Page 72 - 1957-05

Pag. 2
Muncitoarea Ioana Urcu
Pe Ioana Urcu, fiică de oa­
meni săraci, din satu Vardini-
ţa, un gînd o frămînta de multă
vreme. Vroia să înveţe o mese­
rie.
Intr-o seară, Ioana nu se mai
putu abţine şi mărturisi mamei
ce are de gînd să facă, dar, în-
tr-un aşa fel, incit să n-o ne­
căjească prea tare.
— Mamă, vreau să te văd
fericită. Vreau să muncesc, dar
nu la bogaţii satului. Aşi vrea
să merg undeva într-o fabrică,
pe un şantier. Am auzit că la
Hunedoara este nevoie de oa­
meni.
Bătrîna, a simţit atunci un
fior rece, şi cîteva lacrimi i-au
şi apărut în ochi.
— Doamne, fata mamei, cu
ăe-oi fi păcătuit pe lumea asta
să rămîn singură ? Dar dacă
tu vrei n-am ce-ţi face.
Şi Ioana a plecat. Cînd tre­
nul a început să lunece uşor
spre Hunedoara, Ioana, de pe
scările vagonului, cu lacrimi în
ochi, a mărturisit bătrînei a-
celaşi lucru, pentru a nu ştiu
cîta oară.
-— Am să-ţi trimit bani, ro­
chii şi alte lucruri trebuincioase
căci eşti bătrînă şi trebuie să
te ajut.
Ioana a venit la Hunedoara,
ps şantierul Bluming. Prima
dată, pentru că n-o cunoştea
nimerii de ce este capabilă, a
fost angajată la cantină. Dar
Creşa înfreprimderis
Primăvara este anotimpul tinereţii pentru toii, mic şi mare. Razele calde
ale soarelui te fac să te simţi mai bine în aer liber. Aceasta au slmţlt-o
şi midi locatari ai creşei Cottiblnatu lui siderurgic din Hunedoara.
In timp ce părinţii lor se întrec cu normele de producţie, ei sînt bine
îngrijiţi şi supravegheaţi de către edu catoare.
In clişeu: Educatoarea Sabina Varga, în mijlocul unui grup de copii
de la creşa Combinatului siderurgic Hunedoara, la ora de joc în aer liber.
Instructoarea, prietena
detaşam entului
Rodica Pinder este instructoare
de detaşament la Şcoala medie din
OrăŞtie. A devenit vestită printre
instructori. Pentru hărnicia ei şi
iniţiativa creatoare de a jace ac­
tivitatea copiilor cit mai plăcută
şi interesantă, a !ost declarata
fruntaşă pe raion, şi a primit din
partea Comitetului Central U.T.M.
insigna de „instructor fruntaş”,
O întîmpîare
Pe Paul Soare toţi copiii îl oco­
leau. Era cel mai leneş şf bătăuş
diti clasă. La ore, întotdeauna gă­
sea ceva de făcut, numai să nu
M gtent la explicaţiile învăţătoru­
lui. In recreaţie bălca felele, le
trăgera de cozi şi le făcea să
plîngă.
Ş i învăţătoarea şl instructoarea
s-au luat de gînduri, iui ştiau ce
să-i mal facă. Azi aşa, mîine aşa,
Rodica Pinder a început să se preo­
cupe\ mai mult de el. I-a insuflat
dragostea faţă de cravata roşie,
încet, încet, Paul a început să pri­
mească note mai mari. Dar din
cînd în cînd tot îşi mai da în pe­
tec.
Pe strada lui locuieşte o femeie
bătrînă. Cînd o zărea pe stradă
striga după ea, spunea vorbe urile
şi se strîmba. Şi de data aceasta
sfatul instructoarei l-a ajutat.
— Să fiu cuminte, să învăţ, dar
cînd mă faceţi pionier, — se în­
furie într-o zi Paul.
COLŢUL
MODEI
f. Fustă tinerească din twed, cu bu­
zunare tăiate în partea de jos. Se
poartă cu o bluză ajustată, încheiată
la două rînduri de nasturi, din pichet
sau poplin, sau cu o bluză din stofă
subţire.
2. O bluză originală din mătase. De-
x corul îl formează bentiţa tighelată său
cu cerculeţe, în loc de rever. Acelaşi
.ţ? ' decor se repetă, şi la ntanşete.
îtitr-o zi nu s-a mai putut ab­
ţine. A aruncat cuţitul de bu­
cătărie cît colo şi nu s-a oprit
pînă la serviciul de cadre al
şantierului II Bluming.
— Tovarăşe Tifiglu, eu nu
mai stau la cantină. Nu vreau
să-mi irosesc puterile degeăba.
Am venit aici să învăţ o mese­
rie.
Tifigiu a privit-o cu o oareca­
re neîncredere. A văzut-o mică
de statură şi se gîndea că, ce
e mic, e şi fără putere. Dar,
pînă la urmă, h-a avut încotro
şi a dat-o în seama montorului
Alexandru Oprea, şeful echipei
care montează plăci prefabri­
cate din beton armat.
Te uiţi la pereţii aceia. Sînt
sute de metri pătraţi de plăci
din beton armat, care, dacă ar
prinde glas, te-ar informa că
aproape fiecare a trecut prin
mîinile Ioanei., Le-a aşezat cu
grijă pe uriaşul schelet metalic
care cîntareşte mii de tone.
Astăzi, Ioana nu mai este fata
aceea de odinioară. Ea a în­
văţat o meserie. Cu banii cîşti-
gaţi şi-a cumpărat rochii, pan­
tofi şi altele. Mama ei păstrează
cu multă grijă toate scrisorile
şi mandatele poştale primite de
la Ioana.
Ioana şi-a realizat visul. Pe
obrajii ei şi ai mamei sale a
apărut bucuria vieţii noi, feri­
cite.
C. CRACIUNESCU
— Cînd ai să ştii să te porţi cu
vîrstnicli şi cînd nimeni nu va
mai avea ce reproşa despre faptele
tale.
Au trecut luni în şir. Paul de­
venea din ce în ce mai bun şf la
Carie şi la disciplină. Intr-o zi, to­
varăşa instructoare şi cîţiva bă­
ieţi îl zăriră ducîndu-i nanei Floa­
rea, femeia cea bătrînă, sacoşa cu
zarzavaturi.
Aşa, prin munca perseverentă de
aproape un an de zile a Rodicăi,
Paul Soare a reuşit astăzi Să se
numere printre cei mai blini copii
din clasă. Are şi Cravată roşie, dar
n-a primit-o pînă cînd nu a deve­
nit un copil bun, aşa cum a dorit
tovarăşa instructoare,
In excursie
Se desprimăvărase. Soarele vesel ^
ii îndemna pe copii să stea mereu )
afară. Intr-una din zile, din partea
colectivului de conducere, sosi o
propunere. „Să mergem în ex­
cursie” au spus copiii insirudoa-¦
rei lor.
Şi dorinţa pionierilor ă fost în­
deplinită. Prima duminică a fost
numită „duminica detaşamentului"
In dimineaţa aceea, toţi copiii
şi-au luat mingi, mincare şi pă­
turi şi au pornit-o în prima ex­
cursie a primăverii.
Şi au petrecut o zi de neuitat.
Băieţii au jucat fotbal şt Rodica,
instructoarea detaşamentului, a
fost arbitru. Nici pe, fete nu le-a
uitat. Cu ele a organizai focuri
pioniereşti, întrecere la împletit co­
roniţe şi la ghicitori.
Dealul Holumb unde a 'mers de­
taşamentul în ekeursie, răbuna de
glasurile voioase ale pionierilor. ¦
E. CHIRAN
'; DRUMW $oéAkr8MWU!. Njr. 760
*
fem eia
t& L ie lo > K
5 rvarvir*-;-. Gospodina, crescătoare de păsări Turgiăteareie jjjljjn
"O
:::::::: ? S v§
ۉ@ lia 'wSDsSlini
V-atL- '-fit-r’efiat- vreodată/ • gazine, dar despre aceste sec­
prin cîte mîini trece pînă să ţii vom mai vorbi altă dată.
® La uzina „Victoria” din
fie gata de purtai, un pulo- Deocamdată am făcut cu­ Călan lucrează multe brigăzi
de femei. Care de care îşi or­
ver, o pereche de'ciorapi sau noştinţă cu secţiile unde lu­ ganizează mai bine munca,
munceşte cu multă tragere de
un combinezon de damă-PC*-' crează brigada de tineret inimă.
te mîini. dibace lucrează la fruntaşă pe fabrică. „Colţul Brigada condusă de Ana
confecţionarea lor ?3 O vizită brigăzilor“ a fost şi el un Metea de la confecţionat mie­
la fabrica „Sebeşul“, din. ora­ iridicator care m-a ajutat să zuri, depăşeşte zilnic norma cu
5 la sută. Se evidenţiază în
şul Sebeş, sau o discuţie cu cunosc cîteva din realizările mod deosebit Meii Francisca şi
una dintre -lucrătoarele de brigăzii tovarăşei Ana Olaru. Ana Metea, responsabila bri­
aici, vă pot lămuri aceste prcM Aici sînt trecute depăşirile de găzii.
— plan ale brigăzii şi felul cum
bleme. ¦ ,.»• şi-au îndeplinit angajamente­ Nici brigada de producţie de
le luate în cinstea festivalu­ la sortimentul bazoane tuburi,
Şi-acum, haideţi să pornim lui. Nu-i mare brigada, dar Să creşti păsări este un lucru plăcut şi folositor. Despre aceasta îţi condusă de Maria Lulea, nu se
împreună prin cîteva din sec­ rezultatele ei sînt deosebit de pot vorbi multe gospodine din oraşul Alba-Iulia. Tov. Maria Şandru, de- lasă mai prejos. Turnătoarele
ţiile fabricii. -• Prinra 'secţie frumoase. Doar nu degeaba harnice de aici .îşi depăşesc
este cea de croit. Aici lucrea­ poartă numele de brigadă legată a comisiei de femei pe strada Dobrogeanu Gherea din Alba-Iulia, planul de producţie zilnic cu
ză Elena Ofrim, se,cretara or­ fruntaşă. a îndrăgit păsările. Curtea ei este plină de găini, gîşte, pui şi boboci, 25—30 la sută.
ganizaţiei U.T.M. pe secţie. Pînă acum ea are 12 găini, 53 pui de găină, 35 boboci de gîscă şi 5
"In momentul -vizitei ¦noastre, — S-avem grijă de calita­ gîşte mari. De asemenea, a mai pus sub cloşcă 25 ouă de raţă şi 50 ouă Şi despre femeile de la sec­
tocmai aşezase tiparul şi se tea lucrului, fetelor — a pro­ dd găină. ţia de montaj se poate spune'
pregătea să croiască. Din- pus. într-una din zile respon­ ceva. In cinstea zilei de 1 -lu-i
tr-odată, cu multă siguranţă, sabila, tovarăşelor sale. In fiecare an, gospodina Maria Sandru, pe lîngă faptul că are ouă nie fac economii de tablă nea-:
a tăiat, după tipar, mai multe şi carne de pasăre pentru consumul în casă, realizează şi unele sume de gră şi dau zilnic peste p.lani
Şi de atunci, rar cînd mai bani din vînzarea ouălor şi a pă sărilor.
confecţii. apare vreun fir scăpat sau 200 bucăţi de niipktri de radia-'
vreo- defecţiune la confecţiile In clişeu: gospodina Maria Şan dru, dînd de mîncare păsărilor. toare, în loc de 50 cît le este
De la croit, materialele ga­ pe care le execută brigada. angajamentul. Printre cele mai
ta pentru încheiat, trec la sec­ E doar brigadă de calitate. iscusite muncitoare se numără1
ţia de brodat. Aici,, maşinile • Pe lima aprilie, cele 5 tete Iuliana Roman, Iulia Bauthman'
automa;tev numai să lU.se dea din brigadă au reuşit să-şi şi Maria Teg.
„comandă",“ punîndu-le mo­ îndeplinească planul cu 157
delul, şi-s gata să execute la sută. Numai Elena Ofrim
broderia.
Cînd a fost vorba de sec­ ^i-a realizat planul cu 173 la
ţia paspal, n-am înţeles prea- sută. Nici Maria Similie nu
mare lucru. Am privit apoi s-ş dat bătută. Ea ă reuşit să Din munca comisiilor de femei
maCmult şi mai..atent la ceea încheie atîtea confecţii, că li­
ce lucrau fetele şi m am lă­ nia roşie a graficului ei a
murit îndată. Aici se încheie, urţat pînă la 168 la sută. ® In cinstea zilei de 1 Iunie, pregătiri pentru sărbătorirea contribuie tot mai mult la rL
apoi se fac tivurile şi se pun Rezultate frumoase au ob­ pretutindeni Comisiile de femei Zliei internaţionale a copilului. dicarea nivelului de trai al oa-:
garniturile la confecţiile croi­ ţinut : Schuster Ecaterina şi se pregătesc intens. Astfel, Co­ Comisia de femei pregăteşte mcmior muncii. Ele şi-au dat
te. Mai sînt şi alte secţii la Maria Bindea care muncesc misia de femei a oraşului Sime- deschiderea unui bazar cu o- concursul la întreţinerea cultu­
fabrica „Sebeşul“ pe unde în aşa fel îneît lucrul pe ca- ria a luat măsuri să organi­ biecte pentru copii. Pînă în rilor pe o suprafaţă de 512
mâi trec puloverele, ciorapii re-1 fac ele şă fie după gus­ zeze un concert de muzică prezent, s-au lucrat prin munca hectare la plivit, şi 40 hectaie
şi lingerie de damă, pînă tul cumpărătorilor. populară. Mamele se pregătesc voluntară, peste 20 de rochiţe, la prăşit. S-au evidenţiat în
cînd să pornească spre ma- ' să facă cadouri frumoase pen­ spiel-hozene, şorţulete şi altele. mod deosebit Maria Moguţa de
C. E. tru copiii lor. Comisia de femei Tot prin muncă voluntară se la G.A.C. Ţelna, Maria FoToc
va premia cu jucării pe cei mai lucrează încă 50 de şorţuleţe- de Ia G.A.C. Căpud şi alte fe­
\ buni participanţi Ia concursul uniforme pentru toţi copiii de mei.
de triciclete şi biciclete care se la grădiniţa din Ilia.
Inima de mama va desfăşura cu prilejul lui 1 Multe femei se ocupă de ase­
?’’ Iunie. * Femeile de la gospodăriile menea cu creşterea păsărilor,
N-am să vorbesc prea multe unele jocuri vesele, educative. agricole colective şi întovărăşi­ reuşind ca pînă în prezent să
• Şi în raionul Ilia se fac rile agricole din raionul Alba crească 150.000 de pui. Printre
cele mai pricepute crescătoare
despre viaţa tinerei Ana Epure, Ea 9,30, infirmiera Maria Cis- de păsări se pot număra Ana
Vesa, Ana Goţa, din convină
despre ambiţia şi dragostea ei metş intră în sală şi anunţă: îLEGUMICULTOARELE Vjnţul de Jos, Zamfira Popa şi
de învăţătură sau de faptul că „Acum este ora mesei”. Copiii Silvia Rusan, din comuna Sîn-
şi-a împlinit visul. Colectivistele de la gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin" timbru, care au crescut pînă a-
îşi întrerup jocul şi pornesc din Sebeş sînt vestite legumicultoare. cum peste 100 de păsări.
Ana Epure e de prin părţile. spre^ sufragerie. După gustarea
Eiliaşului, regiunea Craiova. De de dimineaţă, educatoarea în­ In fiecare an grădina de legume a adus G.A.C. mari venituri în bani. in comuna Zlatna şi în c a ­
copilă a prins să iubească co­ cepe să le povestească vreun Echipa de femei, care lucrează la gră dină, se mîndreşte, pe drept cuvînt, cu şul Alba Iulia, prin grija Comi­
piii. Deşi elevă în şcoala ele­ basm sau să le prezinte o po­ asemenea realizări. siei de femei, se va amenaja
mentară, îi plăcea să se joace veste în imagini. cîte un solar pentru jocul co­
cu ei, să le mîngîie părul, bălai. Şi în acest an, ele sînt hotărîte să obţină o producţie cît mal mare
Necazurile se uită de legume şi zarzavaturi.
La rugăminţile ei, a fost dată
la şcoala pedagogică din Cra­ In mijlocul copiilor, educatoa­ Clişeul noslrti înfăţişează echipa legumicolă la sădit ardei. Pînă acum, piilor.
iova. rea Ana Epure este veselă, în­ au sădit peste 1.000 de fire.
totdeauna cu zîmbetul pe buze,
In 1953, cînd a ţermipat.-o, re­ vorbind cu aceeaşi căldură fie­
partizată ca educatoare în co­ căruia. Dar, despărţindu-se de
muna Sîntămăriă-Orlea, raionul copii, care acum s-au întins în
Haţeg, a venit în regiunea pătucurile lor pentru somnul
noastră. La grădiniţa de copii, obligatoriu, şi inlrînd în birou,
a dovedit aceeaşi dragoste faţă fruntea ei se brăzdează cu cî­
de micuţii pe care îi avea în teva cute. Unde este educatoa­
grijă. Lingă ea, copiii nu sim­ rea veselă de adineaori ? Ce
ţeau lipsa mamei lor. necaz o frămîntă ?
Curînd, Ana Epure,’ 'fu cu­ Cauza am aflat-o mai tîrziu.
noscută ca una dintre educatoa­ Era vorba de o mamă care nu
rele cu experienţă din raion şi avea încredere în educatoare,
adusă (în 1954) la grădiniţa de în grădiniţă. Vorbise de cîteva
copii cu orar redus din oraşul . ori cu ea, dar degeaba. Valen­
Haţeg. tina Udrea, îşi exprimase une­
le păreri nu tocmai bune des­
Aci, 'a avut o activitate bo­ pre grădiniţă şi nu vroia să-şi
gată. Cînd s-a deschis grădi­ trimită fetiţa aci. Ea a sfătuit-o
niţa cu orar normal, pentru să vorbească cu alte mame. A-
munca ei conştiincioasă şi rod­ ceasta era pricina supărării. /
nică, a fost recomandată în pos­ fost însă deajuns să audă gla­
tul de directoare. surile copiilor care se deşteptau,
şi înfăţişarea ei deveni din nou
Şi iat-o acum pe tînăra.Ana
) Epure, care nici nu. a împlinit veselă. Da grădina de legüme
vîrsta de 22 ani, directoare şi-
educatoare la „grupa mare'-' a 'k
grădiniţei cu orar normal, des­
chisă în martie 1957. Au trecut trei zile de la con­
vorbirea cu Valentina Udrea.
Ore de veselie Aceasta, convinsă de alte ma­ Cu cîţiva ani în urmă, mem­ cX aici lucrează oameni har­ Dar dacă unele colectiviste
me, a dus pe Vlctoriţa la gră­ brii G.A.C. „Petofi Sariior”, nici. Straturile de ceapă, ustu­ din echipa legumicolă au în*
Ora 7. Pe uşă grădiniţei încep diniţă, să „încerce". Pe la ora din coionia Ceangăi-Deva, au roi, sîni frumos aranjate şi fă­ drâgit grădina, altele sînt de*
să sosească primii copii, unii 17, a venit s-o ia. Victoriţa’ nu hotărit :;ă creeze o grădină de ră pic de buruiană. In răsad­ zinteresate. Szabo Agneta şi
aduşi de mame, alţii singuri. legume şi zarzavaturi. La gră­ niţe. răsadurile de varză, a"Jei, Hompot Iuliana de-abia dacă
Imediat, o soră medicală îi ia vroia să plece. Vrînd, nevrînd, dină a fost repartizată să lu­ roşii, şi vinete parcă rîd la soa­ au făcut cîteva zile la grădină.
în primire. După ce le face con­ mama a trebuit s-o lase pînă la creze o echipă de femei. P.in re. Mai la o margine a grădi­
trolul igienic, fiecare este tre­ ora 19, cînd se închidea grădi­ hărnicia femeilor, în fiecare an nii, un grup de femei lucează Se întrec
cut la grupa lui. niţa. grădina de legume şi zarzava­ de zor. Printre ele se află co­
turi a adus mari venituri gos­ lectivistele Magdalena Lazăr, legumicultoarele
In sala de clasă „grupa ma- ' La despărţire, Valentina podăriei. Anul trecut, colecti­ Jok Clara, Ana Răileanu şi
re", educatoarea Ana Epure îi Udrea i-a spus, oarecum ruşi­ viştii au. hotărît să mărească Nagy iuliana. La capătul fiecărei parcele cu
învăluie pe micuţi cu privirea nată, educatoarei: legume şi zarzavaturi, se văd
ei drăgăstoasă, de adevărată snpraiaţa grădinii la 10,40 hec­ Gu o migală specifică numai nişte ţăruşi, pe care sînt în­
mamă. După ce-i măi întrebă — Iartă-mi neîncrederea. tare. femeilor, săpau morcovii, la, scrise numere. Din discuţii, am
unele- lucruri de pe âcasă, încă Acum văd că, aşa tînără cum care abia dăduse cîte o frur.ză, aflat rostul acestor ţăruşi.
pe jocul - liber. eşti, ştii să te porţi cu copiii, O zi de muncă două.
Echipa de femei a hotărît ca
Intr-o zi, în orele’ de plim­ să-i atragi. Inima îţi este ca — Este un lucru destul de în acest an fiecăreia din ele să
bare; a u ' vizitat farmâcia şi aceea a unei adevărate m am e! greu, — ţinu să spună tovară­
De cum arunci o primă pri­ i se repartizeze o suprafaţă -de
spitalul. După aceea ’ copiii în­ vire asupra grădinii colectiviş­ circa 60 ari, pe care să o lu­
R. BUDIN tilor din Deva, îţi dai seama şa Magdalena Lazăr, — dar creze. Deci fiecare este cointe­
cercau jocul „de-a farmacia". vezi că buruiana creşte mai re­ resată să facă lucrări de cali­
Văzîndu-le dorinţa, educatoarea SFATURI CULINARE pede că morcovii. Dacă nu-i tate bunăf şi la timp. Acest lu­
intefvitîe cii ideile ei. Aşa încep săpăm acum, apoi la toamnă cru a dat’ naştere la o vie în­
vbni culege buruieni nu mor­ trecere. Cine va avea cel mai
per, muştar, o lingură de smîntînă, covi.
MENUJ frumos şi mai bine îngrijit lot?.
1 ) Pastet de ficat sare şi pătrunjel. Ih după-amîaza acelei zile, Acest lucru, timpul îl va lă­
Ficatul, înainte de a se pune la folosind timpul prielnic, colec­ muri. Iar la toamnă, fiecare îşi
2 ) Gogoşi deputăţeşti fript, se ţine 2 ore în lapte. tivistele au plantat' răsadurile. va vedea rodul muncii.
Pastei de ficat Gogoşi deputăţeşti desprinde de pe lingură, se lasă să Ia fiert. Restul laptelui şi gălbenuşu­
se răcească puţin, se adaugă ouăle, rile, făina şi Vi din zahăr le ames.
350 gr. ficat de viţel curăţat de Cantităţi: cîte unul, amestecînd mereu pînă se tecăm împreună Vi oră, îi adăugăir
vine Ia care se adaugă o lingură de 1 dl. apă lipeşte din nou de lingură. laptele fiert, cîte puţin, dăm din nou
grăsime (se poate folosi grăsime ră­ la foc însă punem cratiţa într-o cra-
masă de Ia friptură) se înăbuşe în­ 1 dl. lapte Se fac gogoşi mici pe o lavă ne­ tiţă cu apă fierbinte. Lăsăm să fiar­
tr-o cratiţă. Se pune puţin piper boa­ 100 gr. grăsime sau 150 uni unsă. Lăsăm să stea puţin' le dăm la bă, amestecînd mereu pînă se îngroa­
be, o lingură de bulion, foi de dafin, 150 gr. făină cuptor şi nu le mişcăm V-i oră. şă, se adaugă albuşul, care a fost bă­
ceapă, apă. Acoperim şi frigem. 5 ouă întregi tut cu restul zahărului.
un vîrf de cuţit sare Cînd sînt gata, le umplem cu o
Cînd e moale Se dă de 3 ori prin Apa, laptele, sarea şi grăsimea se cremă formată din : Umplem golurile gogoşilor, cărora
maşina de tocat, cald, se trece prin fierb la un loc pe foc. Cînd ames­ le-am tăiat capacul, le decorăm cu
tecul e fiert, se adaugă făină cîte y2 litru lapte nefiert, 3 ouă, 150 gr.
Sită, se adaugă 3 gălbenuşuri fierte, puţin, amestecînd ca ta mămăligă. zahăr lli baton vanilie, 70 gr. făină frişcă şi le punem capacul puţin cul­
Se. amestecă în continuu pînă se (amidonul este mai bun). cat, ca o pălărie.
trecute prin silă, zeamă de lămîie, pi­
Din lapte 4 dl. şi vanilia se pun