Page 7 - 1957-05

Nr. 743 DRUMUL SOCIALISMULUI Psp. 3

M u n c a politică J IN O VATORI Faptele ceferiştilor
de !a l F. E. I. Orăştie
LUCRĂRI NOI APARUTE

ira sprijîmii îndeplinirii planului în editura de stat pentru literatură politică E pasionantă munca ceferiş­ km. ungere cu 4,65 la sută, iar
de adiizijii colecţia „Din experienţa muncii de partid“ tilor, a acestor oameni înbră- tonajul mediu pe tren a cres­
caţi în uniforme albastre cu cut cu 4,59 la sută.
D. Marica - MUNCA POLI­ precum şi colectivelor din a- grade pe epoleţi. Mecanicii şi
fochiştii cutreeră cu locomoti­ Prin staţia Teiuş, trec tre­
TICA PENTRU REDUCE­ ceste întreprinderi. vele lor meleagurile tării, şi cu­ nuri încărcate cu mărfuri şi că­
nosc atîtea, îneît numai să-i lători spre Cluj, Grasul Stalin
REA PREŢULUI DE 56 pagini 1 leu laşi să vorbească şi îţi prezintă sau spre Simeria, Hunedoara
locurile minunate ale patriei. şi Cugir. Ceferiştii statici au
Una din hatărîrile luate de rîndul lor muncă de lămurire şi COST. D. Moldoveanu — O TRIBU­ Ascultîndu-i, crezi că îţi vorbeş­ lucrat cu tragere de inimă pen­
Broşura redă cîteva aspec­ NĂ A OPINIEI DE MASA te un mare scriitor sau poet. tru a-şi aduce şi ei prinosul la
Plenara C.C. al P.M.R. din 27— citirea în grupuri a Rezoluţiei te interesante din experienţa întîmpinarea măreţei zile. Pen­
organizaţiei de bază a uzinei Lucrarea cuprinde intere- In gări uneori găseşti călă­ tru rezultatele obţinute în tri­
29 decembrie 1956, este desfiin­ Plenarei. „Timpuri Noi” din Bucureşti, sânte aspecte din activitatea tori nervoşi că nu mai vine o- mestru! I ei vor primi diploma
dată trenul, în timp ce alţii,
ţarea cotelor obligatorii k pro­ I e lingă discuţiile de la om Ea arată cum s-a preocupat gazetei de perete de la uzi- sosesc gîfîind, transpiraţi, dar de fruntaşi pe tară, iar pentru
totuşi mulţumiţi că n-au pier­ cele obţinute în luna aprilie
dusele vegetale şi îmbunătăţirea la om, -au fost folosite pentru organizaţia de bază de o sea- nele „Boleslaw Bierut” din dut personalul sau expresul. vor simţi mulţumirea datoriei
Singurii care par calmi în toa­ împlinite.
sistemului de colectare la 1înă şi munca de agitaţie şi şezătorile, mă de factori 1:are contribuie Bucureşti. Prin conţinutul său,
tă aglomeraţia sînt ceferiştii, La Coşlariu aceeaşi animaţie.
carne. Luarea acestei măsuri a în oare s-au citit articole din îa reducerea preţului de cost această broşură poate consti- fie ei acari, manevranţi, impie­ Vagoanele erau dirijate să for­
gaţi, casieri sau telefonişti. A-
fost posibilă datorită dezvoltării ziare şi din reviste, legate de a- c a : sporirea productivităţii tui un instructiv schimb de parenta lor indiferentă şi nepă­ meze noi garnituri de trenuri.
sare e desmintită însă de zbîr- Clădirea staţiei străluceşte de
industriei în ţara noastră, lărgi­ ceastă problemă. muncii, calificarea cadrelor, experienţă pentru organizaţiile nîitul telefoanelor, completarea curăţenie, panourile de onoare
diferitelor formulare, de ţăcă­ cuprind numele celor care s-au
rii şi consolidării sectorului so­ Iată numai unul din exemple­ îmbunătăţirea calităţii produ- de bază, pentru colectivele de nitul telegrafului Morse. Şi
toate acestea, ceferiştii din sta­ evidenţiat în producţie din cele
cialist în agricultură, extinderii le multe care reflectă felul cum selor, economisirea de mate- redacţie ale gazetelor de pe­ ţii le fac pentru expedierea şi trei ture conduse de tov. Gh.
primirea la timp a mărfurilor,
în ultimii ani a sistemului de au muncit agitatorii în această rii prime si materiale, introdu rete, pentru corespondenţi şi pentru asigurarea siguranţei Bugnaru, Silviu Sărăcsăian şi
călătorilor. Ilie Tudor.
contnactări şi achiziţii etc. direcţie. Agitatorul Ioan Para, cerea şi întărirea hozrasciotu- pentru masele largi de lucră-
Călătorul care coboară la Te- Ceferiştii din Teiuş şi Coşla-
Prin înlocuirea sistemului d'e a stat în nenumărate rinduri de lui pe secţii etc. tori care pot folosi această tri- Iscusitul inovator Emanoil Lăcă­ iuş nu bănuieşte sau pur şi
cote obligatorii, producătorii dis­ vorbă cu ţăranii muncitori tuş a prezentat cele mai multe ino­ simplu nu se gîndeşte că pen­ riu iau întîmpinat ziua internaţio­
pun de întreaga lor recoltă de Gheorghe Vasiu şi Ştefan Hîna, Prin conţinutul său broşura bună a opiniei — gazeta de vaţii, dintre care 10 au şt fost a- tru a ajunge la timpul fixat,
produse agricole. Statul are po­ lămurindu-i că ţăranii trebuie să plicate. Notăm printre acestea va­ locomotiva care a remorcat tre­ nală a celor ce muncesc prin-
sibilităţi de a asigura producă­ producă şi să valorifice cît mai poate folosi organizaţiilor de perete. loroasele matriţe pentru confecţio­ nul în care a călătorit el a fost tr-o activitate plină de roade.
torilor condiţii de valorificare multe produse, pentru ca mun­ nat crampoane şi butoane, reparată sau revizuită în de­ In această zi, fie că s-au găsit
partid din fabrică şi uzine, 64 pagini 1 leu poul de aici, sau că încă mulţi
alţi ceferişti i-au asigurat, prin pe drum, fie că au păşit alături
avantajoase, ceea ce cointeresea­ citorii să poată trimite, la rîndul Cresc sumele depuse munca lor, un transport comod
în contul festivalului şi în siguranţă. In depou eehb de fraţii lor din întreprinderi
ză pe producători să-şi mărească lor, mai multe mărfuri indus­ pele de lucrători si cele de pe într-o coloană de manifestanţi,
producţia şi să vîndă statului triale. Le-a explicat apoi am ă­ Lupta pentru a depune în con­ şi a predat cooperativei din lo­ locomotive au împodobit loco­ ceferiştii de aici s-au simţit
cantităţi sporite de produse. nunţit că preţurile la achiziţii turile festivalurilor cît mai mul­ calitate, 60 de borcane şi 25 motivele, gătindu-le cu tablouri
Statul va asigura fondul central sînt atît de avantajoase, în cît te sume şi cît mai mari, s-a in­ sticle de 1 litru, iar comisia de şi ghirlande de verdeaţă. In mîndri că şi-au adus şi ei par­
de produse agricole prin con­ nu merită să te duci să cauţi tensificat în ultimul timp. De la femei din Baru-Mare, a predat ziuia de 1 Mai cînd au fost de
tractările şi achiziţiile de pro­ cumpărători în altă parte. El începutul campaniei de pregătiri de asemenea 130 borcane şi sti­ tea lor de contribuţie la cins­
duse agricole din sectorul so­ a dat exemple cum unii ţărani în vederea festivalurilor şi pînă cle. Toate veniturile realizate din serviciu, echipele de pe locomoti­ tirea lui 1 Mai.
cialist, din sectorul individual al ca Gh. Nendreanu (Cincă) a acum, au fost predate I.C.M.
agriculturii, preoum şi din re­ valorificat prin achiziţii peste Hunedoara cantitatea de 15.000 aceste acţiuni, vor fi vărsate în Un alt inovator de frunte este vele respective au simţit că a-
sursele proprii ale statului. Este 300 kg. grîu, primind în schimb kg. fier vechi. Alte 10.000 kg. conturile 500 şi 501. Pînă acum, ^ tov. Gheorghe Roman, dintre ale
deci limpede, că una din sarci­ prin comerţul de întîmpinare, # cărui propuneri de inovaţii au fost ceasta e şi ziua lor. a înfrăţirii
nile centrale ale organizaţiilor ţiglă şi alte articole industriale. sînt colectate şi aşteaptă să fie elevii Şcolii medii din Haţeg, tuturor oamenilor muncii de pe
de partid de la sate este desfă­ ridicate. Dintre acestea amintim au depus în aceste conturi 250 deja aplicate şase. glob. De altfel si în producţie
şurarea muncii politice pentru Datorită munoii desfăşurate pe cele 1.500 kg. colectate de ele­ lei realizaţi din întrunirile tovă­ ei şi-au adus contribuţia la în-
de agitatorii Ioan Para, losif vii şi pionierii Şcolii medii din răşeşti şi 280 lei din vînzarea tîmpinarea acestei zile. Numai
lămurirea importantei achiziţii­ Birtea, Ion Sofia şi alţii, sub în­ în primele 20 de zile ceferiştii
lor şi a avantajelor ce le au ţă­ drumarea organizaţiei de bază, Haţeg şi 2.500 kg. colectate de borcanelor şi sticlelor colectate, depoului şi-au depăşit planul la
ranii muncitori prin desfacerea ţăranii muncitori au valorificat tinerii din organizaţia U.T.M. din
produselor agricole, prin coope­ însemnate cantităţi de cereale. Sîntămăria Orlea. La fel, organi­ iar comisia orăşenească de femei
raţie şi organizaţiile d>e stat. Aşa, de pildă, ţăranii muncitori (responsabilă tovarăşa Nistor
zaţia U.T.M. din Pui, a colectat Vera) a depus suma de 1.600
-A lei, în cinstea festivalului.

—

Peste tot, preocupare

Munca politică a organizaţiei Ştefan Hîna a valorificat prin Utemiştii şi tinerii de la coo­ cova. Tot în cinstea festivalului,
de bază din Silvaşu Inferior, cooperativă 600 kg. grîu, Gh.
raionul Haţeg, pentru îndeplini­ Vasiu (Baba) 450 kg., iar alţii perativa meşteşugărească „16 tinerii de la întreprinderea „Va-

Februarie", îndrumaţi şi ajutaţi sile Roaită" Nălaţi-Vad, vor ter­

rea planului de achiziţii, se dintre ei, cantitatea de 1150 kg. de organizaţia de partid, vor mina zilele astea amenajarea te­ fllif m IN
mm T%-
poate caracteriza ca pozitivă. porumb şi mari cantităţi de car­ confecţiona 6 perechi de sanda­ renului lor sportiv, din incinta
Comuniştii din organizaţia de. tofi şi secară.
bază au studiat Rezoluţia Ple­ le, pe care le vor trimite în dar întreprinderii. IU EDITURA TEHNICA vor apare în curîndl
narei C.C. al P.M.R., şi au dez­ Astfel, munca politică, desfă­ <, P. FÂRCAŞIU
şurată de organizaţia de bază, a festivalului mondial de la Mos-

-------------------------- -- „DIN PRACTICA BETONULUI In lucrare, *e accentuează mal mult
PRECOMPRIMAT" asupra realizărilor unităţii de prefa­
bătut în adunarea generală sar­ făcut ca în primele luni ale a- Şarje ale pionierilor bricate de beton armat din oraşul
cinile ce le revin. Cu această o- cestui an, cooperativa din comu­ de M. HALMAGIU şi L. SCRIPCA Stalin.
cazie, membrii de partid au pri­ nă să se situeze printre filialele Zilele trecute pionierii din ja, a fost de neuitat. 264 pagini — lei 35.
întreaga regiune Hunedoara au Ca să salute şarjele pionieri­ Lucrarea se adresează inginerilor din
mit sarcini concrete privind fruntaşe ale cooperativei „Ţara trăit un eveniment de seamă : Cartea descrie realizările din ţara proiectare şi execuţie, ea ponte folosi
s-au împlinit 8 ani de la con­ lor, au venit delegaţii de pio­ noastră în betonul precomprlmat, cel şl cercetătorilor în domeniul cumlriîo-
munca de lămurire în rîndurile Haţegului“, din Haţeg. stituirea primelor detaşamente nieri din toate raioanele. Dele­ mai nou domeniu al betonului armat. ţiilor.
de pionieri în patria noastră. gaţii au fost recrutaţi dintre
ţăranilor muncitori. După aceas­ Nu putem să nu vorbim însă In cinstea acestui eveniment pionierii cei mai buni la învă­
ţătură, numai cu nota de 4 şi
ta, Rezoluţia s-a prelucrat în a- şi despre unele lipsuri ale orga­ s-a dus o largă acţiune de 5, şi cei mai harnici în colec­ „TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIEI feţe, despre dispozitivele de uicru şl
strîngere a fierului vechi. Fie­ tarea fierului vechi. DE MAŞINI" alegerea lor ca şi despre elaborare?
dunări deschise, la care au par­ nizaţiei de bază în organizarea care şcoală a contribuit cît de Pe locul trei in clasamentul celor { procesului tehnologic de montare.
puţin ca grămada de fier vechi Pionierii din regiunea Hu­ mai buni inovatori pe cabinet, se * de E. WEISSMAN
ticipat tovarăşii din activul fără muncii de agitaţie. Printre a- să fie cît mai mare. Cînd s-a află inovatorul Ioan Augustin din , 556 pagini — lei 21,50 Sînt prezentate majoritatea metode­
făcut socoteala cît fier vechi nedoara şi-au îndeplinit şi una ale cărui propuneri au fost aplicate < lor de calcul a procedeelor tehnologice
de partid şi deputaţii sfatului cestea amintim lipsa de activi­ s-a colectat, cifra s-a urcat la din îndatoririle lor pioniereşti, cinci inovaţii. Cele principale sînt: Lucrarea tratează despre proiecta­ şi a utilajelor realizate în Uniunea
52.000 de kg. care glăsuieşte cam aşa : „pio­ un aparat pentru îndreptat balus­ rea şi elaborarea proceselor tehno­ Sovietică.
popular. La rîndul lor, deputaţii tate a gazetei de perete şi slaba nierul este dator să preţuiască trade şi un ingenios dispozitiv la \ logice de prelucrare a pieselor de
Şi ce s-a făcut cu el ? vă munca manuală, să respecte cutiile de grăsimi ale locomotivelor 1 maşini, despre metodele de mărire a Lucrarea este de nivel mediu şl »•*
au discutat Rezoluţia în cadrul organizare a agitaţiei vizuale. bunul obştesc şi să facă mun­ C.F.R. productivităţii, despre tehnologia prelu­ adresează tehnicienilor din producţia
veţi întreba. întreaga cantitate că de folos patriotic. Colecta­ crării mecanice a diferitelor supra- precum şi elevilor din Şcolile medii
şedinţelor comitetelor cetăţeneşti De asemeni, o lipsă în această a luat drumul Combinatului si­ rea fierului vechi este una din tehnice de mecanică.
derurgic din Hunedoara.
pe circumscripţii electorale. direcţie, o constituie faptul că acţiunile de folos patriotic.
Din fierul vechi, harnicii o- Cînd în oalele uriaşe a în­
In oadru! căminului cultural organizaţia de bază nu s-a preo­ ţelari de la O.S.M. au turnat
două şarje ale pionierilor. E- ceput să curgă otelul, din piep­
s-au t'nut două conferinţe pe cupat îndeajuns de populariza­ laborarea şarjelor a revenit
schimbului tovarăşului Gogu turile purtătorilor cravatei ro­
tema achiziţiilor, care au fost rea fruntaşilor la achiziţii, cu şii a răsunat salutul pionieresc, Avînt cultural de 1 Mai- la Hunedoara
Josan, care de altfel îi cunoaşte ca dintr-un singur glas.
audiate de numeroşi ţărani mun­ toate că sînt mulţi oare ar fi pe pionieri. Şi prima şarjă de
Pionierii s-au angajat că vor
citori din comună. meritat acest lucru. anul aoesta tot La acelaşi cup­
continua şi pe mai departe a-
Important este faptul că în Inlăturînd aceste deficienţe tor s-a elaborat. In zilele sfîrşitului de aprilie, Intr-o seară din acele zile, piesei „Nota zero la purtare",
ceastă acţiune, care de altfel a motoarele .au huruit mai înver­ trec pe la clubul siderurgiştilor. care va fi reluată pe scena clu­
munca politică accentul s-a pus din activitatea sa, organizaţia Intîlnirea dintre viitorii oţe- şunat, şarjele s-au urmărit mai bului. La uşă m-,am întîlnit cu
lari şi cei care le-au turnat şar­ devenit un obicei bun pentru bine, oţelul lichid a zvîrlit acul Am intrat. M-a surprins un iu­ C. Militam, directorul clubului
pe munca de lămurire de la de bază din comuna Silvaş va ei.' graficului peste plan — spre reş febril. In sala repetiţiilor C.S.H., de la care am aflat că*
norme mai rar atin se; furnal.iş- teatrale, vocea adîncă, plină, a în 27 aprilie, formaţiile artişti'*
om la om. In mod permanent putea deveni o organizaţie şi C. ELENESCU tii Şi oţelarii ou fetele încordate lui Braia, zvîrlea, din improviza­ ce ale combinatului au sărbăto-*
şi împurpurate de căldura cup­ tul balcon replicile luceafărului rit a 10-a aniversare de La înj
secretarul organizaţiei de bază mai puternică, va putea să adu­ toarelor au muncit mai febril. eminescian, date chemărilor ar­ fiinţarea lor. In urmă cu 10
Ziua primăverii omenirii, a tre­ zătoare ale Cătălinei — Raisa ani, tot în cinstea zilei de Ii
(Constantin Berea) a convocat că o contribuţie şi mai însemna­ buit să fie întîmpinată cu noi Mai, sindicatul siderurgiştilor a
victorii. Samoilă, iar Cătălin — şăgal­ adunat tinerele talente în jurul
colectivul de agitatori, şi a or­ tă în direcţia asigurării fondu­ nicul paj, prin Ion Mibail, o în­ ansamblului artistic şi acum,
tul că s-,au propus un număr de demna la fugă, la iubire, în după o decadă de activitate, ele
ganizat cu aceştia temeinice in­ lui central de produse agricole peste o sută măsuri tehnico-or- timp ce povestitorul — Martino- îşi sărbătoresc festiv victoria
ganizatorice din care majorita­ vici — făcea legătura acţiunilor. prin organizarea unui festival ar­
structaje. Agitatorii, împărţiţi pe al statului. V. PITAN tea se pot realiza cu mijloacele In sală, pe jos, cabluri electrice, tistic, o trecere în revistă, la
circumscripţii, au desfăşurat la proprii ale întreprinderii şi care frînghii, mucuri de ţigară stri­ care şi-au adus aportul toate e-
vor duce la o creştere a produc­ vite nervos, fotolii văduvite de chipele culturale: cor, teatru,
'».'VA tivităţii muncii cu peste 4%, în cîte un picior; pe un postament orchestră şi estradă. La locurile
timp de 3 luni de zile. (scena repetiţiilor) decorul fee­ de muncă brigăzile artistice de
In urma succeselor realizate CONSULTAREA COLECTIVULUI ATELIERELOR C.F.R. SIMERIA, ric al unei încăperi împărăteşti, agitaţie au fost şi ele gata de
în dezvoltarea economiei naţio­ Astfel, tov. Traian Irimie a aşteaptă pe pictorul Emil Bran-
nale, statul a putut aloca însem­ asupra îm bunătăţirii sistem ului de salarizare propus montarea unei maşini de dis să-i dea culorile. 1 M a i: la construcţii metalice,
nate fonduri pentru îmbunătăţi­ găurit La partida de armătură a
rea salarizării muncitorilor din a fost faptul că abia 52,5% din cu ridicarea salariului tarifar la sînt juste, unele mult prea largi, cazanului. Tov. maistru Ioan. Pe­ ^ Deodată, un incident: Raisa— oţelărie, laminoare, etc. si au dat
diferite sectoare de activitate. cîştigul muncitorilor îl formează 76,4% din cîştigul mediu. Restul altele prea strînse, astfel că ele tica a propus modificarea cubi- Cătălina — izbucneşte într-un
salariul tarifar, restul fiind for­ salariului va fi format din : spor nu mai constituie un stimulent loului vechi după sistemul celui plîns nervos. Se vede că obser­ program.
Astfel, în ultimii doi ani a mat din: spor de acord 41%, de tacord 14,2%, premii 2,1%, pentru muncitor, ci un simplu nou. Tovarăşul Viasile Petraru vaţiile regizorului Timofte, au
fost îmbunătăţită salarizarea concedii de odihnă 5,5% şi di­ concedii de odihnă 5,6% şi spo­ mijloc de plată. a propus montarea . unui fost cam aspre... Nu-i nimic, aşa Şi celelalte întreprinderi din
muncitorilor din industria car­ verse sporuri, ca ore suplimen­ rul de ore suplimentare de noa­ ventilator la uscător. pentru eco­ se învaţă arta, cu g reu tate! —
boniferă şi mineră, din G.A.S. tare, spor de noapte şi premii. pte 1,7%. In urma consultării, muncito­ nomisirea aerului comprimat. Hunedoara, ca Trustul 4 con­
şi S.M.T., din industria petro­ rii, tehnicienii şi inginerii au fă­ Tov. Ioan Cristea a cerut con­ Se succed, apoi, caricaturalele
lului şi a lemnului, din exploa­ In .acest fel, salariul tarifar nu După noul sistem de salari­ cut o serie de propuneri pentru fecţionarea unui cuptor mic pen­ personagii ale „Art. 214“ din strucţii şi I.C.S.H. şi-au îmbu­
mai constituia elementul hotărî- zare, care se va pune în aplicare îmbunătăţirea sistemului de sa ­ schiţa lui Caragiale, interpretate
tarea căilor ferate, precum şi a La 1 septembrie 1957, cîştigul larizare şi pentru ridicarea pro­ tru uscarea miezurilor mici. Tov. cu mult humor de Valerla Mun- nătăţit activitatea în cinstea lui
inginerilor, tehnicienilor, mun­ tor în cîştigul muncitorilor şi a- mediu realizat va fi cu 15% mai ductivităţii muncii. ing. Rudolf Vereş, a propus re­ teanu, Ovidiu Văşcoi, Ioan Mi 1 Mai, ba au şi organizat for­
ceştia nu erau stimulaţi să-şi mare ca cel realizat 'astăzi, in­ organizarea formaţiilor de lucru hail, Elena Coriciuc şi alţii. maţii rioi cum este cazul la
citorilor şi funcţionarilor din în­ ridice calificarea. Tot datorită clusiv compensaţia de cartelă, Tov. Teodor Oarga, Zamfir în strungărie, formînd partizi pe I.C.S.H. şi care, în această zi,
treprinderile industriale, de con­ acestui fapt, cîştigurile cazangii­ care în salarizarea viitoare v.a Cărpinişan şi Anghel Morar au resoarte importante. Tov. Victor Am plecat, hotărît apoi, ca în au dat programe pentru prima
strucţii şi din alte organizaţii e- lor, care nu puteau realiza spo­ intra în salariul tarifar. propus menţinerea categoriei de Ivonici şi losif Navratil, au pro­ altă seară să asist la repetarea dată pe scena cluburilor lor.
conomice. ruri mari de acord din cauza salarizare la muncă vătă­ pus extinderea globalizării nor­
normelor strînse, erau cele mai Inginerul şef .al întreprinderii melor şi la atelierele anexe. Tov. C. AMAR IEI
Cu toate acestea nu se poate mici din întreprindere, deşi ca- a prelucrat lipsurile existente în mătoare pentru meseriile de
considera că s-a făcut tot ce zangeria era sectorul cel mai întreprindere în ceea ce priveş­ larămari, vopsitor cu minium Szempali a propus o inovaţie, PROGRAMUL CONCURSULUI
important. In schimb, meseriaşii te organizarea producţiei şi nor­ de plumb şi zidari de cup­ acceptată de conducerea între­
se putea face pînă în prezent, în de la întreţinere, care aveau nor­ marea tehnică a m uncii: loare. Tov. Nicolae Gîman .a prinderii, şi anum e: instalarea PRONOSPORT
această direcţie. Există încă me largi, depăşeau mult în cîş- unei linii aeriene de sudură în
multe lipsuri atît în organizarea tig pe cazangii. — pregătirea incomplectă a cerut ca sa se organizeze tran­ hala de vagoane, unde deplasa­ nr. 18 — Etapa din 5 mai 1957
producţiei cît, şi în însăşi siste­ producţiei în multe sectoare care sportul cu lucrători necalificaţi re! aparatelor de sudură de la
mul de salarizare şi de normare Pentru remedierea acestei de­ trebuie compensată la sfîrşitul în secţii, astfel ca muncitorii' să va-gon la vagon se face foarte I. Bucureşti . . . . . . Londra (rugbi)
a muncii aplicat în prezent. Din ficienţe, s-a propus ca salariile lunii prin salturi de producţie, nu-şi piardă timpul. Tov. losif greu.
această cauză, Plenara C.C. al tarifare să fie 76,4% din cîştig II. Ştiinţa Timişoara C. C. A.
P.M.R. din 27 — 29 decembrie şi să fie diferenţiate după im­ ceea ce duce la epuizarea mun­ Moţ şi Octavian Săbău au pro­ Munca de consultare şi discu­
1956 a trasat sarcina îmbunătă­ portanţa meseriei şi condiţiile citorului şi lucru de slabă cali­ pus separarea normelor pentru tare a noului sistem de salari­ III. Energia Ploeşti . Progresul Bucureşti
ţirii sistemului de salarizare şi de lucru. Astfel, salariile tari­ tate ; topitorii de fontă şi bronz. Tov. zare şi normare nu s-'a terminat.
fare ale cazangiilor vor fi cu Ştefan Lăzăroni .a cerut ca me­ Ea continuă şi în prezent, pro­ IV. Dinamo Bucureşti Flamura roşie Arad
normare a muncii. cca 10% mai mari ca ale mese­ — utilizarea utilajelor noi cu canicii şi fochiştii de manevră punerile venite din masă fiind
La atelierele C.F.R. Simeria, riaşilor de La întreţinere, randament slab ; din atelier, să fie retribuiţi ca şi aduse l-a cunoştinţa unei comi­ V. Dinamo Or. Stalin Recolta Tg. Mureş
cei care fac manevră în staţii şi sii centrale.
principiile noului- sistem de sa­ De asemenea, s-a propus ca —¦ mica mecanizare nu e ex­ triaje. VI. Energia Petroşani Energia Oraşul Stalin
o parte a meseriaşilor de la în­ tinsă în toate locurile posibile; Ing. IULIU VERN1CHESCU
larizare au fost larg dezbătute treţinere, unde nu erau îndepli­ Mulţi tovarăşi -au cerut reduce­ VIL Energia Huned. Progresul Sibiu
în perioada 30 martie — 6 apri­ nite condiţiile de lucru în acord — recepţia se face superficial, rea numărului de categorii de Atelierele C.F.R. Simeria
lie, cu muncitorii din atelier în (mecanici compresoare, distribui­ recepţionîndu-se adeseori lucrări încadrare de la 8 la 5 sau cel VIII. Dinamo Bîrlad . Ştiinţa Bucureşti
adunările generale sindicale, şi tori scule, electricieni întreţine­ rău executate sau chiar neexe­ mult 6 categorii. M'ai mulţi mun­
cu inginerii şi tehnicienii în şe­ re, etc.), să treacă la salarizarea cutate ; citori de la vagoane, au propus IX. Triestina , .• .• î • • Fiorentina (câmp. italian)
dinţele de lucru. Cu această o- în regie, cu premii. ca celor care lucrează iarna a- X. Napoli . . i ,
cazie s-a făcut şi consultarea — divizarea exagerată a pa- fară, să ii se dea un spor pentru Roma (câmp. italian)
salariaţilor asupra noului sistem Muncitorii au fost de acord rtizilor, pînă la om în secţia lucru la temperatură joasă. XI. Toulouse . •ţ ,> « •> ¦ Nice (cupa Franţei)
de salarizare îmbunătăţit şi de mecanică ; XII. Bordeaux . ;• *4 ¦ • • Angers (cupa Franţei)
Ceea ce este important, e fap­
normare a muncii. — normele -actuale nu mai MECIURI DE REZERVA
Directorul întreprinderii, Ing.
A Energia Baia Mare Locomotiva Timişoara
Ioan Onac, a arătat că principa­ B Ştiinţa Iaşi . . . Energia C'împîna

la deficienţă a vechii salarizări,