Page 71 - 1957-05

Pag. 2
Muncitoarea Ioana Urcu
Pe Ioana Urcu, fiică de oa­
meni săraci, din satu Vardini-
ţa, un gind o frămînta de multă
vreme. Vroia să înveţe o mese­
rie.
Intr-o seară, Ioana nu se mai
putu abţine şi mărturisi mamei
ce are de gind să facă, dar, în-
tr-un aşa fel, încît să n-o ne­
căjească prea tare.
— Mamă, vreau să te văd
fericită. Vreau să muncesc, dar
nu la bogaţii satului. Aşi vrea
să merg undeva într-o fabrică,
pe un şantier. Am auzit că la
Hunedoara este nevoie de oa­
meni.
Bătrîna, a simţit atunci un
fior rece, şi cîteva lacrimi i-au
şi apărut în ochi.
— Doamne, fata mamei, cu
ăe-oi fi păcătuit pe lumea asta
să rămîn singură ? Dar dacă
tu vrei n-am cerţi face.
Şi Ioana a plecat. Cînd tre­
nul a început să lunece uşor
spre Hunedoara, Ioana, de pe
scările vagonului, cu lacrimi în
ochi, a mărturisit bătrînei a-
celaşi lucru, pentru a nu ştiu
cita oară.
1— Am să-ţi trimit bani, ro­
chii şi alte lucruri trebuincioase
căci eşti bătrînă şi trebuie să
te ajut.
Ioana a venit la Hunedoara,
ps şantierul Bluming. Prima
dată, pentru că n-o cunoştea
nimeni de ce este capabilă, a
fost angajată la cantină. Dar
Cr@şa înfrepri&îderiî
Primăvara este anotimpul tinereţii pentru toţi, mic şl mare. Razele calde
ale soarelui te fac să te simţi mai bine în aer liber. Aceasta au simţit-o
¦şi micii locatari ai creşei Combinaţii lui siderurgic din Hunedoara.
In timp ce părinţii lor se întrec cu normele de producţie, ei sînt bine
îngrijiţi şi supravegheaţi de către edu catoare.
In clişeu: Educatoarea Sabina Varga, în mijlocul unui grup de copii
de la creşa Combinatului siderurgic Hunedoara, la ora de joc în aer liber.
Instructoarea, prietena
detaşam entului
Rodica Pinder este instructoare
de detaşament la Şcoala medie din
OrăŞtie. A devenit vestită printre
instructori. Pentru hărnicia ei şi
iniţiativa creatoare de a face ac­
tivitatea copiilor cit mai plăcută
şi interesantă, a fost declarată
fruntaşă pe raion, şi a primit din
partea Comitetului Central U.T.M.
insigna de „instructor fruntaş”.
O întîmplare
Pe Paul Soare toţi copiii îl oco­
leau. Era cel mai leneş şf bătăuş
din clasă. La ore, întotdeauna gă­
sea ceva de făcut, numai să nu
gtent la explicaţiile învăţătoru­ n-a primit-o pînă cînd nu a deve­
lui. In recreaţie batea fetele, le
trăgera de cozi şi le făcea să
pllngă.
Ş i învăţătoarea şi instructoarea
s-au luat de ginduri, nu ştiau ce
să-l mat facă. Azi aşa, mîine aşa,
Rodica Pinder a început să se preo­
cupe mai mult de ei. l-a insuflat
dragostea faţă de cravata roşie.
Incit, încet, Paul a început să pri­
mească note mai mari. Dar din
cînd In cînd tot îşi mai da în pe­
tec.
Pe strada tui locuieşte o femeie
bătrînă. Cînd o zărea pe stradă
striga după ea, spunea vorbe urile
şi se strîmba. Şi de data aceasta
sfatul instructoarei l-a ajutat.
— Să fiu. cuminte, să învăţ, dar
cînd mă faceţi pionier, — se în­
furie într-o zi Paul.
într-o zi nu s-a mai putut ab­
ţine. A aruncat cuţitul de bu­
cătărie cît colo şi nu s-a oprit
pînă la serviciul de cadre al
şantierului II Bluming.
— Tovarăşe Tlfigiu, eu nu
mai stau la cantină. Nu vreau
să-mi irosesc puterile degeăba.
Am venit aici să învăţ o mese­
rie.
Tifigiu a privit-o cu o oareca­
re neîncredere. A văzut-o mică
de statură şi se gîndea că, ce
e mic, e şi fără putere. Dar,
pînă la urmă, n-a avut încotro
şi a dat-o în seama montoruliii
Alexandru Oprea, şeful echipei
care montează plăci prefabri­
cate din beton armat.
Te uiţi la pereţii aceia. Sînt
sute de metri pătraţi de plăci
din beton armat, care, dacă ar
prinde glas, te-ar informa că
aproape fiecare a trecut prin
mîinile Ioanei. Le-a aşezat cu
grijă pe uriaşul schelet metalic
care cîntăreşte mii de tone.
Astăzi, Ioana nu mai este fata
aceea de odinioară. Ea a în­
văţat o meserie. Cu banii cîşti-
gaţi şi-a cumpărat rochii, pan­
tofi şi altele. Mama ei păstrează
cu multă grijă toate scrisorile
şi mandatele poştale primite de
la Ioana.
Ioana şi-a realizat visul. Pe
obrajii ei şi ai mamei sate a
apărut bucuria vieţii noi, feri­
cite.
C. CRAC1UNESCU
¦RaSi
l i f t >v-.:v y# í•U
— Cînd ai să ştii să te porţi cu
virstnicii şi cînd nimeni nu va
mai avea ce reproşa despre faptele
tale.
Au trecut luni în şir. Paul de­
venea din ce in ce mai bun şf la
Carte şi la disciplină. Intr-o zi, to­
varăşa instructoare şi cîţiva bă­
ieţi îl zăriră dueîndu-i nanei Floa­
rea, femeia cea bătrînă, sacoşa cu
zarzavaturi.
Aşa, prin munca perseverentă de
aproape un an de zile a Rodicăi,
Paul Soare a reuşit astăzi să se
numere printre cei mai buni copii
din clasă. Are şi cravată roşie, dar
nit un copil bun, aşa cum a dorit
tovarăşa instructoare,
In excursie
Se desprimăvărase. Soarele vesel ^
ii îndemna pe copii să stea mereu )
afară. Intr-tina din zile, din partea
colectivului de conducere, sosi o
propunere. „Să mergem în ex­
cursie” au spus copiii insirudoa-.
rei lor.
Şi dorinţa pionierilor ă fost în­
deplinită. Prima duminică a fost
numită „duminica detaşamentului"
In dimineaţa aceea, toţi copiii
şi-au luat mingi, mincare şi pă­
turi şi au pornit-o în prima ex­
cursie a primăverii.
Şi au petrecut o zi de neuitat.
Băieţii au jucat fotbal şt Rodica,
inslrucioarea detaşamentului, a
fost arbitru. Nici pe. fete nu le-a
uitat. Cu ele a organizai focuri
pioniereşti, întrecere la împletit co­
roniţe şi la ghicitori.
Dealul Holumb unde a 'mers de­
taşamentul in excursie, răbuna de
glasurile voioase ale pionierilor. ¦
E. CHIRAN
^ o l t u iT
MODEI
f. Fustă tinerească din twed, cu bu­
zunare tăiate în partea de jos. Se
poartă cu o bluză ajustată, încheiată
Ia două rînduri de nasturi, din pichet
sau poplin, sau cu o bluză din stofă
subţire.
2. O bluză originală din mătase. De­
corul îl formează bentiţa tighelată său
cu cerculeţe, în loc de rever. Acelaşi
decor se repetă, şi la niânşete.
DRUMW tió é ’AtimM W ty. Njr. 760
W
f e m e ia a iid L o K n a - a it K e
5 "O Gospodina, crescătoare de păsări ••••••••••
::: de Sa Calan
V -atil -Mr'eb'at- vreodată- • gazine, dar despre aceste sec­
prin cîte mîini trece pînă să ţii vom mai vorbi altă dată. ® La uzina „Victoria” din
fie gata de purtat, un puloT Deocamdată am făcut cu­ Călan lucrează multe brigăzi
ver, o pereche de'ciorapi sau noştinţă cu secţiile Unde lu­ de femei. Care de care îşi or­
un combinezon de damă'-P-C*- crează brigada de tineret ganizează mai bine munca,
te mîini. dibace lucrează la fruntaşă pe fabrică. „Colţul munceşte ou multă tragere de
confecţionarea lor ?? O vizită brigăzilor“ a fost şi el un inimă.
la fabrica „Sebeşul“, din ora­ iridicator care m-a ajutat să Brigada condusă de Ana
şul Sebeş, sau o discuţie cu cunosc cîteva din realizările Metea de la confecţionat mie­
una dintre -lucrătoarele de brigăzii tovarăşei Ana Olaru. zuri, depăşeşte zilnic norma cu
aici, vă pot lămuri aceste prO-i Aici sînt trecute depăşirile de 5 la sută. Se evidenţiază în
bleme. : • plan ale brigăzii şi felul cum mod deosebit Meii Francisca şi
Şi-acum, haideţi să pornim şi-au îndeplinit angajamente­ Să creşti păsări este un lucru plăcut şi folositor. Despre aceasta îţi Ana Metea, responsabila bri­
împreună prin cîteva din sec­ le luate în cinstea festivalu­ pot vorbi multe gospodine din oraşul Alba-Iulia. Tov. Maria Şandru, de- găzii.
ţiile fabricii. -• Prima 'secţie lui. Nu-i mare brigada, dar
este cea de croit. Aici lucrea­ rezultatele ei sînt deosebit de legată a comisiei de femei pe strada Dobrogeanu Gherea din Alba-Iulia, Nici brigada de producţie de
ză Elena Ofrim, secretara or­ frumoase. Doar nu degeaba a îndrăgit păsările. Curtea ei este plină de găini, gîşte, pui şi boboci, la sortimentul bazoane tuburi,
ganizaţiei U.T.M. pe secţie. poartă numele de brigadă Pîriă acum ea are 12 găini, 53 pui de găină, 35 boboci de gîscă şi 5 condusă de Maria Lulea, nu se
I n momentul -vizitei •noastre, fruntaşă. gîşte mări. De asemenea, a mai pus sub cloşcă 25 ouă de raţă şi 50 ouă lasă mai prejos. Turnătoarele
tocmai aşezase tiparul şi se dd găină. harnice de aici îşi depăşesc
pregătea să croiască. Din- — S-avem grijă de calita­ planul de producţie zilnic cu
tr-odată, cu multă siguranţa, tea lucrului, fetelor — a pro­ In fiecare an, gospodina Maria Sandru, pe iîngă faptul că are ouă 25—30 la sută.
a tăiat, după tipar, mai multe pus. într-una din zile respon­ şi carne de pasăre pentru consumul în casă, realizează şi unele sume de
confecţii. sabila, tovarăşelor sale. bani din vînzarea ouălor şi a pă sărilor. Şi despre femeile de la sec­
ţia de montaj se poate spune
De la croit, materialele ga­ Şi de atunci, rar cînd mai In clişeu: gospodina Maria Şan dru, dînd de mîncare păsărilor. ceva. In cinstea zilei de 1 -Im
ta pentru încheiat, trec la sec­ apare vreun fir scăpat sau nie fac economii de tablă nea­
ţia de brodat. Aici,, maşinile vreo- defecţiune la confecţiile gră şi dau zilnic peste plani
automaje, numai să lkse dea pe care le execută brigada.
„comanda“," punîndu-le mo­ E doar brigadă de calitate. 200 bucăţi de nipiuri de radia“«
delul, şi-s gata să execute • Pe luna aprilie, cele 5 tete toare, în loc de 50 cît le este
' broderia. din brigadă au reuşit să-şi angajamentul. Printre cele mai
îndeplinească planul cu 157 iscusite muncitoare se numără1
Cînd a fost vorba de sec­ la sută. Numai Elena Ofrim Iuliana Roman, Iulia Bauthman'
ţia paspal, n-am înţeles prea' ^i-a realizat planul cu 173 la şi Maria Teg.
mare lucru. Am privit apoi sută. Nici Maria Similie nu
mai-mult şi mai,.atent la ceea s-jj dat bătută. Ea ă reuşit să Din munca comisiilor de femei
încheie atîtea confecţii, că li­
ce lucrau fetele şi m am lă­ nia roşie a graficului ei a
murit îndată. Aici se încheie, urţat pînă la 168 la sută. • In cinstea zilei de 1 Iunie, pregătiri pentru sărbătorirea contribuie tot mai mult la ri«
apoi se fac tivurile şi se pun Rezultate frumoase au ob­ pretutindeni Comisiile de femei Zliei internaţionale a copilului. dicarea nivelului de trai al oa«
garniturile la confecţiile croi­ ţinut : Schuster Ecaterina şi se pregătesc intens. Astfel, Co­ Comisia de femei pregăteşte biciuior muncii. Ele şi-au dat
te. Mai sînt şi alte secţii la Maria Bindea care muncesc misia de femei a oraşului Sime- deschiderea unui bazar cu o- concursul la întreţinerea cultu­
fabrica „Sebeşul“ pe unde în aşa fel încît lucrul pe ca- ria a luat măsuri să organi­ biecte pentru copii. Pînă în rilor pe o suprafaţă de 512
zeze un concert de muzică prezent, s-au lucrat prin muncă hectare Ia plivit, şi 40 hectaie
mâi trec puloverele, ciorapii re-1 fac ele şă fie după gus­ populară. Mamele se pregătesc voluntară, peste 20 de rochiţe, la prăşit. S-au evidenţiat în
şi lingerie de damă, pînă tul cumpărătorilor. să facă cadouri frumoase pen­ mod deosebit Maria Moguţa de
i cînd să pornească spre ma- ' tru copiii lor. Comisia de femei spiel-hozene, şorţuleţe şi altele. la G.A.C. Ţelna, Maria Fosloc
C. E. va premia cu jucării pe cei mai Tot prin muncă voluntară se de Ia G.A.C. Căpud şi alte fe­
buni participanţi Ia concursul lucrează încă 50 de şorţuleţe- mei.
\ de triciclete şi biciclete care se uniforme pentru toţi copiii de
va desfăşura cu prilejul lui 1 la grădiniţa din Ilia. Multe femei se ocupă de ase­
Inima de mama Iunie. menea cu creşterea păsărilor,
* Femeile de Ia gospodăriile reuşind ca pînă în prezent să
N-am să vorbesc prea multe unele jocuri vesele, educative. • Şi în raionul Ilia se fac agricole colective şi întovărăşi­ crească 150.000 de pui. Printre
despre viaţa tinerei Ana Epure, âa 9,30, infirmiera Maria Cis- rile agricole din raionul Alba cele mai pricepute crescătoare
despre amb.iţia .şi dragostea ei de păsări se pot număra Ana
de învăţătură sau de faptul că maş intră în sală şi anunţă: i LEGUMICULTOARELE Vesa, Ana Goţa, din comuna
şi-a împlinit visul. „Acum este ora mesei”. Copiii Vjinţul de Jos, Zamfira Popa şi
îşi întrerup jocul şi pornesc
Ana Epure e de prin părţile. spre’ sufragerie. După gustarea
Colectivistele de la gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin" Silvia Rusan, din comuna Sîn-
Filiaşului, regiunea Craiova. De de dimineaţă, educatoarea în­ din Sebeş sînt vestite legumicultoare. fimbru, care au crescut pînă a-
copilă a prins să iubească co­ cepe să le povestească vreun In fiecare an grădina de legume a adus G.A.C. mari venituri în bani. cum peste 100 de păsări.
piii. Deşi elevă în şcoala ele­ basm sau să le prezinte o po­ Echipa de femei, care lucrează la gră dină, se mândreşte, pe drept cuvînt, cu In comuna Zlatna şi în ora­
mentară, îi plăcea să se joace veste în imagini. asemenea realizări.
şul Aibă Iulia, prin grija Comi­
cu ei, să le mîngîie părul/bălai. Necazurile se uită Şi în acest an, ele sînt hotărîte să obţină o producţie cît mal mare siei de femei, se va amenaja
La rugăminţile ei, a fost dată de legume şi zarzavaturi. cîte un solar pentru jocul co­
la şcoala pedagogică din Cra­ In mijlocul copiilor, educatoa­ Clişeul nostru înfăţişează echipa legumicolă la sădit ardei. Pînă acum, L piilor.
iova. rea Ana Epure este veselă, în­
au sădit peste 1.000 de fire.
In 1953, cînd a ţermiriat.-o, re­
partizată ca educatoare în co­ totdeauna cu zîmbetul pe buze,
muna Sîntămăriâ-Orleâ, raionul
Haţeg, a venit în regiunea vorbind cu aceeaşi căldură fie­
noastră. La grădiniţa de copii,
a dovedit aceeaşi dragoste faţă căruia. Dar, despărţindu-se de
de micuţii pe care îi avea în
grijă. Lîngă ea, copiii nu sim­ copii, care acum s-au întins în
ţeau lipsa mamei lor.
pătucurile lor pentru somnul
Curînd, Ana Epure,’ 'fu cu­
noscută ca una dintre educatoa­ obligatoriu, şi inlrînd în birou,
rele cu experienţă din raion şi
adusă (în 19.54) la grădiniţa de fruntea ei se brăzdează cu cî­
copii cu orar redus din oraşul
Haţeg. teva cute. Unde este educatoa­
Aci, 'a avut o activitate bo­ rea veselă de adineaori ? Ce
gată. Cînd s-a deschis grădi­
niţa cu orar normal, pentru necaz o frâmîntă ?
munca ei conştiincioasă şi rod­
nică, a fost recomandată în pos­ Cauza am aflat-o mai tîrziu.
tul de directoare.
Era vorba de o mamă care nu
Şi iat-o acum pe tînăra.Ana
Epure, care nici nu. a împlinit avea încredere în educatoare,
vîrsta de 22 ani, directoare şi-
educatoare la ,,grupa mare'-' a în grădiniţă. Vorbise de cîteva
grădiniţei cu orar normal, des­
chisă în martie 1957. ori cu ea, dar degeaba. Valen­
Ore de veselie tina Udrea, îşi exprimase une­
Ora 7. Pe uşă grădiniţei încep le păreri nu tocmai bune des­
să sosească primii copii, unii
aduşi de mame, alţii singuri. pre grădiniţă şi nu vroia să-şi
Imediat, o soră. medicală îi ia
în primire. După ce le face con­ trimită fetiţa aci. Ea a sfătuit-o
trolul igienic, fiecare este tre­
cui la grupa lui. să vorbească cu alte mame. A-
In sala de clasă „grupa ma« csasta era pricina supărării. /
re", educatoarea Ana Epure îi
învăluie pe micuţi cu privirea fost însă deajuns să audă gla­
ei drăgăstoasă, de adevărată
mamă. După ce-i mai îtîtrebă surile copiilor care se deşteptau,
unele• lucruri de pe deasă, înce­
) pe jo cu l¦liber. şi înfăţişarea ei deveni din nou Da grădina de legdme
veselă.
Intr-o zi, în orele’ de plim­
bare,’ a u " vizitat farmacia şi k
spitalul. După aceea ’ copiii în­
cercau jocul „de-a farmacia”. Au trecut trei zile de la con­ Cu cîţiva ani în urmă, mem­ cX aici lucrează oameni har­ Dar dacă unele colectiviste
Văzîndu-le dorinţa, educatoarea vorbirea cu Valentina Udrea. brii G.A.C. „Petofi S an io r”, nici. Straturile de ceapă, ustu­ din echipa legumicolă au în«
intetvihte cii ideile ei. Aşa încep Aceasta, convinsă de alte ma­ din colonia Ceangăi-Deva, au roi, sînt frumos aranjate şi fă­ drâgit grădina, altele sînt de^
me, a dus pe Victoriţa la gră­ hotărît să creeze o grădină de ră pic de buruiană. In răsad­ zinteresate. Szabo Agneta şi
diniţă. să „încerce”. Pe la ora legume şi zarzavaturi. La gră­ niţe, răsadurile de varză, a~Jei, Hofflpot iuliana de-abia dacă
17, a venit s-o ia. Victoriţa nu dină a fost repartizată să lu­ roşii, şi vinete parcă rîd la soa­ au făcut cîteva zile la grădină.
vroia să plece. Vrînd, nevrînd, creze o echipă de femei. P.in re. Mai la o margine a grădi­
mama a trebuit s-o lase pînă ia hărnicia femeilor, în fiecare an nii, un grup de femei lucează Se întrec
ora 19, cînd se închidea grădi­ grădina de legume şi zarzava­ de zor. Printre ele se află co­
niţa. turi a adus mari venituri gos­ lectivistele Magdalena Lazăr. legumicultoarele
podăriei. Anul trecut, colecti­ Jok Clara, Ana Răileanu şi
• La despărţire, Valentina viştii au hotărît să mărească Nagy Iuliana. La capătul fiecărei parcele cu
Udrea i-a spus, oarecum ruşi­ legume şi zarzavaturi, se văd
nată, educatoarei: snpraiaţa grădinii la 10,40 hec­ Cu o migală specifică numai nişte ţăruşi, pe care sînt în­
tare. femeilor, săpau morcovii, la. scrise numere. Din discuţii, am
— Iartă-mi neîncrederea. care abia dăduse cîte o frunză, aflat rostul acestor ţăruşi.
Acum văd că, aşa tînără cum O zi de muncă două.
eşti, ştii să te porţi cu copiii, Echipa de femei a hotărît ca
să-i atragi. Inima îţi este ca De cum arunci o primă pri­ — Este un lucru destul de în acest an fiecăreia din ele să
aceea a unei adevărate m am e! vire asupra grădinii colectiviş­ greu, — ţinu să spună tovară­ i se repartizeze o suprafaţă -de
tilor din Deva, îţi dai seama şa Magdalena Lazăr, — dar circa 60 ari, pe care să o lu­
R. BUDIN creze. Deci fiecare este cointe­
vezi că buruiana creşte mai re­ resată să facă lucrări de caii«
SFATURI CULINARE pede ca morcovii. Dacă nu-i tate bună( şi la timp. Acest Iu«
săpăm acum, apoi la toamnă cru a dat’ naştere la o vie în­
MENU per, muştar, o lingură de smîntînă, vom culege buruieni nu mor­ trecere. Cine va avea cel mal
1) Pastet de ficat sare şi pătrunjel. covi. frumos şi mai bine îngrijit lot?.
Acest lucru, timpul îl va lăr
Ficatul, înainte de a se pune la In dupa-amiaza acelei zile, muri. Iar la toamnă, fiecare îşi
folosind timpul prielnic, colec­
2) Gogoşi deputăţeşti fript, se ţine 2 ore în lapte. tivistele au plantat’ răsadurile. va vedea rodul muncii.
Pastet de ficat Gogoşi deputăţeşti desprinde de pe lingură, se Iasă să la fiert. Restul laptelui şi gălbenuşu
se răcească puţin, se adaugă ouăle, rile, făina şi y2 din zahăr le ames
350 gr. ficat de viţel curăţat de Cantităţi: cîte unul, amestecînd mereu pînă se tecăm împreună y j oră, îi adăugăi
vine la care se adaugă o lingură de I di. apă lipeşte din nou de lingură. laptele fiert, cîte puţin, dăm din no
grăsime (se poate folosi grăsime ră­ la foc însă punem cratiţa într-o era
masă de la friptură) se înăbuşe în­ 1 dl. lapte Se fac gogoşi mici pe o lavă ne­ tiţă cu apă fierbinte. Lăsăm să fiai
tr-o cratiţă. Se pune puţin piper boa­ 100 gr. grăsime sau 150 unt unsă. Lăsăm să stea puţin' le dăm la bă, amestecînd mereu pînă se îngroă
be, o lingură de bulion, foi de dafin, 150 gr. făină cuptor şi nu le mişcăm ’/i oră.
ceapă, apă. Acoperim şi frigem. 5 ouă întregi şă, se adaugă albuşul, care a fost bt
un vîrf de cuţit sare Cînd sînt gata, le umplem cu o tut cu restul zahărului.
Cînd e moale Se dă de 3 ori prin Apa, laptele, sarea şi grăsimea se cremă formată din :
maşina de tocat, cald, se trece prin fierb la un loc pe foc. Cînd ames­ Umplem golurile gogoşilor, căror
tecul e fiert, se adaugă făină cîte y2 litru lapte nefiert, 3 ouă, 150 gr. te-am tăiat capacul, le decorăm ci
Sită, se adaugă 3 gălbenuşuri fierte, puţin, amestecînd ca la mămăligă. zahăr y2 baton vanilie, 70 gr. făină
Se. amestecă in continuu pînă se (amidonul este mai bun). frişcă şi Ie punem capacul puţin cu
trecute prin sită, zeamă de lămîie, pi­ cat, ca o pălărie.
Din lapte 4 dl. şi vanilia se pun