Page 70 - 1957-05
P. 70
Biblioteca Oenbaiă |
r i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l Pe calea construirii
i.n n fo n n a 4 pagini 20 bani SOCIALISMULUI
CITIŢI IN PAS. IV-a Construcţii de noi întreprinderi
în R. P. C hineză
• Guvernul Guy Mollet a fost răs
Anul IX. Nr. 760 Vineri 24 mai 1957 turnat Anul acesta.în R. P. Chineză rul Uniunii Sovietice. Planul
• Puterile occidentale trebuie să se,construiesc în total 550 mari prevede ca pînă la sfîrşitul a-
ţină seama de cea mal Impe
rioasă cerinţă a omenirii. uzine, fabrici şi mine._ Dintre n.u ],Uj s a fje date ţ n exploatare
acestea 102 întreprinderi indus- . ..... . , . . .
• Plenara Comitetului Central al triale se construiesc cu ajuto-
Federaţiei Tineretului Comunist din man ur,riaţi industriale.
Italia
• Dulles continuă să se opună rea
lizării unui acord In problema
dezarmării.
• Creşte traficul prin Canalul de
Suez
Decada culturii R. S. F. S. R. salarizare îm b u n ă tă ţirea nivelului de tra i în China
Rină la încheierea decadei de şi alte raioane din regiune In R. P. ¦Chineză nivelul de cale în viaţa ţăranilor. Trans
trai al i muncitorilor şi ţărani formările socialiste au dus la
culturii R.S.F.S.R. au mai ră — în care încă nu a fost orga Recent, pe adresa redacţiei îm b u n ă t ă ţ it lor, se îmbunătăţeşte an de an. creşterea considerabilă a veni
ziarului nostru au sosit, din Baza materială pentru aceasta turilor ţărapilor. Din 1950 şi
mas- puţine zile. De la deschi nizată. partea unor muncitori, scrisori o constituie creşterea produc pînă în 1956 guvernul R. P.
în Qiare aceştia solicită răspuns ţiei industriale şi cooperativi Chineze a alocat peste 5 mi
dere şi pînă astăzi, în satele şi La bibliotecile publice şi în la diferite întrebări privind mă Răspuns la întrebările Plenara C. C. al Partidului zarea agriculturii. liarde de iuani pentru con
oraşele regiunii noastre, au a- şcoli — se organizează con surile de îmbunătăţire a siste muncitorilor Muncitoresc Romîn, din de strucţii hidrotehnice şi de iri
vut loc numeroase acţiuni cul cursuri literare-ghicitoare, cu mului de salarizare. Dînd sa cembrie 1956, anaiizînd siste In primii patru ani ai planu gaţie, pentru combaterea cala
turale . şi instructive, menite să teme interesante din literatura tisfacţie cererilor respective, în- tegorie tarifară în raport cu ca mul de salarizare în vigoare, a mităţilor naturii şi aplicarea u-
facă şi mai cunoscute maselor rusă. şezători literare, recenzii, cepînd cu numărul de fată, zia lificarea ce o deţin. Reţelele de scos la iveală o serie de defi lui cincinal salariul real al nei serii de măsuri agrotehni
largi de oameni ai muncii, de seri. de basme ruse şi alte ac rul deschide un ciclu de arti salarizare stabilesc cîte cate cienţe în sistemul tarifar. muncitorilor a crescut cu 27 ia ce. Statul a acordat ţăranilor
la oraşe şi sate, realizările cul ţiuni in legătură cu cartea. cole axate pe această temă. gorii tarifare trebuie să existe sută. In perioada 1950-1956 în condiţii favorabile 8 miliar
turale, economice şi sociale ale în diferite ramuri, precum şi S-a constatat că salariul ta s-au construit noi locuinţe pe de de iuani sub formă de îm
R.S.F.S.R. Formele în care s-au La Deva, se pregăteşte un Ce este salariul tarifar ? coeficienţii de creştere a sala rifar a încetat să reprezinte e- o suprafaţă de peste 60 milioa prumuturi. Mari avantaje au
manifestat aceste acţiuni de concurs-ghicitoare, pe marginea riilor de la o categorie la alta. lementul hotărîtor în 'CÎştigul ne de mp. — aproximativ o obţinut ţăranii datorită reduce
popularizare, au fost bogate., şi filmelor romineşti şi sovietice, Sistemul tarifar se compune muncitorului, ponderea lui re- treime din întreaga suprafaţă rii diferenţei de preţuri dintre
participanţilor li s-a lărgit care au rulat pe ecranele cine din trei elem ente: indicatoare Salariul tarifar, stabileşte cu prezentînd pe întreaga indus locativă ce fusese pusă la dis produsele agricole şi cele in
mult orizontul cunoaşterii con matografelor din regiune. le tarifare de calificare, reţe cît se va plăti munca muncito trie doar 60 la sută,, iar în u- poziţia muncitorilor înainte de
diţiilor de muncă şi de trai din lele de salarizare şi salariul ta rului pe unitatea de timp, con nele ramuri chiar mai puţin. eliberare. Ameninţarea cu şo dustriale. Sporirea preţurilor de
marea ţară a socialismului vic Tot în această perioadă, în rifar. Pe baza indicatoarelor ta form gradului de calificare în In trecut, exista un raport ne- majul a dispărut pentru tot
torios. oraşele Deva, Petroşani şi Hu rifare de salarizare, muncitorii meseria respectivă. Salariul ta just între partea cîştigului deauna în China. S-a introdus colectări la produsele agricole
nedoara, vor mai avea loc au sînt încadraţi în o anumită ca- rifar mai depinde de importanţa muncitorului, reprezentată de asigurarea muncii. In 1956 nu
Consiliul regional 'A.R.L.U.S. diţii muzicale de discuri din ram ura economice în care lu mărul muncitorilor asiguraţi a asigurat în 1955 o creştere
— în colaborare cu organiza muzica clasică şi populară rusă Intreprinderea „Recolta" era de 8 milioane persoane.
ţiile de masă şi culturale — şi de muzică romîneascâ. şî-a depăşit planul crează muncitorul respectiv şi cu 2 miliarde de iuani a veni
continuă să pregătească şi să de contractări Au avut loc schimbări radi-
desfăşoare şi pe mai departe In centrele raionale, activea de condiţiile de muncă. turilor ţăranilor.
mari manifestări variate axate ză deja expoziţii cu vînzare şi In ultimele zile, acţiunea de
contractare a produselor agri Termocentrala din Cottbus (R,D. Germană)
^mzare de cărţi ruse sovietice cole s-a desfăşurat cu intensita
te în regiunea noastră. Ca ur Au început de curînd lucră rile de excavare pentru cop-
pe obiectivul aprofundării legă- ^ romineŞti- mare a acestui fapt, lucrătorii NE SCRIU ELEVII
O altă manifestare culturală din cadrul întreprinderii regio struirea primei săli a cazanelor celei mai mari termocentrale
tarilor de prietenie dintre ţara nale de achiziţii şi contractări,
noastră şi marea Uniune So aşteptată cu mult interes este „Recolta* au reuşit să-şi reali trecem cu succes! din R. D. Germană. Această termocentrală, cu o putere de
vietică. şi procesul literar pe care-l zeze planul de contractări în
proporţie de 162 la sută. 1.300 de megawaţi, va fi constr uită la Luebbenau (raionul
Astfel, în localităţile indus pregăteşte Consiliul regional
triale, pe lingă cluburile mun A.R.L.U.S., în colaborare cu Fruntaşe pe regiune sînt a- Cottbus). ţ
citoreşti, se vor organiza ore colectivul de avocaţi. igenţiile raionale din Hune
doara şi Orăştie, care şi-au examenele Curentul produs de această uzină electrică va fi furnizat
realizat planul în proporţie de
distractiv-educative c a : „Zile Cu prilejul acestei decade, 285 l:a sută şi respectiv 222 la unui număr de 120 de oraşe din raionul Cottbus, inclusiv
de odihnă pentru muncitori şi s-a intensificat şi mai mult re sută.
fruntaşi", „Seri cu familia la ţeaua de corespondenţe între Pentru noi, elevii claselor a X-a, uzinelor industriale din aceste localităţi.
club”, „Ziua muncitorului sani oamenii muncii din oraşele şi trecerea examenelor de sfîrşit de
an şi de maturitate, constituie un nele materii — pe lingă o pregă In anul 1959 uzina va pro duce primul curent electric şi
factor determinant, hotărîtor -in ac tire teoretică, se fac in această pe
tivitatea noastră de viitor. rioadă şi experienţe interesante,' La va avea o-putere de 500 mgw. Cărbunii pentru această cen-
fizică şţ chimie, în orele ’de labo
tar”, a „forestierului”, etc. satele regiunii noastre şi între Acum, aceste zile de sfîrşit 'de rator, executăm lucrări cu scopul trală vor fi procuraţi de mina la zi din Schlabendorf.
an şcoiar. sînt zile de bilanţ, al de a ni se întipări mai bine pro
Multe formaţii artistice de a- oamenii sovietici. muncii noastre, zile in care putem ducerea- diferitelor fenomene. La
face o justă apreciere asupra acti limba romină ne vine in ajutor stu
matori din regiune repetă şi-şi Decada culturii R.S.F.S.R. ce vităţii desfăşurată de flecare dintre diul'individual/c-ăre constă fie tre Noi iocuinfe în R. P. U ngară
noi, cu atît mai mult, că ne gă citirea operelor literare ale unui
îmbogăţesc repertoriul cu nu se desfăşoară în toata ţara, sim. înlr-o perioadă de recapitulare scriitor oarecare, - fie în consulta
a materiei parcurse, Această 'pe-, rea numeroaselor articole de ' criti
mere ruseşti de cîntece şi dan contribuie din plin la întărirea că Literară, cu ajutorul cărora pă
suri. legăturilor dintre ţara noastră .....
In timpul decadei culturii şi U.R.S.S., ta colaborarea eco-
R.S.F.S.R., va fi extinsă glă- nomică şi culturală dintre cele
cuta formă de activitate „ura- două ţâri în scopul creşterii ni-
meţii veseli”, pentru a cuprin- velului de trai şi întărirea păcii. !p
- J».
rioadă de recapitulare este un pri trundem în esenţa problemelor.
lej de revizuire şi de verificare a Cheia succesului ta examene o
â te cinstea Siiiei d t 1 ciume cunoştinţelor primite, dar şi p po constituie planificarea timpului ce
trivită ocazie de sistematizare şi n e stă la dispoziţie; Respectareă, cu
întărire a cujioştinţelor căpătate. severitate a programului de studiu-
Iată motivul care ne determină ca, ne va 'da încrederea pentru. ¦câşti
In toate raioanele regiunii Sportivii fac antrenamente asemenea, harnicile muncitoare în aceste ultime zile, să ne încor garea bătăliei examenelor.
noastre se fac pregătiri intense pentru programele de gimnas pregătesc daruri pentru copiii dăm şi mai mult forţele pentru Ne mai despart doar cîteva zile
in întîmpînarea zilei de 1 Iunie, tică ritmică pe care le vor pre de la creşa fabricii. Astfel, cele încheierea ¦ultimului trimestru al
Ziua internaţională a copilului. zenta tot la acest festival. Cei 50 costumaşe uniforme sînt a- anului şcolar şi apoi, cu puteri în de sftrşitul anului şcolar. Odată cu
din' Valea Jiului îi vor avea ca proape gata. Printre muncitoa zecite, să întîmpinăm examenele. aceasta, ne găsim la capătul vie
Despre copiii minerilor oaspeţi în aceste zile pe pionie rele fruntaşe se numără Reghi- ţii de elev şi in momentul pă
rii din Bucureşti, Suceava, Tg. na Klein. Teodora Areeşan. Ma- Pentru unii elevi, manualele; şi şirii spre noi orizonturi.
Copiii din Valea Jiului vor Mureş şi Iaşi (echipele de ria Postolache şi Maria Hen- notiţele nu sînt unicele izvoare de
trai zilele acestea un eveniment handbal). Ei pregătesc sub di ghia. învăţătură, ci găsesc surse noi de Pînă atunci avem. insă marea In R. P. .Ungară se desfăşoară intr-un ritm rapid construcţia de
deosebit. Echipele de artişti a- cunoştinţe in diferite cărţi intere datorie de a munci cu perseveren locuinţe pentru oamenii muncii. La Budapesta — după cum vedeţi şi din
matori din toate şcolile raionu recta îndrumare a Comisiei de Ve»sti din Brad sante. ţă şi încordare pentru a nu des- clişeul nostru — se încearcă acum o nouă metodă de construire a blocu
lui Petroşani se vor întrece în femei, pentru oaspeţii ce-i vor Unele probleme de seamă sînt minţi încrederea ce s-a pus In noi, rilor din materiale prefabricate. Asamblarea materialelor fiind terminală
tre ele la „Festivalul copiilor“. avea, diferite cadouri ca : lăm Copiii de Ia căminul de zi vor studiate în prezenţa a mai multor Personal şi alături de mine toţi s-a trecut la lucrarea interioarelor.
Fiecare echipă se pregăteşte şi elevi, cu care ocazie se fac impor
vrea ca şcoala ei să iasă cîşti- pile de miner, mineri din bronz primi peste cîteva zile în vizită tante schimburi de cunoştinţe. Me colegii mei sîntem hotăriţi să ne
gătoare. în miniatură, batiste cusute de toda studiului in colectiv se dove organizăm in aşa f e l , studiul, .in
membrele comisiei de femei a pe pionierii de la cercul de mîini deşte a fi una din cele mai bune
In afenfia oraşului Petroşani. şi ne ajută la o pregătire mai te cit 'să facem cu cinste faţă exa
îndemînatice al Casei pionieri meinică.
viticultorilor Se vor amenaja expoziţii cu menelor. ''
lor din Brad. Pionierii au pre Important este faptul că, la ci
Din înregistrările meteoro- \ vînzare unde copiii minerilor MARIA STANCIU U n aparat neobişnuit realizat
. logice şi fenologice făcute vor găsi îmbrăcăminte, jucării gătit surprize pentru micuţii de clasa X-a Şcoala medie
’de Staţiunea de avertizare ' şi dulciuri. La Lupeni, comisia Ir cămin. Cîteva păpuşi, punpu-
de femei confecţionează rochiţe Orăştie ¦’ 1
manei Ighiu-Alb’a, reiese; şi cămăşuţe pentru copiii de la life cu bomboane şi alte daruri
ccă au fost îndeplinite condi-^ Ou o productivitate sporită, Je un cercetător celiostovac
<tiîle pentru încoltirea şi dez îi va bucura, cu siguranţă, pe. lemn mai mult şi mai ieftin
cei mai mici sărbătoriţi de Ziua Cercetătorul ceh de cadmiu are pro tă ca o cutiuţă ase
voltarea ciupercii de mană. Karel Vrana de la prietatea. de a absor mănătoare unei bri
Ca atare, pentru a preîntîm-; copilului. Institutul de cerce bi lumina şi, totoda chete, cint&reşte 320
pina dezvoltarea şi extinde-* Pionierii de la Şcoala medie tări din ¦Praga-Vrşo- tă, de a elibera elec grame şi are dimen
<rea boalei, între 27 mai şi ¦ vice a ,realizat- un ,a- troni, care generează siunile : 90x90x37.
} 2 iunie se va face primuF căminul de zi. In Lonea, Pe- de 10 ani, din Brad, se pregă Este in obişnuinţa noastră ca sînt de natură să constituie a-
^stropit cu zeamă bordeleză< trîla, Petroşani şi Vulcan, se a- tesc şi ei să întîmpine ziua de articolele de analiză ce le cel tot sintetizat, de.oare vor parat neobişnuit care un curent electric ce mm. Membrana este
>în concentraţie de 0,50 la su-< menajează parcuri ale copiilor. 1 Iunie. Corul de copii repetă scriem, să aibă două părţi beam mai sus. In ajutorul a- face posibilă perce face să vibreze o situată direct pe a-
riă. Adică, se pune 500 gra-î; acum cîntecele „Dor, dor”, „E distincte: una pozitivă, în ca cestei afirmaţii vin cifrele, reci perea culorilor prin membrană. Cu cît parat. Sunetul e foar
!me sulfat de cupru (piatră ^ Darurile muncitoarelor aşa senină slava”, „Cîntec des re sînt elogiate succesele, une în aparentă, dar edificatoare, simţul .auditiv. Apa cade ¦lumina mai re te puternic şi se poa
!vînătă)', 250 grame var ne-< de la fabrica „Sebeşul“ pre tinereţe” şi „Cîntec de li ori chiar cu prea mult zel, iar pe deplin. Iată de pildă, în pri ratul reacţionează la pede pe sulfatul de te auzi la cîţiva me
istins şi 100 grame piatră < bertate“ . Artiştii amatori de la partea doua critică. Cîte odată mele 4 luni ale anului, produc nuanţele de . lumină cadmiu, sau culoa tri depărtare. Apara
lacră (pentru a mări aderen-^ Muncitoarele fabricii de trico aceeaşi şcoală vor prezenta la însă, e necesar să te abaţi de tivitatea muncii a crescut cu 4 şi culoare şi dă posi rea este tnai deschi tul se pune in func
'ta la friinze); Ia 100 litri apă.<J taje ,'Sebeşul”, în cinstea Zilei festivalul pe care-l va da uni la această regulă, îritrucît păr Ia sută fată de cît era planifi bilitate- cunoaşterii şi să, cu at.it mai mulţi ţiune automat. Con-.
di 1 Iunie, şi-au realizat planul ţile bune copleşesc lipsurile şi cat, preţul de cost a fost re alegerii culorii de pe electroni se eliberea strucţia aparatului
un material, multico ză -şi atunci m em este foarte simplă şi
de producţie între 1—22 mai, tatea de pionieri în ziua de 1 constituie un tot sintetizat din dus cu 5,91 la sută,' producţia lor. ¦Explicaţia aces-, brana. are o rezonan orice amator priceput
cu î 04,1 la sută. In acest timp Iunie, sceneta „Evantaiul”. A- „c„a„re„ pot învăţa şi „aHlţîi!i, 1la_ care g_l1^o1b_ail^ă a fost depăşit,ăv. cu o2A2,6„
au tăcut economii de 55 kg mă semenea programe artistice pen talgerul lipsurilor atîrnă mai la sută, iar producţia marfă cu tui fenomen este ur ţă mai puternică. şi-l poate confecţiona
tase şi 80 kg de lînă, din care tru Ziua copilului pregătesc şi greu în balanţă. 47 la sulă. Tot in ¦aceasta pe
vor confecţiona nenumărate fla pionierii din comunele Puşcu rioadă, s-au dat extra-plan pes mătoarea. : sulfatul Aparatul se prezin singur
Nu greşim, dacă afirmăm, de te 5.000 m.c. răşinoase/ Evi
la bun început, că succesele co
nele şi rochiţe pentru copii. De liţa, Valea Brad, etc. lectivului de la I.F.E.T, Sebeş dent, nu oricare I.F.E.T, din
regiune se poate tnîndri cu .a- Dezvoltarea metalurgiei
Pe ogoarele întinse se munceşte cu spor semenea realizări. Dar ’enunţa în R. P. Polonă
rea acestor cifre nu este suifi-
cientă._ ‘De aceea vom arăta
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO condiţiile care le-ău generat,
M A G A ZIN oooooooooooooooooooooooo Să Începem cu problemele
FRUNTAŞ mecanizării şi micii mecanizări. In anii puterii populare, pro boi. La sfîrşitut actualului plan
ducţia metalurgică a Poloniei a cincinal, producţia de oţel a
De cîteva zile, în magazinul La Fenelasa,^ sectorul Zlat- luat o largă dezvoltare. In ţară Poloniei va creşte pînă la
na, era un gater mic, rudi au fost construite mari între 7.000.000 tone anual.
prinderi metalurgice, între care
, A’ limentara" nr. 12 din oraşul mentar^ şi uzat, cu o producţie combinatul „V. I. Lenin” de la In primele patru luni ale a-
Brad este aşezat la loc de cins scăzuta,.care nu satisfăcea nici Nowa Huţa şi combinatul „Bo- cestui an metalurgiştii polonezi
te „Steagul roşu" de unitate pe 'departe cerinţele sectorului. leslaw : Rîerut” din Pczestocho- au dat tării peste plan mai mult
fruntaşă pe regiune. Aceasta In urma demersurilor antecen- wa, au fost reconstruite o serie de 20.000 de tone oţel şi 46.000
dente anului 1957 ale conduce de uzine rrjetalurgice în Silezia tone laminate.
ca „Bobrek”, „Pokoj“ şi altele.
este răsplata muncii depuse de rii I.F.E.Ţ.-ului, ¦la începutul a- An de an se îmbunătăţesc
lucrătorii din magazin pentru cestui an, a sosit un gater _de Au fost date în exploatare zeci condiţiile sociale şi de trai ale
o deservire cit mai bună, rapi 24 ţoii. De îndată, conducerea de noi furnale şi cuptoare metalurgiştiior. In Silezia şi în
dă şi conştiinciosă a cumpărăto I.F.E.T.-ului a luat măsuri ca Martin moderne. La periferia alte centre metalurgice se des
Varşoviei se construieşte în pre făşoară o largă construcţie de
acest gater să fie pus în func zent uzina de oţel de calitate locuinţe. In apropiere de Kraco-
„Warszawa” care în curînd va via a fost construit noul orăşel
rilor. Dacă magazinul a obţinut Cînd munca esie unită, pe ogoa rele gospodăriei agricole, colective, nu se. ştie dud trece o zi de lucru. Re- . ţiune, fapt care a făcui ca pro intra în funcţiune. socialist al muncitorilor polo
aceste succese, în mare parte se , zuitatele muncii depind, în mare măsură, şi de telul în care se cxccu lă lucrările, precum şi de timpul op- X ductivitatea muncii faţă de cea nezi — Nowa Huţa. In anii pu
dătoresc tovarăşului Ion David, de la vechiul gater, să creas Metalurgiştii polonezi produc
responsabilul magazinului, care că cu mai bine de 60 la sută, în prezent peste. 5.000.000 tone terii populare, metalurgiştii po
s-a preocupat de buna deservire de oţel anual, adică de 3,5 ori
a cumpărătorilor. In luna apri satisfăcînd totodată cerinţele mai mult decît înainte de răz lonezi au primit în folosinţă
lie, planul de desfacere al ma
sectorului la debitatul buşteni peste 80.000 de camere.
lor.
GH. ZAMFIRESCU
gazinului a fost depăşit cu 30 tim în care ele se desfăşoară, lată de ce colectiviştii din Spini, raionul Orăştie, nu au pierdut nici o zi priel- g
la sută. nică lucrului afară şi, prezentîndu-se punctual la muncă, au terminat lucră rile de întreţinere a culturilor. _ g
PAVEL’ POPOVICI In clişeu: O echipă a colectiviştilor din Spini, lucrînd pe ultima postată din lanurile de gtîu. O
corespondent
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOO*00000*00, o
