghe An- că vom ii scutiţi de aş­ în clasă ? Dacă totuşi e
şedintele consiliului de condu­ ţărani muncitori, din comuna să facă fată îndatoririlor pe drăşescu. teptare. Dar nimeni nu pe coridor, de ce nu I-am găsit înşiruiţi
IULIAN IONAŞ cere al cooperativei, Iosif Ne­ Teiuş, încheie contracte cu sta­ care le au. ne-a făcut această surpri- pogrtă nume,e A<Ci din prin flanc, pe ogoarele
grilă, Iosif Bolea şi alţii, au tul pentru predarea de grîu şi In cadrul schimburilor, prin ză. Vrînd, nevrînd tre­ „Pionierului". In înţîm»
corespondent fost primii care au contractat porumb. Astfel, un număr de Cifra de 2,20 la sută depă realizări deosebite, s-au remar­ buie aşteptaţi puştii ăştia comună? pinare ne-a venit Valen­
între 400-500 kg grîu. 15 cetăţeni din comuna noas­ şire de plan, vorbeşte despre cat manevrantii loan Toplicca-
Au îndeplinit planul tră, au contractat cantitatea de acest lucru. Şi tot aşa arată nu, loan Moraru, Constantin neastîmpăraţi, care nu de Incepem să ne tin Opreanu, din clasa
Numai într-o singură zi, în 5.560 kg grîu şi 2.350 kg po­ cifrele care stau înscrise în Ştefan şi fochistul Constantin puţine ori dau de lucru lămurim
de contractare urma prelucrării Hotărîrii cu rumb. dreptul numelor Bîldea, Mîtcă, dascălilor. Vl-a, V ni
privire Ia contractările de ce­ Uţiu, lacob, prim furnalişti, oa­ Păduiet.
Munca politică desfăşurată reale s-au încheiat contracte Fruntaşi în această acţiune meni care ou echipele lor dau La laminorul trio, procentul —. Este preşedintele
de organizaţiile de partid, sfa­ pentru o cantitate de peste sînt tovarăşii Teofil Hruşcă, zilnic tone de fontă peste plan.
tul popular şi cooperativa din 3.000 kg grîu. lacob Muntean, Aurel Nicula, depăşirii planului pe cele 20 de ,, Am intrat pe corido­ Cînd eram gafa să a- colectivei noastre 1 — îl
comuna Vinţu de Jos, sub în­ care au contractat cîte 500 kg La oţelăria Martin zile a atins cifra 18. Fruntaşă
drumarea comitetului comunal Asemenea acţiuni au fost în­ cereale şi alţii. în întrecere s-a situat brigada rul claselor mari. Aci, bandonăm această curio- prezentă fetiţa care ne-a
de partid, a dus la mobilizarea treprinse şi în comunele Dobra, La oţelăria Martin munca e condusă de Augustin Birău, cu
ţăranilor muncitori pentru con­ Lăpuşnic, Ilia si Filimon Sîrbu. M. DAN în toi. Uşile cuptoarelor se des­ un procent de îndeplinire a pla­ obişnuitul şcolilor n o i: zitate, iată că soseşte f°st călăuză pînă aici.
tractarea de cereale cu statul, chid cu regularitate, şi troace­ nului de 122 la sută. urmată de
reuşindu-se astfel ca planul la IOAN ZAHARIE corespondent brigada lui Petru Lădaru, cu tablouri frumos înrămate, salvarea noastră. O fe- Asemenea cunoştinţă
contractările de grîu să fie în­ 112 La sută.
deplinit, în ziua de 17 mai, în corespondent lozinci lucrate de mîini f'Şeană, să tot fi avut R nu putea fi nicicînd mai
proporţie de 104 Ia sută.
Creşte numărul harnice, totul curat şi an‘ pentrupăstrarea binevenită, şi tocmai de
Printre primii care au înche­
iat contracte au fost ţăranii contractanţilor pus la punct, ca într-o secretului nu ne-a spus aceea nu am pierdut o-
muncitori Gheorghe Munteanu farmacie. Atenţia ne-a nici numele, nici vîrsta cazia de a ne informa
In toate satele comunii Căr- fost reţinută de un tabel — ne-a venit în aju to r: îndeaproape despre toate
măzăneşti se desfăşoară acţiu­ pe care scria cu litere — Dacă vreţi să vor­ cele care ne-au frămîntat
nea de contractare a cerealelor. m a ri: SCHEMA DE biţi cu elevii şcolii, îi pînă acum.
s

ORGANIZARE A GOS- găsiţi la tarlaua cofecii- — Lămuriţi-ne în le­

PODARIE1 AGRICOLE vei „Pionierul". Acum gătură cu existenţa co­

COLECTIVE tocmai răsădesc varza şi lectivei „Pionierul“. Noi

„P I O N I E R U L" roşiile. ştiam că aici în sat este

o singură colectivă şi a-
De unde a apărut a- A observat nedumeri“
cum afiăm că...
ceastă nouă gospodărie rea pe faţa noastră şi
colectivă ? Ştiam că un s-a oferit a ne da expli- _____________N__. __C_A__Z_AN_
fp&nliAiLeLi miei
f asemenea nume nu poar- caţiile, binevenite de alt- (Continuare in pag. 3-a)
f
Expoziţie de artă plastică
I

Zilele trecute s-a cjeschis în Micul pionier Gheorghe Co­

oraşul Hunedoara expoziţia cliţii din ci. V-a, de !a Şcoala

cercului plastic. Amatorii din medie O. M., expune o serie de

Combinatul nostru au expus un lucrări curajoase, rodul unei

număr de 70 lucrări : munci perseverente, pline de

Expoziţia are un caracter temperament.

A permanent, dînd posibilitate Panoul de onoare cu lucrările

marelui public să viziteze de arătate, care a plecat la Institu­

două ori pe săptămînă cele mai tele din Cluj şi Bucureşti, pre­

Grija părintească a partidului pentru copilăria fericită a celor mai gingaşe flori ale vieţii, copiii, se face $ recente lucrări ale amatorilor. cum şi cel al micilor amatori,
tot mai vădită. $ In general, temele atacate dovedesc, cu prisosinţă, că in

Casa copilului din Alba-ittlia, unde s-au dat în cinstea zilei de I Iunie încă ii de paturi în folosinţă, sint peisagii, portrete, natură acest cerc cresc mereu noi ta­

este o mărturie a acestei griji. încă 41 de copii vor creşte aici veseli şi fericiţi (clişeu 1). moartă. Dintre lucrările expu­ lente, că există preocuparea de

MWiî i w i f i i i * se, mult apreciate sînt „In sat“ a învăţa masele să îndrăgească
dc Bartoc Francisc, „Portret de arta, să folosească timpul liber
«*.. A: "Á V j^ „După joacă, hai la masă“. Co piii din grup? mare de Ia Casa copi luiui din Alba iulia iau masa de prînz. iînăr“ de Ionescu Vaier sau în mod plăcut şi folositor.
..Furnalul 6“ dc Neamţu Cons­
(Clişeu 2 ). . .; N. NEGRU

tantin, corespondent