Page 66 - 1957-05

r DRUM U t S O C IA LIS M U LU I N ţ 759

Pag. 2

N o te de s p e c ta to r La cel mai adine .7 NE SCRIU ELEVII

99 Nota zerola purtare Bfnduri In preajma examenelor

Formaţia de teatru a siderurgişti- (Urmare din pag. l-a) nul», jj "drept că nu trage tre- este ne siirsite. ciune îti produce numai aindu' <:â în
lor din Hunedoara a reluat specta­ Zilele s-au scurs pe nesimţite, cu re­ lociil unei vacanţe pline de veselie,
colul „Nota zero la purtare*' de V. ioan Boştlocă, Dorina Moraru şi Este foarte îmbucurător faptul că — —---------------------- nul cu piatră, da’ dacă n-am gulatele lor ore de curs, r-u mici în- va irebui din nou să înveţi pentru
Stoenescu şi O. Savn. Sabin Predescu — în rolurile de e- această formaţie îşi continuă rod­ tîmplări din viaţa de elev, cu emo­ vreo corigenţă...
levi — s-au străduit şi au reuşit să nica sa activitate, şi că a infrînt celor doi se lum inară; şi deschide noi locurile de mun- ţiile încheierii semestrului 1, cu
De obicei, participînd la un- pro­ reprezinte personagii tinere de şco­ greutăţile ce-i stau în faţă. doar printr-un schimb de pri- că ei de unde ar scoate căr- scurta vacanţă de iarnă şi... din nou Munceşte. învaţă şi vei reuşi, pre-
gram artistic dat de amatori, specta­ lari, vioi şi neastîmpăraţi. viri se înţeleseră că străpun- bune şj pe unde l-ar trans- la şcoală.
torii sînt dispuşi să-l privească cu Comitetul de întreprindere al Com­ găteşte-te din timp pentru examene t
bunăvoinţă si motivări. De data a- Stana Victor a prezentat un Moş binatului siderurgic, trebuia să ia cu gerea galeriei va fi bine exe- porţa? Inginerul zîmbi îngă- Alături de colegi şi colege, discu­
Griguţă interesant, dar machiat cu şi mai multă seriozitate în atenţie tăm, ne ajutăm ; muncind, înlimpi- lată problema care ne preocupă şi pe,
stîngăcie. strădaniile acestui colectiv şi să dis­ cutată. duitor, şi după ce strînse mî- narăm primăvara, ziua de 1 Mai.,, şi noi elevii anului III A, de la şcoala
iată-ne ajunşi în pragui examenelor pedagogică din Deva. Pregătcşie.-te,
Şeful de sector mai zăbovi na brigadierului se pierdu de sfirşit de an. dar cum ? Nu-i chiar uşor s-o faci„
cînd ştii că ie aşteaptă peste o lună
cîteva clipe cu brigadierul, prjn ga ieria ce duce spre Ce multe surprize. îţi oferă aceste vreo 7 examene, toate la fel de pre­
ultime, zile. în care forţele ţi se pilu­ tenţioase .
ceasta însă. publicul spectator. cu In rolul şcolarului Ionaş Oproiu, cute cu direcţiunea întreprinderii care, printre altele, îi aminti puţ la încercare, cînd cunoştinţele acu­
deosebită satisfacţie, a putut „discu­ poreclit Tarzan, Interpretul Mitea Nl- greutăţile pe care el încă le mai în- mulate timp de un an sînt conlrolaie De la începui trebuie să-ţi impui 5,
ta" asupra spectacolului — fără în- colae a reuşit să prezinte foarte bine tîmpină c a : lipsa unei săli de repe­ şi de goalele de care avea ne- Cu o zi mai tîrziu, galeria şi apreciate. Cu cită uşurinţă pop a- atenţie deosebită la ore pentru că aj
găduitoarea circumstanţă — „ama­ un elev mediocru Ia învăţătură, dar tiţii (în care să se poată repeta si­ voie îndată după puşcătură. lransversaiâ de orlzontul 9 răta cit ai muncit, interesul tău pen­ cum începe repetarea materiei. In co*
tori“ i bun sportiv, de un optimism sănătos, multan două spectacole), materiale tru carte, perseverenţă, dar cit de u- lectiv sau individual poţi face rezn-
cinstit şi gata orlcînd să apere drep­ necesare, sprijin tehnic etc. — D-aia va spun tovarăşe fu străpunsă. Bucuria brigă­ for îţi poţi trăda şi neştiinţa. male şi sistematizări. Organizarea
Este de remarcat, de Ia bun înce­ tatea. şef pentru că ştiu că, noi ăş­ zii lui Nagy a fost fără mar­ grupeiOr de învăţătură ne ajută foarte
put, faptul, că formaţia a abordat cu Munca rodnică n acestoT inimoşi tia, ce lucrăm la piatră, cînd gini, ca de fiecare dată cînd Examenele, îţi pot ridica nota lo mult să discutăm în colectiv anumite
curaj o piesă destul de grea, slde- Savln Splru este unul dintre cei artişti amatori trebuie sprijinită cu cerem goale mai multe, âi de vfe0 vW orfc materia respectivă dar ţi-o şi pot co­ probleme, să schimbăm păreri, să re­
rurgiştii avînd astfel ocazia să vadă, mai vii interpreţi, reallzînd un „Bar- interes şi dragoste. Doar aşa rezul­ bori. Aceasta o ştie foarte bine fie­ petăm mai temeinic materia. In spe­
pe scena tor, un fragment din fră- barosa*'' interesant, naiv, activ şi dis­ tatele vor fi mereu mai bune. la cărbune ne spun — „Cu care elev, toiul depinde deci de ei, de cial, elevii mai slabi la învăţătură
trat, dar gata la orice năzbîtii ale piatra voastrâ nu merge tre- La victoria de acum i-a în- voinţa şi interesul său. sini ajutaţi în aceste grupe, pentru a
mîntarea prin care au trecut şi şco­ clasei. C. AMARIEI înţelege mai uşor şi mai repede ma­
lile şi !şcolarii — în anii instaurării tîmpinat o veste nouă. Pentru Ca să ştii la examene trebuie să terialul.
puterii populare. Publicului a plăcut felul cum s-a Prin m uncă înveţi, să munceşti mult > o muncă
prezentat Eugen Tarhon, în rolul lui sîrguinţa cu care au muncit, aproape, dublă Cunoştinţele dohindiic Este o mîndrie să fii clasă frunta­
Au avut- astfel ocazia să vadă o Ştefan Vardia — deşt acesta, pentru Zilele trecute, din iniţiativa în ma> multe iecţii, le repeţi acum şă, şi noi muncim pentru ca procen­
clasă neastimpărată. stăpînită de „Fe- prima oară a Ieşit pe scenă. comitetului U. T. M. de la v o lu n ta ră pentru succesul înscris la intr-o singură oră. Acum iţi dai m a­
lecani” şi „Johnni”, fii ai reacţiunei U.R.U.M. Petroşani, peste 60 transversala dublă de la ori­ ma de lacunele ce mai există în cu­ tul promovaţilor în clasa noastră să
şi ai cosmopolitismului, între care, Intre interpreţi, s-a remarcat înde­ de tineri au întreprins o acţiu­
ca intr-un viespar, intră U.T.C.-istul osebi şi Raisa Samoilă( prin talen­ ne voluntară pentru strîngerea 12.000 kg fier vechi. Dintre ti-( zontul 9, brigadierul Nagy a noştinţele fale. Complectezi aceste fie de sută la sută. Examenele vor
Ştefan Vardia. Primit cu ostilitate de tatul fel de a interpreta rolul Maria­ deşeurilor de fier vechi din in­ nerii care au depus mai multă j primit ,109 lei pe post, orta­
majoritatea clasei, el reuşeşte să se nei Pleşoian. A jucat cald, emoţio­ cinta uzinei. goluri, îţi sistematizezi şi generali­ fi acelea care vor oglindi, în bună
impună şi să atragă apoi, în jurul nant, punînd viaţă şi mult senti­ muncă, s-au evidenţiat tovară-( cii ajutori 95 lei pe post, va­
său, pe toţi elevii cinstiţi ai clasei, în ment. La sfîrşitul acţiunii, s-a con­ zezi materialul. Toate acestea cer e- parte, rezultatele eforturi/or noastre.
lupta pentru 'disciplină şi învăţătură. statat că fuseseră colectate cca. şii Iosif Conea, Ştefan Maxim,. gonetarii 82 Iei pe post. Sala­
La vizionarea spectacolului, sur­ Francisc Pasca, Silvia Diaconu, riile frumoase primite de mi­ fort, nointă şi dorinţa de a reuşi. ¦Noi ne-am începui activitatea şi
Rolul lui Mlşu Felecan — proge­ prinde plăcut omogenitatea jocului de neri 'au fost primele salarii
nitura colonelului Felecan. capul de­ scenă. Scenele colectivului sînt vii şi şi alţii. de la experimentarea salari­ Reuşita in examen iţi. dă satisfac­ sperăm sâ trecem eu bine examenele.
Sumele rezultate în urma va-! zării îmbunătăţite.
ţii deosebite Cită supărare şi amără- FLORINA ONEL
lorificării deşeurilor colectate,' anul III A.
vor fi vărsate în contul 501, al;
şcoala pedagogică Deva
festivalului.

zordinilor şi elementul central reacţio­ fiecare interpret are un joc al său

nar din clasă — este interpretat de propriu, colaborînd unitar, însă, la

Ioan Brala, căruia < ie poate re­ susţinerea firului acţlunei.

proşa doar lipsă machiajului şl o Vorbind despre spectacol, trebuie

vervă fadă —• in redarea unui rol însă să amintim şi unele scăderi.

de tînăr şcolar. Este necesar ca machiajul să fie

Cosmopolitul „dandy" — intoxicat studiat mai atent, şl îndeosebi, pen­

de apusenisme este interpretat cu tru interpretul Iui Mişu Felecan şi al nepermise

multă pricepere de Ovidiu Ivăscoiu. lui Moş Griguţă. E bine ca în epi­ Echipele artistice
In figura profesorului Zurăscu (po­ log — deci „după 10 ani”, figurile

reclit „Vucea”), găsim pe Ioan Mi- să arate „ceva" mai vîrstnice. Bătălia împotriva neştiinţei gret, şi unii oameni care, prin
de carte a fost dusă cu multă poziţia lor, deşi fac parte din
bail. In ce priveşte costumaţia, la sosi­ se pregătesc pentru festival dial al Tineretului de la Moscova. Cu rîvnă şi abnegaţie de către roa­ rîndul acelora ce au datoria să
rea Ia şcoală a elevilor, aceştia să această ocazie, tovarăşul Viorel Stoi­ te forţele înaintate ale timpului se îngrijească de permanenta
Şerban Octavian ă interpretat cu îmbrace haine mai asortate aceluiaşi La Cîmpuri-Surduc, in faţa ţărani­ Daia-Romînă, Spring, Ghirbom şi a ca, secretar al Comitetului de oartid nostru. Sub îndrumarea conti­ ridicare a nivelului cultural al
mult simţ de analiză pe directorul anotimp, deoarece unii vin în paltoa­ lor din sai şi a celor veniţi din îm­ şcolilor de 7 ani. nuă a partidului, lumina învăţă­ celor ce muncesc, totuşi se con­
şcolii — Pleşoian; Constantin Ti- ne şi ininuşi, iar alţii în fulgarine. prejurimi, s-au perindat echipele ar­ de la Minele de fier Gheţar, a des­ turii a despicat cu hotărîre întu­ sideră în afara acestei sarcini,
mofte — care este de altfel şi re­ Pentru o mai mare apropiere de rea­ Programul a fost dat în aer liber. nericul şi a pătruns pînă în cele ca şi cînd aceasta nu ar fi de
gizorul form aţiei'— a redat un zbu­ mai depărtate cătune, aducînd competinţa lor.
bucuria cunoaşterii în sufletele
ciumat şi real profesor Butnarii, obo­ litate, ar fi mai bine ca elevii să tistice din Cîmpuri-Surduc* Glodghi- De mult succes s-au bucurat echipa chis festivitatea, după care a arma1 tuturor acelora, pe care vechea Iată un caz :
nrînduire i-a lipsit de un ase­
sit şi descurajat de manevrele celor­ poarte şepci de liceu, numere de or­ leşii, Tisa, Burjuc, Gura-Sada. Cîm- elevilor şcolii de 7 ani din Spring, desfăşurarea programului rompeiitio- menea bine. In Deva, există printre alţi
foşti complect neştiutori, de car­
lalţi profesori reacţionari. dine etc. puri de Sus şi Boiul de. Jos. formaţia de flueraşi din Dala-Romî- nai. Sub directa îndrumare o profe­ Nespus de multe exemple s-ar te şi muncitorul Petru Damas-
Această întrecere în cinstea festi­ nă, corul din Vingard şi echipa de putea da cu oameni care pînă chin, care lucrează la Direcţia
ooooooooooooooobooooooooooocoooooooooooooooooooooc dansuri a şcolii din Ghirbom. sorului de educaţie fizică Nicu Co- mai ieri îşi însemnau socotelile regională comerciala U.R.C.C.
valului r 'scos In evidenţă faptul că crestîndu-le pe Htă, iar astăzi din Deva.
Acfivitafea sporfiva a asociafiei în multe 'cămine, culturale sr desfă­ 1LIE MUNTEANU checi, elevii Şcolii elementare 'din au ajuns să dezlege cu uşurin­
„RECOLTA" - Cri şei or şoară o vie activitate ihiltura!-artis­ corespondent ţă tainele slovei. Datoria noas­ Acesta, încă nu a deprins des­
tică. Chiar şi ia Boiul de Jos. care Ghelar au executat an frumos pro­ tră faţă de aceştia nu s-a ter­ tul de bine învăţătura de carte,
Asociaţia sportivă „Recolta“ cătuiască o echipă de fotbal este un sat risipit printre dealuri, tî- ? minat. Intelectualii trebiue 'să încă are nevoie de îndrumare.
Oi.scior, înfiinţată acum 3 ani care a susţinut mai multe în- tăra învăţătoare Ana Straton, a reu­ gram de gimnastică şi balet. In con­ fie aceia care să vegheze 'cu. Zadarnice sînt insă eforturile
are o activitate rodnică. De* tîlniri. Nu de mult echipa de şit să formeze o frumoasă echipă de In cadrul şcolii profesionale din grifă şi interes permanent, pen­ învăţătorului Rusan, deoarece to
cînd a luat fiinţă şi pînă în pre­ fotbal s-a deplasat la Baia de dansuri şi an cor. Gugir, echipele artistice şi sportive tinuare, s-au desfăşurat întreceri 'dis­ tru ca focul aprins să nu se varăşul Rothulus Radu. directo­
zent asociaţia „Recolta“ a fost Criş, unde a susţinut un meci fad pregătiri intense în vederea festi­ stingă din nou. Indrurnind con­ rul 'adjunct al unităţii în care
întotdeauna prima pe raion. Cu de fotbal cu echipa cooperati­ In urma concursului. Comisia a valului. Elevii şcolii au dat pînă ă- putate de volei, handbal şi fotbal, se- muncitorul amintit lucrează, in
alte cuvinte, o asociaţie mo­ vei meşteşugăreşti „Moţul“ din hotărît să se, prezinte, la faza raională cum mai multe programe Artistice şi tinuu pe foştii analfabeţi spre loc să-l lămurească pe acesta,
del. localitate. Partida s-a terminat corul din Cîmpuri-Surdua şi corul din sportive. Acestd formaţii s-au bucu­ iecţionîndu-se echipele care vor par­ a citi, ajutindu-i să se împriete­ despre necesitatea învăţăturii, îl
la egalitate (2-2). S-au remar­ Boiul de Jos. De asemenea, brigada rat de multă atenţie din partea publi­ nească mereu cu cartea, ei tre­ demobilizează, spunîndu-i că
Aceasta însă se limitează cat în special Nicolae Lazăr şi artistică de 'agitaţie din Gura-Sada, cului, în deplasările ce le-a făcut la ticipa la faza următoare. buie să nu-î piardă din vedere ,,saci. poate ridica şi fără ştiin­
doar la activitate fotbalistică Wander Iosif („Recolta“) şi echipele de dansur din. Boiul dr Jos Gălan şi Cioara. nici o clipă. Astfel, toată munca ţă de carte''.
pentru că nu are condiţii pen­ Gh. Maties, Emil Lutu de la şi Burjuc, taraful din Cîmpuri de DAN CLEMENTZ depusă pentru aducerea lor pe
tru practicarea altor sporturi. 7„Moţul“). Sus şi soliştii vocali Eleonora Lungu N. V. — F. VIOREL corespondent drumul ştiinţei de carte, se va Comportări asemănătoare mai
Comuna Crişcior nu are un te­ din Burjuc, Ion Soica din Tisa şi re- corespondenţi irosi in van, şi lucrurile vor pot fi găsite şi la alţi oameni
ren de volei, de baschet sau Totuşi tinerii din Crişcior, citatoarea Virginia Dobrotă din Gura- •jir trebui luate de la capăt. cu munci de răspundere, care,
pentru alte discipline sportive. dornici de sport, speră că Sfa­ Sada. •&¦ în loc să sprijine munca dusă
tul popular va rezolva proble­ In sala clubului din tabăra Sc pot da aici multe exemple cu hărnicie pentru stîrpirea a-
Această situaţie se datorea­ ma terenului de fotbal, volei şi S. CERCEA Şcoala germană de 7 ani din ©- O.M., comitetul UrT.M de ia de învăţători, profesori şi alţi nalfabetismului, o îngreunează.
ză Sfatului popular comunal baschet. corespondent răştie s-a prezentat în faţa spectatO' Trustul 4 Construcţii a organi­ intelectuali care, prin munca pe
care nu s-a preocupat de acea­ zat deschiderea' „joii festivalu­ care au depus-o, se dovedesc a Astfel, dc atitudini retrograde
stă problemă. O altă cauză In prezent echipa de fotbal In sala căminului cultural din sa­ rilor, din Aurel Vlaicu, cu un bogat lui“. Aci au participat numeroşi fi la înălţimea sarcinilor ce le sînt de-a dreptul uluitoare, şi
este, că tov. Ioan Oprişa, pre­ se pregăteşte intens, făcînd tul Nevoeşi, raionul ilia, s-a desfăşu­ program artistic. Programul a fost fruntaşi în producţie.' Festivita­ acei cp le adoptă sînt demni de
şedintele asociaţiei, nu a tinut antrenamente şi organizînd în- rat concursul echipelor artistice din tea a fost deschisă de tov. Hat- revin în această direcţie. un profund dispreţ. E necesar
o legătură strînsă cu organele tîlniri amicale, în vederea com­ Nevoeşi, Chişcădaga. Sulighete, Fizeş dat în limba romînă şi germană. să combatem cu toată tăria a-
conducătoare ale Sfatului popu­ petiţiilor sportive, ce vor a- şi Fornădia. Gu această ocazie, elevii au vizi­ faludi Virgiliu, secretarul comi- Există însă, spre marele re- semenea cazuri.
lar. teiului U.T.M., care a dat cuvîn-
vea loc cu ocazia . festivalului Pe locul I s-au 'clasat echipele de tat muzeul local, unde tovarăşul di­ tul iov. Zâvoiianu, din partea V. D.
Cu toate aceste deficiente, regional şi a spartachiadei de dansuri din Fornădia şi Sulighete. rector al şcolii din Aurel Vlaicu, a S.R.S.C. In expunerea sa, tov.
colectivul sportiv a reuşit să al­ vară a tineretului. S-a comportat frumos formaţia de dat lămuriri cu privire la viaţa şi ac­ Zăvoianu ia vorbit despre greu­
muzică populară instrumentală şi so­ tivitatea marelui aviator romîn. tăţile pe oare tineretul din ţă­
IN FO R M A ŢIE liştii Lucreţia Steolna, Petru Savu, rile capitaliste şi colonii le în-
Nicolae Henţiu şi alţii. F. REMMEl. tîmpină pentru a putea participa
Duminică 26 mai 1957 Aeroportul T.A.R.O.M Deva, organizează curse corespondent la Festivalul Mondial al Tine­
cil avionul în localitatea Deva (zbo ruri de plăcere) pentru amatori. Cos­ F. OPREA retului de la Moscova.
tul unui zbor de 20 minute este de Iei 40. corespondent Alte pregătiri
In faţa participanţilor, behipa
Pentru grupuri din întreprinderi formate din 15 persoane şefului gru­ La Vingard s-au prezentat echipele In dimineaţa zilei de 19 mai, 'sta­ de dansuri ia şantierului naţio­
pului 1 se acordă gratuitate. artistice ale căminurilor culturale din dionul „Energia” din Ghelar c găz­ nal Bluming a prezentat un
duit etapa comunală 'sportivă, dedi­ program, care i-a situat pe lo­
Biletele se pun în vînzare la ag enţia T.A.R.O.M. Deva începînd din cată celu’ de-at Vl-leo Festival. Mon­ cul 1 la concursul pe întreprin­
23 mai a.c. Pentru întreprinderi bile tele se vor ridica prin delegaţi. dere.

N. NICOLAE
corespondent

¦•:L>-42*- <î?>

Toată atenţia creşterii ză lipsurilor la Gură Barza es­ elevilor, fapt care face ca mulţi
te că atît conducerea şcolii, elevi să lipsească de la pregă­
şi educării viitorilor m uncitori cît şi a întreprinderii, privesc tirea profesională fără nici un
fără simţ de răspundere rolul motiv. Organele U.T.M. şi ad­
Industria nbaŞtră socialistă tineri spre îmbrăţişarea diferi­ cultură generală, astfel, ca^ du­ pe care-1 are şcoala profesio­ ministraţia merg rar la locu­ La Şcoala grup profesional Hu nedoară clasa I F, Maistru! instruc-
în plină dezvoltare, dotată cu telor meserii pe care şcolile pro­ pă terminarea anilor de însu­ nală de acolo. Şi Comitelui ra­ rile de practică ale elevilor.
maşini şi utilaje din cele mai şire a meseriei, ei să fie cu a- ional U.T.M, Brad (prim secre­ Astfel, la Lupeni, tov. R. Sma- tor Popescu T. Constantin, din secţia mecanică, explică elevului utemist
moderne, are nevoie pe zi ce fesionale le oferă. devărat muncitori pricepuţi şi tar tov. Iosif Barta) se face vi­ randache, secretarul organiza­
trece de un număr sporit de ca­ Astfel, la L.upeni, un număr novat de aceste lipsuri, deoa­ ţiei LLT.M.. n-a fost în cursul Alfilon Victor cum trebuie să facă executarea dispozitivului de şlefuit.
dré calificate cu un înalt nivel culţi. rece controlul pe care trebuia acestui an decît de două ori la
de 348 de tineri se pregătesc Dar dacă există realizări atît să-l exercite aici, este de mul­ locul de practică. Lucruri nu ..... ...... 1 'k -fr -fc ----
tehnic. să devină mineri, strungari, tă vreme inexistent. Q atitudi­ prea îmbucurătoare se pot spu­
In acest scop, în regiunea lăcătuşi şi mecanici de mină. de însemnate în creşterea şi ne asemănătoare o are şi Comi­ ne şi despre atelierele-şcoală. aî şcolilor profesionale în pro­ de control în şcolile profesio-’
La Simeria, 94 la sută din to­ pregătirea viitoarelor cadre de La multe şcoli ele nu sînt su­ cesul de producţie, cît şi a ele­ nale cît şi slabul simt de răs­
noastră au luat fiinţă zeci de talul elevilor şcolii profesionale muncitori, apoi trebuie să ară­ tetul raional U.T.M. Petroşani ficient de spaţioase, astfel ca vilor trimişi la practică în pundere al organelor de. resort,
şcoli profesionale, care pregă­ de pe lîngă Atelierele C.F.R., tăm şi faptul că o serie de lip­ şi Orăştie, unde controlul în toţi elevii să aibă posibilitatea cursul anului. La Orăştie, ele­ care nu dau atenţia cuvenită
tesc cadre calificate, necesare sînt promovaţi. La Gura Barza, suri frînează încă munca, în şcolile profesionale este nesa- vii tractorişti trimişi la prac­ muncii din aceste şcoli.
fabricilor, uzinelor şi şantiere­ Călan, Orăştie şi în alte locali­ multe şcoli profesionale. tisfăcâtor. Aşa se explică fap­ de a lucra în acelaşi timp, iar tică, în comunele Sibişel şi Be-
lor de construcţie. Ţinînd sea­ tăţi, elanul în muncă al elevi­ tul că, la multe şcoli, se stre­ multe din atelierele-şcoală, cum riu, au fost lăsaţi să se des­ Esté absolut necesar ca în
ma de marea importanţă pe lor şcolilor profesionale sa re­ In cadrul consfătuirii ce a a- coară în munca de educaţie a e cazul la Hunedoara, nu sînt curce singuri. centrul atenţiei fiecărui condu­
care o prezintă şcolile profe­ marcă în mod deosebit. Colec­ vut loc la Comitetul regional elevilor, oameni necorespunză­ dotate cu sculele şi mica meca­ cător politic şi administrativ,
sionale, Comitetul regional tivul şcolii profesionale din Si­ U.T.M. cu secretarii organiza­ tori, care n-au nimic comun cu Mulţi dintre elevii absolvenţi, să stea grija pentru creşterea
li.T.M. a dat toata atenţia meria se mînareşte cu elevi ca ţiilor de bază U.T.M. din şco­ scopul pentru care au fost crea­ nizare necesară perfecţionării datorită faptului că nu li se şi educarea viitoarelor cadre dé
muncii de educaţie comunistă, Victor Sînziana şi Lucian lile profesionale din toată re­ te şcolile profesionale. Un e- profesionale. crează condiţii de viaţă op­ muncitori. Cu cît agenţia faţa
pe care o desfăşoară organiza­ Neamţu, utemişti, care în tim­ giunea, aceste lipsuri au fost pe xemplu de acest fel îl consti­ time, pleacă din regiunea noa­ de şcolile profesionale va fi
ţiile de bază în şcolile profe­ pul practici au adus preţioase larg dezbătute. Din discuţiile tuie educatorul Pîrlogea de la Cercurile tehnico-şti inţifice, stră sau se apucă de '6 nouă mai ma.re, cu atît minele, uzi­
inovaţii la maşinile cu care lu­ purtate, a reieşit în mare mă­ şcoala profesională din Petro­ mijloc eficace pentru dezvolta­ meserie, ceea ce duce la stag­ nele, fabricile şi şantierele dé
sionale. sură cauza pentru care există şani şi Liviu Băneasa din rea, încă din şcoală, a dragos­ narea şi scăderea numărului construcţie', din regiunea noa­
Datorită acestui fapt, în ulti­ crează. încă unele (ipsuri în şcolile Deva. In loc de educaţie comu­ planificat de muncitori calificaţi stră, vor primi mai multe ca­
Cei peste 800 de elevi de la profesionale. Nu întîmpiator, la nistă, ei dau elevilor „palme“ tei şi aptitudinilor faţă de me­ necesari industriei regiunii. A- dre temeinic Calificate, cu un
ma perioadă, rezultatele obţi­ Gura Barza, raionul Brad, ele­ şi modele cum se cîntă şi se semenea cazuri se întîlnesc înalt grad de cultură, în stare
nute de organizaţiile Li.T.M. sînt grupul şcolar din Hunedoara vii şcolii profesionale sînt folo­ joacă... „samba’ . Asemenea e- seria îmbrăţişată, sînt deseori foarte des, mai ales în raioane­ să ducă tehnica spre progres.
mult mai frumoase decît în a- se pregătesc cu aceeaşi dra­ siţi de către unii maiştri, în lemnete n-au ce căuta în şco­ le unde există şcoli de tracto­
nii trecuţi. Aceasta se datoreşte goste să devină buni siderur- timpul orelor de practică, pen­ lile, noastre profesionale şi, date uitării. Ele se desfăşoară rişti şi mecanici agricoli. .VICTOR DEL" ANO
în primul rînd faptului că ele gişti. Cetatea oţelului va primi tru servicii personale. Tot aici, mai ales, în rîndul acelora ca­ instructor al Comitetului
au căpătat experienţă mai bo­ curînd noi cadre de furnalişti, sălile de meditaţie, adeseori, re trebuie sa dea o educaţie a- de multe ori formal, fără un Principala cauză este lipsa
gată, iar munca lor a fest mai laminatori, cocsari etc. capătă alte întrebuinţări, neso- leasă viitoarelor cadre de mun­ regional U.T.M.
bine condusă şi organizată de cotindu-se scopul pentru care citori. plan concret care să atragă şi
către comitetele raionale U.T.M. Elevii şcolilor profesionale, au fost create. Aceste stări de
întărirea vieţii interne de or­ fapte au dus ia situaţia ca 120 In ceea ce priveşte însuşirea să mărească interesul elevilor
ganizaţie a dus la atragerea pe lîngă că îşi însuşesc mese­ elevi să rămînă corigenţi. Cau­ temeinică a meseriei, şi aici
ria pe care şi-au ales-o, în tim­ persistă încă multe lipsuri. pentru tot ce-i nou în tehnica pe
unui fiumăr mereu crescînd de pul şcolii au condiţiile necesare Ele se datoresc slabei organi­
să-şi dezvolte cunoştinţele de zări a timpului de practică al care, în viitor, vor trebui să 6

stăpîncască cu toată fermita­

tea. f

O lipsă serioasă, care trebu­

ie să dea de gîndit organelor

U.T.M. şi administrative, este

repartizarea elevilor absolvenţi