Page 69 - 1957-05
P. 69
Nr. 760 D R U M U L S O C IA LISM U LU I, Pag- 3
v m i m 33>e e p r b s t b p ai m In le g ă tu ra cu sistemul
Întrecerea socialistă 99
de salarizare îmbunătăţitpe de epuizarea forţelor fizice, Pescarii aveau o singură co-
s i fie mai mult In preocuparea în retragerea spre Nord, rabie de 4 locuri, cu care se
Pînă la 26 mai a'.c., pe ecra Soldatul Mariutka înfruntă cu putea scurta drumul spre Nord, ((Urmare din piag. I-!a) sii, ating în acest an 2,5 mi
organizaţiilor de partid nul cinematografului „Filimon pestei mare. Comisarul bolşe- liarde lei. Pentru anul viitor,
Sîrbu“ din Deva, rulează fil- curaj ^greutăţile drumului. In a- salariul tarifar, şi partea obţi- se prevede ca acest fond să fie
Este bine cunoscut faptul, că colae, Constantin Ondea şi vie, conştient de importanţa nută pentru depăşirea de nor- majorat la 5 miliarde lei.
•unul din factorii importanţi, brigada de tineret, condusă de mul sovietic intitulat „Al 41- ceastă unitate de luptă ea este prizonierului pentru Statul Ma- mă care, din cauza unei nor
care influenţează în mod pozi comunistul Iosif Lucaci, care lea“ după scenariul scris de G. ochitoare admirabilă, care pînă jor, hotărăşte ca în bărcuţă să mări neştiinţifice, a crescut în Pentru a iltfstra modul în ca
tiv îndeplinirea planului de şi-au realizat planul valoric acum a doborît 39 de ofiţeri mod nejustificat. re au crescut salariile tarifare,
între 185-200 la sută. dăm cîteva exemple luate din
producţie, este întrecerea socia Coîţunov, sub regia lui Grigo- albi- Trage în al 40-lea şi a- fie expediat prizonierul sub Această stare de lucruri fă unităţile economice ale regiu
listă. Demn de remarcat este şi cea ca muncitorul să nu fie sti nii, la care se experimentează
faptul că trimestrial organiza re Ciuhrai. In rolurile prind- cesta cade, ocheşte pe cel de al supravegherea lui Mariutka şi mulat în ridicarea calificării., lui, în prezent măsurile de îmbună
Ţin-înd seama de acest lucru, ţia de bază analizează cum pale, găsim pe valoroşii artişti în scopul încadrării într-o cate tăţire a sistemului, de salariza
organizaţia de bază de la sec munceşte comitetul sindical de sovietici Izolda Izviţkaia, Oleg 41-lea şi ofiţerul alb cade, dar a (j0j ostaşi, rămînînd ca res- gorie de salarizare superioară. re. Salariul tarifar al unui mi
ţia V-a vagoane Simeria s-a secţie, în direcţia organizării şi Strijenov şi Nicolai Kriucicov. e numai rănit şi făcut prizo Pe de altă parte, stabilirea ne ner a crescut cu 80 la sută ;
preocupat într-o măsură mai conducerii întrecerii socialiste, nier. ţii! de luptători să-şi continue ştiinţifică a normelor, deci de al unui muncitor miner de la
iriare de problemele de produc- şi cum se preocupă de pune Acţiunea emoţionantă a fil retragerea pe jos. Vasul de pes păşirea lor cu multă uşurinţă, suprafaţă cu 33,47 la şută ; al
.ţie, de conducerea politică a în rea în aplicare a propunerilor mului se petrece în anii grei ai Locotenentul cu ochi a l cari porneşte, dar o furtună în nu stimula muncitorul în găsi unui prim furnalist cu 83 ia
trecerii socialiste. venite din masă. războiului civil şi urmăreşte baştrii, rănit de Mariutka, grozitoare răstoarnă corăbioa- rea a noi mijloace de sporire sută ; al unui lăcătuş de între
frămîntările adînci prin care ra. Cei doi ostaşi se înne'acă. a productivităţii muncii. ţinere la furnale cu 86 la sută.
i. Dar şi lipsuri trece Mariutka — tînără com se dovedeşte !a fi un per- Reuşesc să se salveze pe un
batantă din Armata Roşie. Tî- Pe baza indicaţiilor Plena Pe ansamblul economiei n a
Unele măsuri Dacă în buna organizare a năra fată — soldat, Mariutka, soniagiu impoi tant, trimis spe-- pămînt pustiu, doar Mariutka rei privind îmbunătăţirea siste ţionale, ponderea salariului ta
şi rezultate bune... întrecerii socialiste au fost ob face şi ea parte dintr-un mic ciial de-al amiralului Kol- şi ofiţerul prizonier, care se mului de salarizare, şi în sco rifar în cîştigul mediu al mun
ţinute rezultate pozitive, apoi grup de ostaşi bolşevici ce se îmbolnăveşte, dar este îngrijit pul stabilirii unui echilibru citorilor industriali, urmează
Mai întîi organizaţia de par nu trebuie trecute ou vederea retrage în urma unei lupte ine ceac, pe lîngă bandele albe. Co cu milă de paznicul lui. just între salariul tarifar, şi cîş- să crească de la 50-60 la sută,
tid şi-a îndreptat atenţia spre lipsurile ce se mai manifestă gale, în care eroic a ţinut piept misarul Evsiukov încredinţează tigul muncitorului, s-a preconi la 73-85 la sută. Pe baza creş
îmbunătăţirea conţinutului con aci. Ele constau în faptul că bandelor gărzilor albe, mult prizonierul tinerei luptătoare, Intre cei doi naufragiaţi, paz zat ca, pe întreaga economie terii salariului tarifar, cîştigul
sfătuirilor de producţie pe gru atît comitetul sindical de sec superioare numericeşte. spre a-l păzi pînă la predarea nic şi prizonier, se naşte un naţională, salariul tarifar să mediu (salariul târifar+acord),
pe şi pe secţie. In acest scop, or ţie, (preşedinte Pavel Budea- lui Statului Major al Armatei sentiment de simpatie care se fie sporit în medie cu 36 la va înregistra şi el o creştere
nu) cît şi conducerea secţiei, Retragerea prin pustiul de Roşii. Răspunderea este grea, adînceşte pe zi ce trece. de cca. 15 la sută, cu variaţii
ganizaţia de bază a ajutat şi nu s-au preocupat cîtuşi de pu nisip — bîntuit de o puternică cu atît mai mult cu cît rezis sută. Acest lucru va face ca în cuprinse între 13-25 la sută,
a îndrumat comitetul sindical ţin de a avea o evidenţă con furtună — este grea. Oamenii tenţa fizică a luptătorilor şi a Pe ecran se desfăşoară apoi viitor,' odată cu aplicarea trep
cretă a rezultatelor obţinute în sînt obosiţi, flămînzi şi înse Mariutkăi este aproape de li un şir de întîmplări prin care tată a sistemului îmbunătăţit, după importanţa ramurii în e-
de secţie şi conducerea admi întrecere. Fiecare din cei a- mită. Cu toate acestea fata e trec oamenii de pe ţărmul ne partea cea mai importantă din
nistrativă să lichideze cu carac mintiţi se mulţumesc ca mais taţi. Moralul trupei, este ridi dîrză şi constituie pentru tova locuit. Sentimentele cresc şi se cîştigul muncitorului să provi conomia naţională.
terul formal în care se desfă trul să-şi noteze rezultatele ob răşii săi un puternic exemplu transformă în dragoste, dar în nă din salariul tarifar. Acest
şurau consfătuirile de produc ţinute, într-un carneţel, fără în cat de comisarul Evsiukov — de caracter, de luptătoare a cep să se contureze clar diver fapt va oferi muncitorului o La salariul tarifar, care va
ţie, în trecut. Drept urmare a să a lua măsuri ca, zilnic re cauzei mări. genţe născute din ideologiile bază sigură, stabila şi mărită,
zultatele să fie afişate pe g ra fire energică, revoluţionară şi de clasă specifice categoriei so a veniturilor chiar în caz de ne- reprezenta baza venitului mun
acestui lucru, în prezent, în fice, despre care în treacăt fie In momentul cînd oamenii ciale din oare face parte fiecare.
cadrul consfătuirilor de pro vorba, nu există la nici un loc convinsă de valoarea şi utilită păreau incapabili de a mai îna îndeplinire a pianului, din mo citorului, se va mai adăuga a-
ducţie, care se ţin cu regulari de muncă. In acest fel, munci Deznodămîntul filmului este
tate, se analizează felul cum torii sînt lipsiţi de posibilita tea fiecărui ostaş în marea cau- inta- prin covîrşitoarele întin- puternic şi emoţionant. Tînăra tive independente voinţei lui. cordul, adică sumele ce se plă
s-a muncit la fiecare loc de tea de a cunoaşte zilnic în ce deri nisipoase, în faţa lor, a- fată-soldat se zbuciumă între
muncă pentru îndeplinirea pla măsură au reuşit să-şi reali ză a proletariatului. De aceea, pare marea şi, deci, salvarea. puternicul sentiment de dragos Măsurile de îmbunătăţire a tesc pentru depăşirea normei
nului de producţie, lipsurile ca zeze sau să-şi depăşească an Locuitorii oazahi de pe litoral, te şi devotamentul faţă de cla
re au existat, şi se fac propu gajamentele luate. O altă lipsă cu toate greutăţile, el se stră sa muncitoare. Simţul de ata sistemului de salarizare au ne de luoru. Prin aceasta, cîştigul
neri, menite să ducă la înlătu este şi aceea că, deşi cunoscu bucuroşi de prezenţa ostaşilor şament faţă de cauza proleta
rarea lipsurilor, la îndeplinirea te, chiar şi la sfîrşit de lună, duieşte să salveze grupa de 23 roşii, îi găzduiesc şi-i ospă cesitat fonduri suplimentare, total al muncitorului xa depin
planului de producţie, la cre- rezultatele şi fruntaşii întrece tează.
erea de cît mai multe economii. rii socialiste nu sînt populari de viteji soldaţi, ajunşi aproa- care, împreună cu alocaţia pen de şi de felul cum sînt îndepli
Aşa, spre exemplu, într-o con zaţi. Este de ajuns să pri
sfătuire de producţie, comunis riatului este mai puternic şi în nite aceste norme, de felul nor
tul Petru Lădiar a făcut propu veşti panoul fruntaşilor în
trecerii socialiste, fixat la O n e! gînefeşti una momentul hotărîtor ridică arma mării muncii, de caracterul' sti
nerea să se recondiţioneze a- şi trage. Cel de al 41-lea, ofi
paratele de legare şi cîrligele intrarea principală, oa să-ţl ţerul cu ochi albaştrii, moare.
de tracţiune, care în trecut, du
pă folosire sau după defectare dai seama cîtă lipsă de Mariutka şi-a îndeplinit misiu
erau aruncate, înlocuindu-se cu preocupare există în această di
altele noi care costau 1.600 lei, recţie. Pe panou sînt populari ş i a!ta®i re a lita te a nea. tru copii şi majorările de pen- mulativ al normelor.
pe 'cîtă vreme recondiţionarea zaţi fruntaşii din luna martie,
•lor costă numai 12 lei. De ase iar cei din -luna aprilie au fost Spartachiada de vară a tineretului
menea comunistul Ioan Vliad a lăsaţi, se vede treaba, să se
popularizeze singuri. Astfel de culturală, dacă aceasta ar exista.
propus conducerii administrati activitate desfăşoară şi gazeta
ve să se ia măsuri pentru re- centrală de perete şi cele din Nimeni insă nu se îngrijeşte să le Au trecut doar cîteva zile de cînd, nele raioane, deplasarea la sate a e- peste 80.000 participanţi în concursuri
dondiţionarea longeroanelor.
Studiate şi puse în aplicare, a- ateliere, unde nici unul din dea această posibilitate. Clubul, d e s-' Ia Bucureşti, s-a făcut analiza Spar- chipelor model de la oraş. Numai în sportive, pe regiune, pînă la 15 mai.
ceste propuneri şi încă multe fruntaşi sau metodele acestora
altele, au adus însemnate eco nu sînt popularizate. Se pune tul de bine întreţinut şi spaţios, stă tachiadei de iarnă a tineretului pe raionul Alba' au fost deplasate Ui] In pregătirea şi desfăşurarea sparta-;
nomii. întrebarea : constituie oare a-
ceasta un stimulent moral pen nefolosit. Pe scena lui nu s-au mai. anul 1957. Cu această ocazie, Comi număr de 10 echipe de atleţi, ciclişti, chiadei de vară şi a festivalului, pre
Important este faptul că în tru fruntaşi sau un mijloc de
popularizare a experienţei îna dat programe artistice de prin 1952, sia de organizare' regională Hune luptători, fotbalişti şi voleibalişti, ca cum şj' în mobilizarea unui număr
ultimul timp organizaţia de intate ? Cu siguranţă că n u !
partid şi comitetul de secţie au cînd, după cum spune tov. Roman doara, a fost premiată cu o cupă, re au- făcut -demonstraţii. • cît mai mare de participanţi- în- con
reuşit să imprime în conştiinţa Tr Iniîmplarea a făcut ca atunci cină Suciu. membru in comitetul organi
muncitorilor necesitatea ca, în am sosit în staţiunea de maşini şi zaţiei de bază U.T.M., a fost pre decernindu-i-ke drapelul- de fruntaşă Unele comisii au organizat în mod cursurile -sportive, s-au evidenţjat de
cadrul consfătuirilor de produc iată deci în ce direcţie va
ţie, să se cheme la întrecere, trebui să-şi orienteze activita tractoare din Orăştie, tractoriştii să gătit şi prezentat un program „jos pe ţară pentru cea mai largă mobi festiv deschiderea întrecerilor din ca- misiile Baia de Criş, Rişculiţa, .Ţaţa
fie individual, pe partizi sau e- tea de viitor atît organizaţia de
chipe, după specificul muncii, bază, cît şi comitetul sindical se găsească în pauza de prinz. A- cu pălăria'’. Nu există formaţiune lizare a tineretului în cbmpetiţiile de . drul spartachiadei şi festivalului. Ast din raionul Brad, colectivul, sportiv
la locul de producţie. Datorită de secţie, care, reuşind să în
lăture aceste lipsuri destul de cest fapt mi-a oferit prilejul să pot de cor, nu există echipă de dansuri, masă. Acest lucru, desigur, că trebuie fel au făcut comisiile din Petroşani, Energia S. M. şi Şcoala profesională
acestui lucru, încă din primele importante, vor putea face să
luni ale acestui an, peste 85 la se obţină, în scurt timp, rezul sta de vorbă cu mulţi dintre ei, să nu există brigadă artistică de agi să constituie un imbold pentru orga Lupeni, Petrila şi altele. din oraşul Hunedoara şi altele. Din
sută din numărul muncitorilor tate şi mai bune. Pentru aceas
au fost cuprinşi în întrecerea ta însă, este necesar ca şi to le aflu gindurţle şi preocupările. taţie sau echipă de teatru. Şi toate nizarea în cele mai bune condiţiuni In cadrul lunii construcţiilor şi a- tre comisiile raionale care s-au evi
socialistă. Elanul cu care s-a varăşii din comitetul de partid şi atragerea unui număr cît mai ma menajărilor de baze sportive, !precum,
muncit pentru îndeplinirea an al Atelierelor C.F.R. Simeria Am găsit un grup adunat în club; acestea ar putea fi. Există forţe şj re de tineri şi tinere în cadrul Spar- şi cu ocazia desfăşurării primei etape denţiat în mobilizarea tineretului îh
gajamentelor luate, a făcut po şi comitetul de întreprindere să tachiâdei de vară a tineretului pe a- a spartachiadei de vară şi festivalu
sibil ca în acest an planul fizic controleze şi să ajute mai mult parte juca şah, iar cîţfva citeau. nul 1957, care se desfăşoară conco lui, au fost amenajate şi reamena- diferite concursuri sînt : comisia' ra
să fie realizat după cum ur organizaţia de bază şi comite Aspectul era destul de atrăgător, şi mitent cu întrecerile sportive din ca jate o serie de baze sportive simple
mează : pe luna ianuarie 100 la tul sindical de la secţia V-a meseria îmi dădea parcă ghes pen condiţii pentru înfăptuirea lor. Dacă drul celui de-al II-lea festival regio din regiunea noastră. Numai în raio ională Alba, cu peste 20.000 parti
sută, februarie 101 la sută, vagoane, pentru a-şi îmbunătă tru un reportaj. II voi intitula poate nal. nul Alba au fost amenajate 4 tere
martie 102 la sută, iar pe luna ţi activtiatea. „Tractoriştii în timpul liber“ sau tovarăşul Ion Căpîntală, responsabi cipanţi, Hunedoara raion şi oraş, cu
aprilie 103,4 la sută. Printre cumva asemănător. In tot cazul, în lul cultural, s-ar fi interesat în mă
cei oare se situează în frun V. PITAN aşa fel, îhcît să exprim viaţa cul sura cuvenită, dacă tovarăşii de la peste 19.000, Petroşani cu peste 12.000
turală ce pulsează aici. Mă soco Comitelui raional U.T.M., nu s-ar
tea întrecerii socialiste, se nu team să-mi ilustrez materialul şi mulţumi să treacă prin staţiune doar etc. • _ ;î...
mără muncitorii din partizile cu o fotografie, şi aveam parcă pentru „a mai vedea cum merg lu
'conduse de comuniştii Ioan simţămîntul că-l văd chiar apărut crurile", ci s-ar preocupa îh mod In organizarea etapei l-a a. spârta-
Vlăd, Loghin Piscoi, Costea Ni- frumuşel, undeva în pagina Il-a a serios şi cu Răspundere de proble
ziarului, scris cu un caracter cursiv, mele vieţii culturale a tractoriştilor, Astfel, pregătirile au început încă nuri de volei şj 2 piste de alergare, chiadei şi festivalului, care se încheie
atrăgător. In amăgirea unor astfel puteau fi găsiţi foarte uşor oamenii
de ginduri, repede am intrat in care să-şi ia sarcina îndrumării şi din lunile februârie-martie, atît pen iar în raionul Haţeg 6 terenuri de •peste puţin timp, s-a constatat că,
vorbă cu un tractorist oacheş, ce orientării tinerilor din staţiune pe
stătea singur, tot frunzărind o carte. făgaşul muncii culturale. Din atîţia tru spartachiadă, cît şi pentru festi volei, 4 terenuri de oină şj 2 tere întrecerile nu se desfăşoară la nive
intelectuali cîţi are Orăştia, nu era
Decum am început împreună dis prea greu să se găsească unul sau val, luîndu-se măsurile necesare de nuri de fotbal. La Călan a început lul dorit. f.
cuţia, mi-am dat seama că... s-a doi, care să primească şi să ducă
la bun sfîrşit o asemenea sarcină. primă urgenţă pentru organizare şi . reconstruirea bazinului dé înnot. O mare parte din tineret, chiar- a-
desfăşurare. Au fost reorganizate şi Cu ocaziă concursurilor sportive colo unde sînt condiţii, nu este a-
reactivizate comisiile, s-au difuzat şi organizate în cadrul etapei I-ă a
prelucrat regulamentele, s-au făcut spartachiadei şi festivalului o serie trăs în ;aceste întreceri, deoarece co
diferite instructaje. Popularizarea a- de tineri şi-au trecut norriiele Q.AÎ.A.
cestei mari competiţii de masă s-a Exemple avem .în raionul Brad unde misiile neglijează organizarea con
cursurilor. Unii profesori de educaţie
fizică, Activişti sportivi, antrenori şi
făcut prin diferite mijloace de pro s-au trecut 643 norme la atletism, ¦în instructori sportivi' nu privesc cu" des
pagandă şi agitaţie. In oraşul Petro raionul Hunedoara 670 norme, în ra- tul interes importanţa organizării
şani, de exemplu, s-a confecţionat un 'ionul Orăştie pesté 600 norme G.M.A. concursurilor sportive în colectivele
dus reportajul. Viaţa culturală de la Iată, aşa stă situaţia. E desigur panou, pe care este afişat programul etc. sau comunele unde activează, nu sjnt
această staţiune era departe de fe limpede pentru oricine că ea na spartachiadei, în raionul Orăştie s-au Datorită măsurilor luate de comi îp! primele tînduri pentru mobilizarea
confecţionat şase panouri, în raio sia regională, precum şi datorită
lul cum o gîndisem eu. Decepţio poate servi nicidecum unui <•eportaj nul Hunedoara s-au confecţionat şi. muncii depuse de comisiile raionale tineretului în vederea participării la
expus un număr de 18 panouri şi 25 şi cele comunale, pe liniă antrenă
nat, oarecum, am pus totuşi mina şi încă argila ca cel pe care eu Vi fotomontaje. Ca mijloc de populari rii şi mobilizării tinerilor în cadrul aceste, 'concursuri.
zare a fost orgapizată, de către u- etapei I-a a spartachiadei şi festiva
pe creion şi am început a însemna sam să-l scriu, Sînt hotărlt totuşi lului au fost atraşi un număr de (D slabă muncă în organizarea con
în carnet ceea ce interlocutorul meu să na renunţ. Voi trece în curind cursurilor sportive au desfăşurat co
se porni a-mi spune. Şi, iată cam din nou pe la S.M.T. Orăştie... misiile comunale din Ribiţa, Griş,
ce am notat: V. AFLOAREI Bulzeşti, colectivul sportiv Progresul
E drept că în staţiune se citesb Brad şi Gura Barza. Slab s e 'p re o
cărţi. Acest lucru se face însă fără cupă de organizarea spartachiadei,
Unitate «ft.DAS. colectivele sportive Energia G.S.H.,
o îndrumare din partea cuiva, ne- Cu o productivitate sporită» Trustili 4 construcţii şi T. G. S. Hu-
sistematizat. Dacă omului îl place
In ziua de 17 mai a.c. inspec rezultatele obţinute de acest in nedoarat unde numărul 'de partici
toratul raional A.D.A.S. Sebeş spectorat, împreună cu comite
a primit pentru a patra oară tul sindical regional, au propus, să citească şi cere de la bibliotecă lemn mai mult şi mai ieftin panţi este sub posibilităţile existente.
drapelul de fruntaş în muncă. pe lîngă decernarea drapelului un volum sau altul, atunci primeşte. Slab muncesc şi comisiile din Vul
de unitate fruntaşă pe regiune, *Nimeni insă nu se ocupă aici ca can, Petrila şi Aninoasa.
Din discuţiile purtate cu oca şi acordarea diplomei de onoare popularizarea cărţilor, nimeni na
zia- înmînării drapelului, a reie mişcă nici cel puţin un deget pen (Urmare din pag. l-a) sălbatecă, avantajată şî de iar muncii şi reducerea preţului de Pentru asigurarea succesului de-
ş i t că lucrătorii inspectoratului tovarăşului Cornel Dăian, in tru atragerea unui număr de citi cost, pentru îndeplinirea' pla .plin al etapei I-a ă spartachiadei, în
raional A.D.A.S.-Sebeş au ştiut tori cît mai mare. S-au mai introdus de aseme na dulce din acest an, a putut nului la toţi indici. Rămîne puţinele zile care mai sînt la dispo-
să-şi organizeze munoa în aşa spectorul şef, şi insigna de frun nea ferăstraie mecanice la fi folosită mai mult ca oricînd, doar ca acest exemplu să fie iziţie, pînă la încheierea ei, "revine ca
fel, oa toate sarcinile trasate să Comitetul sindical şi conducerea secţionatul buştenilor, care în oeea ce a adus după sine un luat în seamă de I.F.E.T.-urile sarcină tuturor comisiilor de organi
fie îndeplinite şi depăşite. taş în sistemul financiar şi de staţiunii, nu organizează nici vizio locuiesc munca grea, manuală, din regiune, care încă nu s-au zare, colectivelor sportive şi tehnicie
nări de filme. Aşa se face că, trac a tăietorilor. transport mai rapid şi mai e- situat la acest nivel. Atunci, nilor să depună toate eforturile pen
Tovarăşul Eugen Steiner, di credit, tovarăşului Iosif I. Mer- toriştii se, îniîlnesc foarte rar cU a- conomic. Numai aşa se explică minerii n-ar mai spune nicio tru organizarea concursurilor sportive
rectorul ¦direcţiei regionale ceastă minunată formă de luminare In cadrul sectorului din Va faptul că, în primul trimestru, dată, „N-avem lemn“, ceferiştii la disciplinele prevăzute în regula
A.D.A.S.-Hunedoara, analizînd ca, inspectorul şef adjunct. a omului. Nici programe artistice nu lea Sebeşului, încărcarea buş s-au realizat economii la fon n-ar mai duce lipsă de- tra ment, cît şi antrenarea unui număr
se dau în cadrul staţiunii de către tenilor de stejar se efectua, pî dul de salarii, în proporţie de verse. mare de participanţi.
B. ASKENASY artiştii amatori, care să fie recrutaţi nă nu -de mult, cu braţele. Or, 183.000 lei, din care 150.000 lei
corespondent chiar din rîndul tractoriştilor. E- după cum se ştie, această ca G. POPANDRON
xistă aici un mare număr de tineri, tegorie de lemne este foarte s-au plătit drept premii mun tehnician C.C.F.S. regional
Inform aţii Pronosport care ar participa cu drag la viata grea şi necesită forţe serioase. citorilor, tehnicienilor şi ingine
Şeful sectorului, tov. Ioan A-
In urma trierii şi omologării Premiul I I : 937,65 variante, e a a&L“ sîn, a fost mereu frămîntat de rilor, pentru a-i stimula în VEDERE DIN CALAN
cu jj rezuj^ate exacte, a cîte îmbunătăţirea condiţiilor de lu
celor 1.159.537 variante, depu- Duminică 26 mai >a.c., orele cru ale muncitorilor încărcă muncă.
se la concursul pronosport nr. 352 lei fiecare; 20,30, via avea loc în gră tori. Cu resurse locale a con Metoda de exploatare în ca
20, din 19 mai 1957, au fost Premiul I I I : 9448,62 varian- dina de vară „Filimon Sîrbu“ , fecţionat o macara simplă, cu
spectacolul : scripet, de altfel foarte practi targe, o metodă sovietică din
stabilite următoarele prem ii: t,e,’ cu 1in0 rezultate exact.e, a„ că, cu ajutorul căreia masivii cele mai avansate în exploată
,12Prreezmuiulutlat,el : 2e6x,a9ct,ev,ariaante,’cictue cîte 52 lei fiecare. „CINTAŢI CU NOI“ buşteni de stejar sînt încărcaţi rile forestiere, a fost extinsă la
rapid, fără a se mai irosi for tot mai multe brigăzi. Bună
10.237 lei fiecare; Se vor produOe: Mia Brava, ţele preţioase ale oamenilor. oară, brigada complexă, condu
cunoscuta cîn-tăreaţă de la radio să de Gheorghe Tontea, a tre
Programul concursului Bucureşti; Micşunioa Gheorghiu, Pentru îmbunătăţirea condi cut în această perioadă la ex
Gigi Braia, Aurel Ioniţă, Nélu ţiilor de lucru la rămpile de în
P ro n o sp o rt n r. 21 Maoarie, Gigi Guţescu, Gică A- cărcare, s-au instalat grupuri ploatarea lemnului de fag în
lexandresou. şi Mircea Preo- electrogene, care au asigurat cu catarge. Prin aplicarea acestei
Etapa din 26 mai 1957 tescu. lumină, desfăşurarea unei pro metode, productivitatea pe cap
ducţii ritmice pe toate schimbu de muncitor din brigadă a
Î. Belgia -. v . R. P. Romînă (fotbal)' Prezentarea programului: Ion crescut cu 38 la sută. La Călan s-au început, încă de anul trecut, inari lucrări pentru pa-
2. R.P.R. Tineret v Anglia Tineret Duţu şi Şt. Guiţa. rile! varea şi canalizarea străzilor. Pe une le străzi lucrările de canalizare şi
3. R. Cehoslovaci Ţara Galilor (fotbal) Cît ' privesc instalaţiile de De remarcat, prezenţa per pavare se apropie de sfîrşit.
Energia Hunedoara (cat. b) Sonorizare: Gică Insurăţelu, manentă a tehnicienilor şi‘ in
4. Energia Mediaş Locom. Timiş. (cat. b) orchestra de muzică ritm ică: scoaterea lemnului din parche ginerilor exploatării, în mijlo IN CLIŞEU: strada i. V. Stalin ce trece prin faţa uzinei „Victoria",
5. Locomotiva Cluj Energia Lupeni (oat. b) Vănia Levscénco. te, acestea au fost reparate în cul muncitorilor forestieri, ca şi unde lucrările sînt aproape gata.
6. Energia Arad Energia Morenl (cat. b) că de la sfîrşitul anului trecut
7. Energia 1 Mai PI. Loc. Gara de nord (cat- b) Bilete la casa 2. ş. îri primele zile ale lunii ia re au fost ajutaţi mai bine, mai
8. Loc. Constanţa Ştiinţa Cluj (cat. b) nuarie 1957. In acest scop au efectiv, în buna organizare a
9. Recolta Reghin Progresul Focşani (cat. b) fost reamenajate scocurile us
10. Ştiinţa Iaşi . . Ştiinţa buc cat. b) cate, canalele de apă, precum procesului de producţie.
11. Progresul Suceava Energia Baia M. (cat. b) şi riuleţul Sebeş, pe care s-au Nu se poate trece cu vederea
12. Energia Reşiţa construit căşiţe la toate cotitu
rile. In 'felul acesta, plutirea sprijinul preţios primit din
MECIURI DE REZERVĂ partea I.A.R.T. Sebeş, în asi
gurarea permanentă cu maşini
'A Dinamo Bacău Recolta Fălticeni ((cat. b)
B En, Cîmpia T.- En. Uz. tr. O. Stalin (oat- b)j de transport.
Toate cele relatate dovedesc
că aici a existat şi există o
preocupare de prim ordin, pen
tru creşterea productivităţii
