Page 73 - 1957-05

DRUMUL SOCIALISMULUI
Secretarul de stat
pentru problemele Apărării Naţionale
al R. P. F. Iugoslavia va vizita Uniunea Sovietică
MOSCOVA 23 (Agerpres)
TASS anunţă : Potrivit informa­
ţiilor existente, la invitaţia ma­
reşalului G. K. Jukov, minis­
trul Apărării -al Uniunii Sovie­
tice, generalul de armată Gos-
niak, secretarul de stat pentru
Vizita primului ministru japonez în Birmania
RANGOON 22 (Agerpres)
CHINA NOUA anunţă : Primul
ministru al Japoniei, Kişi, a so­
sit în capitala Birmaniei marţi
după amiază pentru a face o
vizită oficială la invitaţia gu­
vernului Uniunii Birmane. Pe
aeroport el a fost întâmpinat de
primul ministru, .U Nu şl de
Noul p reşed in te al A ustriei, Scharf,
a depus jurăm întul
VIENA 23 (Agerpres) La 22
mai în Sala mare a Parlamen­
tului austriac a avut loc o şe­
dinţă comună a Consiliilor Fe­
deral şi Naţional ale Austriei,
convocată pentru depunerea ju­
rământului de către noul preşe­
dinte !al Austriei, A. Scharf.
Şedinţa a fost deschisă de
Hurdes, preşedintele Consiliului
Atac împotriva sediului Federaţiei P. C.
din Montpellier
PARIS 23 (Agerpres)' După
cym anunţă ziarul „Paris Pre-
sse 1’Intransigent“ în dimineaţa
zilei de 22 mai a fost săvîvşit
în oraşul Mont-pell-ier un atac
Guvernul Guy
PARIS "(Agerpres). - In
seara zilei de 21 mai Adunarea
Naţională Franceză s-a întrunii
pentru a se pronunţa în legătu­
ră cu votul de încredere cerul
de primul ministru Guy Moliei
cu privire la programul econo­
mic al guvernului. Agenţia
FRANCE PREŞ SE anunţă că
noaptea tîrziu guvernul Guy
Moilet a fost răsturnat, neobţi-
nînd votul de încredere. Guver­
nul a fost pus în minoritate
prin 246 de voturi contra faţă
de 213 pentru.
Puterile occidentale trebuie să fină seama de cea mai
imperioasă cerinţă a omenirii
După două luni de activitate,
subcomitetul Comisiei O.N.U.
pentru dezarmare, întrunit la
Londra, si-a întrerupt din nou,
pentru o perioadă, lucrările. A-
ceastă pauză a intervenit ca
urmare a recentelor propuneri
sovietice privind dezarmarea,
propuneri care au determinat
pe reprezentanţii puterilor occi­
dentale la unele consultări su­
plimentare cu guvernele respec­
tive, pentru precizarea poziţiei
lor în cursul viitoarelor trata­
tive.
La timpul potrivit, am infor­
mat pe cititorii noştri despre
noile propuneri sovietice în do­
meniul dezarmării, propuneri
care, prin importanţa lor, au
găsit un larg ecou în întreaga
lume şi au fost primite chiar de
cercurile occidentale cu mult in­
teres. Opinia publică mondială
se întreabă însă, şi pe bună
dreptate, ce au făcut puterile
occidentale, cum şi-au adus ele
contribuţia la rezolvarea celei
mai arzătoare probleme care
frâmîntă omenirea de la un ca­
păt la altul al pămîntului —
problema dezarmării.
Subcomitetul a avut de exa­
minat propuneri importante,
prezentate de o serie de state,
printre care propunerile Uniunii
Sovietice din 10 mai 1955, din
27 martie 1956, din 17 noiem­
brie 1956, precum şi propune­
rile Angliei şi Franţei cu pri­
vire Ia programul general de
dezarmare, propunerile Statelor
Unite, Indiei şi altor state.
Consecventă politicii sale de simpla încetare a producţiei de înarmărilor şi înlăturarea pri­
pace şî animată de dorinţa sin­
ceră de a se scoate din impas
această problemă atît de impor­
tanta. Uniunea Sovietică a pre­
zentat, chiar în prima şedinţă a
subcomitetului, noile sale pro- tele statelor şî de distrugerea
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 183— 139. Taxa plăiită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.
Nr. 760
Declaraţile preşedintelui Eisenhower
cu privire la problema dezarmării
WASHINGTON 23 (Ager­ atît mai mult consideră că este vietică ar fi o ţară care nu-şi
absolut necesar să se ia măsuri respectă cuvîntul şi violează !a-
pres). — TASS anunţă : Intere­ în direcţia rezolvării problemei cordurile. Răspunzînd la între­
dezarmării. bări, preşedintele a răspuns în
sul uriaş manifestat In S.U.A.
faţă de problema dezarmării şi Străduindu-se în mod vădit spiritul faimoasei „teorii“ după
mai ales faţă de recentele pro­
puneri ale Uniunii Sovietice în să atenueze puternica nemulţu­ care dezarmarea trebuie să fie
această problemă a făcut ca la
conferinţa de presă din 22 mai mire provocată în S.U.A. şi condiţionată de rezolvarea ce­
a preşedintelui Eisenhower co­
!>Doctrina Eisenhower“ este una din cele mai peste hotarele lor de afirmaţiile lorlalte probleme politice irw
nefaste forme ale amestecului străin respondenţii să pună o serie de
în treburile interne ale ţărilor arabe" întrebări directe şi de actuali­ unor militari americani, printre ternaţionale litigioase şi fre-
tate în legătură cu această pro­
care ale amiralului Radford, ' buie să se desfăşoare para­
preşedintele grupului unit al şe­ lel cu slăbirea încordării in­
filor de stat major al S.U.A. că terna ţioniale. încordarea situa­
blemă. un acord cu U.R.S.S. cu privire ţiei internaţionale şi dezarma­
problemele Apărării Naţionale CAIRO 23 (Agerpres)' După „ajutor“ de către statele impe­ Răspunzînd la aceste între­ la dezarmare n-ar fi posibil, Ei­
al R.P.F. Iugoslavia va vizita cum anunţă !agenţia MEN, Mu- rialiste, Ziairuk a atras atenţia senhower a spus că S.U.A. tre­ rea . trebuie să fie considerate
în iunie Uniunea Sovietică. hammed Ahmed, ministrul A- •asupra primejdiei că Sudanul bări, preşedintele S.U.A. a fost buie să abordeze fără idei pre­ oa reprezentând un singur „pa-’
faoerilor Externe !al Sudanului, ar putea fi subordonat domina­ concepute problema posibilităţii chet“. Nu trebuie să se creadă
Secretarul de "stat va fi în­ !a declarat în parlament că Su­ ţiei imperialiste dacă ar accep­ nevoit să constate că acum tot unui acord cu privire la dezar­ — a spus preşedintele — că se
soţit în această călătorie de cî- danul sprijină politica de neu­ ta „ajutorul” străin legat de mai mulţi oameni înţeleg nece­ mare. Noi (adică S.U.A.—N.R.) va ajunge la un acord în do­
ţiva generali şi ofiţeri supe­ condiţii politice. sitatea rezolvării problemei de­ a spus preşedintele, trebuie să meniul dezarmării separat de
riori ai armatei iugoslave. tralitate şi se pronunţă împo­ zarmării. Cu cît oamenii se avem în primul rînd grijă să nu rezolvarea problemei încordării
gindesc mai mult la eventuali­ fim încăpăţînaţi şi meschini în în situaţia internaţională. Ar fi
triva pactului de la Bagdad. El tatea unui război, a spus el, cu
a subliniat că guvernul Sudanu­ poziţia noastră fiaţă de posibili­ greşit să se aştepte oa regle­
lui tinde spre întărirea Ligii Creşfe IrafîcuS prin Canalul de Suez tatea unui acord în problema mentarea să fie obţinută din-
dezarmării. Este în interesul tr-odată, sub forma unui acord
alţi miniştri din cabinetul bir­ arabe şi spre colaborarea întpe CAIRO 23 (Agerpres) ha norvegiene, 5 olandeze, 3 ita­ deplin, pentru că fiecare dintre
man. Kişi a declarat corespon­ 22 rmai, prin Canalul de Suez liene şi !altele. Lia 21 mai, prin S.U.A., a spus Eisenhower, să părţi va căuta cele mai bune
denţilor de presă că vizita sa statele arabe. a trecut un număr record de canal iau fost pilotate 35 de se ajungă la un acord în pro­ posibilităţi pentru ea, cu scopul
va oferi prilejul să se convingă Luînd cuvîntul în cadrul dis­ nave şi -anume 41 de nave sub nave străine printre oare 10 en­ blema dezarmării. Preocuparea de a verifica intenţiile celeilalte.
de progresele înregistrate de diferite pavilioane, inclusiv 7 gleze. Toate navele plătesc ta ­ noastră primordială, a conţi­ Principalul însă'este de a slăbi
Birmania şi să discute cu con­ cuţiilor în legătură cu politica nave engleze, 5 americane, 7 xele administraţiei egiptene. nut preşedintele, este să dăm încordarea făcând „primul pas”.-
ducătorii birmani probleme in- externă a guvernului sudanez, celeilalte părţi posibilitatea de
deputatul Basan At Taher Za- a ajunge la un acord cu condi­ Preşedintele s-a opus propu­
teresînd relaţiile japono-birma­ ţia ca această parte să manifes­
ne. rruk a declarat că „doctrina te deplină seriozitate faţă de a-
Eisenhower” este una din cele Judecarea unui grup de ceastă problemă. Este necesar, nerii comisiei pentru alocări a
mai nefaste forme ale ameste­ contrarevoluţionari în Ungaria ia declarat preşedintele, să se Camerei reprezentanţilor de a
cului străin în treburile inter­ asigure atenuarea încordării in­ reduce bugetul militar cu 2,5
miliarde dolari. El a subliniat
Naţional. El a dat citire textu­ ne ale ţărilor arabe. Această BUDAPESTA (Agerpres)' La La 11 ianuarie Agoston Presz­ ternaţionale. Această 'atenuare totdată că 1.300 milioane dolari
lui jurămîntului, oare a fost apoi doctrină urmăreşte să slăbească Tribunalul din Budapesta a în­ mayer a ţinut la uzinele Cse- din această sumă nu reprezin­
repetat de preşedintele A. ţările arabe şi să le izoleze de ceput la 21 mai procesul unui pel o cuvântare împotriva gu­ a încordării el o prezintă însă tă de fapt o reducere ci doar o
Egipt. Puterile occidentale în­ grup contrarevoluţionar condus vernului R. P. Ungare şi anti- operaţie „contabilă”.
Scharf. cearcă să supună ţările arabe de Agoston Preszmayer oare în sovietică şi intenţiona să orga­ ca o perspectivă îndepărtată.
După depunerea jurămîntului, dominaţiei lor. Complotul im­ timpul contrarevoluţiei a parti­ nizeze o manifestaţie în faţa Dacă se va face un prim pas
perialist din Iordania este un cipat la luptele !armate şi a fost gării de ,est din Budapesta* Dîn- penitiru oa fieoare din părţi să
Scharf a rostit un discurs. El exemplu clar în această pri­ agent de legătură al lui Pal du-şi seama că această acţiune poată verifica sinceritatea ce­
a declarat că este pentru prie­ vinţă. Maleter. După 4 noiembrie, a- nu ar putea reuşi, el ? încer­
tenia Austriei cu toate ţările, cest grup şi-a propus ca obiec­ cat să părăsească ţara dar a leilalte părţi, a spus preşedin­ Preşedintele a făcut apel la
care doresc această prietenie şi Arătînd că una din formele
pentru respectarea neutralităţii. tiv distrugerea ordine! demo­ fost arestat la frontieră. Ceilal­ tele, s-ar putea progresa trep­ Congres să nu aprobe reducerea
tat, pas cu pas, pentru a se a- bugetului pentru restul de 1.200
penetraţiei străine sînt acordu­ crat populare şi continuarea ţi membri ai grupului său sînt junge la o situaţie cînd actua- milioane dolari, întrucât acest'
rile cu privire la !acordarea de luptelor armate. !acuzaţi de a fi !ascuns arme. .lele cheltuieli mari pentru înar­ lucru, a afirmat el, va aduce
mare să poată fi reduse în mod prejudicii forţelor armate ale
hotă-rîto-r. S.U.A.
Plenara Comitetului Central Preşedintele a avut şi o serie Răspunzînd la !alte întrebări,
împotriva sediului Federaţiei ¦de rez'eirve. preşedintele a declarat că nu
Partidului Comunist din depar­ al 'Federaţiei Tineretului Comunist are cunoştinţă că au fost luate
tamentul Herault. A fost !arun­ El a deda nat între altele că măsuri concrete pentru a se tri­
cată o bombă a cărei explozie a din Italia S.U.A. trebuie să fie extrem de
oauzat distrugeri considerabile.
prudente faţă de propunerile mite în Coreea de sud „arma­
sovietice pentru că Uniunea So- ment modern“.-
Moilet ROMA 23 (Agerpres). La ta pentru piace, împotriva peri­ a luptei tineretului pentru pace
a fost răsturnat
Dezbateri furtunoase în BundestagulRoma continuă lucrările plena­ colului unui război atomic şi o are pregătirea celui de-al VI-L
rei Comitetului Central al Fe­ pentru înoeta-rea neîntârziată !a lea.Festival Mondial al Tinere­
de la Bonn în problema înarmăriideraţiei Tineretului. Comunist experienţelor ou !arm-a termonu­ tului şi-Studenţilor.
Observatorii politici conside­ din Italia. Participanţii la ple­ cleară. Astfel, în provincia Bari O serie de participanţi iau - BONN 23 (Agerpres) La 22' miliarde dolari)' pentru nevoite
ră că votul de neîncredere ex­ nară au început examinarea ra­ a fost organizată strângerea de vorbit despre participarea tine­ mai !au !avut loc în Bundestagul militare -ale R.F. Germane.
primă de fapt condamnarea po­ portului lui Pieralli, „Cu privire semnături pe petiţia în apăra­ retului muncitor la lupta oame­ de.la Bonn dezbateri cu privire
nticii dusă de guvernul Guy la unitatea tineretului în lupta rea păoii ,oare va fi trimisă pre­ nilor muncii pentru drepturile la noul buget militar. Agenţia In cadrul dezbaterilor a luat
Moilet în Algeria. După cum împotriva înarmărilor atomice, şedintelui Republicii. Petiţia este lor şi pentru îmbunătăţirea con­ Associated Press subliniază că cuvîntul preşedintele partidului
arată corespondentul din Paris pentru atenuarea încordării in­ semnată pînă în prezent de diţiilor materiale !ale vieţii. Co­ dezbaterile au decurs într-o at­ social democrat, Ollenhauer, ca­
al agenţiei ASSOCIATED ternaţionale şi cu privire la par­ multe mii de tineri şi tinere din mitetul Central al Federaţiei mosferă furtunoasă. re a cerut guvernului să renun­
PREŞ căderea guvernului Guy ticiparea membrilor F.T.C.I. la această provincie. Tineretului Comunist din Ita­ ţe la planurile de înarmare a-
Moilet a fost determinată de cel de-al Vl-lea Festival Mon­ lia a votat în unanimitate o re­ Preşedintele Comisiei apărării tomică şi să întreprindă demer­
dial al Tineretului şi Studenţi­ La Pezaro, Macerata şi Re- zoluţie în oare îşi exprimă „so­ a Bundestagul ui, deputatul creş­ suri în vederea retragerii tunu­
„încercările sale de a obţine lor“. ggio Emilia, organizaţiile F.T.C.I lidaritatea au toţi oamenii mun­ tin democnat Jaeger a prezen­ rilor atomice americane de pe
sporirea fondurilor în vederea au organizat reuniuni pentru ti­ cii care în aceste zile luptă dîrz tat raportul cu privire l-a noul teritoriul Republicii Federale.
finanţării operaţiilor militare După cum rezultă din discu- neret sub lozinca : „Pentru pace pentru o viaţă mai bună”.- buget militar oare prevede alo­
din Algeria” prin reducerea ţiile oare au avut loc în cadrul şi prietenie“. carea de 9 miliarde mărci (2,2 Numeroşi alţi deputaţi social
cheltuielilor civile . şi sporirea plenarei, multe organizaţii ale democraţi au cerut ca Statele
impozitelor. F.T.C.I. participă activ la lup- In multe oraşe şi sate, tineri Dulles continuă să se opună realizării Unite să-şi retragă de pe te­
şi tinere lipesc pe zidurile oa­ unui acord în problema dezarmării ritoriul vest-german unităţile
selor afişe şi manifeste care înzestrate cu armament atomic.
cheamă pe oamenii muncii să
fie vigilenţi în faţa pro-vo:ă- Declaraţiile preşedintelui co­
rilor duşmanilor coexistenţei misiei apărării, Jaeger potrivit
paşnice a popoarelor. O deose­ WASHINGTON 23 Ager­ slăbirii sistemului blocurilor mi­ cărora noul buget militar vest-
bită amploare a luat mişcarea pres TASS anunţă : La 22 mai, litare. Dulles a condiţionat po­ german ar contribui la „menţi­
tineretului pentru pace din ora­ în Comisia pentru !afacerile ex­ sibilitatea realizării unui acord nerea securităţii R. F. Germa­
tuturor rezervelor de aceste ar­ şul Villafrianca, unde este si­ terne a Senatului american -a de anumite concesii unilatera­ ne” au fost întâmpinate de de­
tuată baza de proiectile teleghi­ luat cuvîntul secretarul de stat le din partea U.R.S.S. fără să putaţii social democraţi prin
Pe marginea lucrărilor me, nu rezolvă problema ato­ date americane cu focos ato­ !al S.U.A., Dulles. El a apărat dea dovadă totodată că este ga­ strigăte: „Sînteţi aţâţători la
subcomitetului Comisiei O.N.U. mică şi nu înlătură pericolul mic. programul de înarmare a alia­ ta să manifeste o atitudine re­ război”.-
războiului atomic. E lesne de ţilor şi prietenilor S.U.A. zonabilă faţă de iniţiativele de
pentru dezarmare înţeles că asemenea propunere In prezent, Federaţia Tinere­ pace ale U.R.S.S., care şi-au Majoritatea creştin democra­
tului Comunist din Italia se pre­ Dulles a susţinut că S.U.A. găsit expresia în propunerile tă a Bundestagului a obţint o
puneri privitoare ia un vast nu poate constitui o bază pen­ găteşte pentru conferinţa repre­ ar căuta „o bază rezonabilă şi
program de dezarmare, care tru realizarea unui acord în a- zentanţilor tineretului din ţările sigură pentru reducerea recipro­ clare şi precise în domeniul aprobare de principiu a -bugetu­
îmbrăţişau toate elementele pro­ ceastă problemă. O poziţie nu mediteraniene oare se va des­ că a armamentelor care consti­
blemei dezarmării şi aveau un mai puţin stranie o au puterile făşura între 7 şi 9 iunie la Pa- tuie o povară grea pentru dezarmării. lui militar. Votul final urmează
caracter concret şi multilateral. occidentale şi în privinţa expe- lermo, din iniţiativa unui co­ S.U.A.“ şi pentru alte ţări. To­ să aibă loc săptăm îna. viitoare.
Propunerile sovietice ţineau rieu(elor cu armele nucleare. mitet special de pregătire for­ todată însă, el a încercat să se­
seama, în modul cuvenit, şi de Eic pretind că trebuie doar să mat dintre membri ai diferite­ mene îndoială în ce priveşte po­ SIMBATA 25 MAI 1957
propunerea S.U.A. referitoare la se înregistreze experienţele. A- lor organizaţii de tineret. In Ba- sibilitatea unui astfel de aco-rd.
arma-rachetă şi inspecţia ae­ tît. Să se facă experienţe nenu­ g-orizia (la frontiera italiano-iu- In legătură ou !aceasta el a re­
riană. mărate, dar ele... să fie înregis­ goslavă) se proiectează organi­ petat absurda teză calomniatoa­
trate. zarea unei întâlniri între tinerii re că nu s-ar putea conta „pe
Ca întotdeauna insă, puterile italieni, austrieci şi iugoslavi un acord” cu U.R.S.S.
occidentale s-au eschivat de la Glasul opiniei publice mon­ oare.au hotărât să-şi consacre
diale cere cu insistenţă să se eforturile pentru cauza întăririi Dulles nu a ascuns de fapt SPECTACOLE Cl NEMATOGPAFICE
înceteze1- orice experienţă cu ar­ păcii. în discursul său că nu-şi pro­
rezolvarea radicală a problemei pune oa ţel realizarea grabni­ DEVA: Al 41-lea- ALBA- Prea tîrziu ; ORAŞTIE : Dansează,
dezarmării, motivînd refuzul prin Toţi vorbitorii care au luat cu­ că a unui acord cu privire la 1ULIA: H A M L E T : APOLDU DE mică doam nă; PETROŞANI: Don
aceea, că unele măsuri parţiale ma nucleară. Lumea întreagă vîntul în cadrul dezbaterilor au dezarmare. Dimpotrivă, el a dat SU S: ACCIDENTUL; BARU MA­ Juan ; SEBEŞ : Thereze Raquin ; Si-
aşteaptă ca cele trei mari puteri relevat că o mare însemnătate un !avertisment împotriva re­ RE : Micul lustragiu; BRAD: Mis­ MERIA : Mama ; TEIUŞ : Moara cu
ar avea mai multe şanse de suc­ să încheie un acord cu privire pentru intensificarea în viitor ducerii înarmărilor, împotriva terul celor două oceane: HAŢEG: noroc; ZLATNA : Atisterul celor două
ces. La 30 aprilie, guvernul so­ Moara cu noroc: IL IA : Contele de oceane; HUNEDOARA: Povestea mi-
Ia încetarea oricăror experienţe, •v Monte Cristo (seria I) ; LONEA: cului cocoşat.
vietic şi-a făcut cunoscute pro­ ca un prim pas spre interzice­
punerile sale cu privire la apli­ SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO.
carea unor măsuri parţiale de rea totală a folosirii şi fabrică­
dezarmare. Aceste propuneri rii armelor atomice şi cu hidro­
gen.
constituie un nou pas important
al Uniunii Sovietice spre apro­ Opinia publică cere ca pute­
pierea poziţiilor participanţilor rile occidentale să nu tergiver­ |... Numai dacă şi Bach, Chopin,\ Programul I . : 6,15 Muzică popu­ lebri de muzică de operă; 19,45 Răs­
seze realizarea unui acord în lară romînească ; 7,07 Cîntece • 7,30
ia tratative. Brahmsşi Concert de dim ineaţă; 8,30 Muzică ; pundem ascultătorilor; 19,55 „Noapte
Reprezentanţii puterilor occi­ cca mai importantă problemă 9,30 (,Cutezătorii‘‘ | 10,00 „Decada cul­ bună, copii: „înţeleptul şi copilul“
dentale, manifestînd o atitudine care stă în faţa omenirii. Re­ turii R.S.F.S. Ruse1' ’ 11,03 Muzică de.
obstrucţionistă, au refuzat să zolvarea problemei dezarmării sînt subversivi... estradă: 11,30 Vitrina cu cărţi noi; basm popular chinez; 20,00 Vă in­
accepte cele mai realiste propu­ nu suferă nici o amînare. Răb­ 11,45 Din viaţa de concert a Capi­
neri sovietice. In loc de a apro­ darea popoarelor nu mai poate NEW YORK 23 (Agerpres). dacă şi Bach, Chopin, Brahms. talei ; 12,15 Muzică populară mexi­ vităm la d a n s : 22,30 In ritm de dans:
ba propunerea sovietică de a se fi pusă mult !a încercare prin Şcoala metropolitană de mu- şi Beethoven sînt subversivii cană ; 12,35 Program executat de Programul I I : 14,35 Anunţuri şj m u,
interzice armele atomice şi cu tratative îndelungate fără re­ zică din New York a publicat Citind pe membrii facultăţii \ mari ansambluri romîneşti de cîntece; zică; 15,00 Atelodii de muzică uşoa'v
hidrogen, delegaţia americană zultate concrete, practice. Po­ o declaraţie de protest împo- noastre, Comitetul pentru ac- { 13,05 Concert de prînz; 14,00 Con­ r ă ; 15,30 Atuzică populară romîneas­
şi alte delegaţii au vorbit în , poarele lumii aşteaptă ca Ia re­ triva citării conducerii şcolii tivităţile antiamericane încear- certul pentru două flaute şi orchestră că interpretată de Ana Pop Coron-
cadrul lucrărilor numai despre luarea lucrărilor, subcomitetul în faţa Congresului pentru ac- că să justifice risipa pe care de GimarosaT 14,45; Cîntă Angela dan, Atario Chisăr şi Ion Zlotea ; 16 52
încetarea producţiei de materia­ Comisiei O.N.U. pentru dezar­ tivităţi antiamericane. In de- o face cu fondurile publice. El Adoldovan; 15,05 Program muzic’al al­ Program de muzică populară; 17*30
le fisionabile pentru scopurile mare să ia măsuri urgente care cătuit la sugestia elevilor şi studen­ Cîntă corul Radio; 19,00 Dansaţi cu
militare. Or, se ştie bine că să ducă la încetarea cursei claraţie se arată că şcoala nu născoceşte ameninţări împotri- noi; 20,03 Concert ghicitoare: Voci
face nici o distincţie de rasă va ţării noastre şi încearcă să celebre; 21,05 In ritm de sîrb ă; 31,15
Radiomagazin; 22,0 0 Atuzică de dans' ^
în ce priveşte corpul profeso- descopere subversiunea acolo ţilor; 16,45 Cîntece de Radu P aladi; 22,30 Vechi melodii populare romî­
materiale fisionabile pentru sco­ Mmejdiei unui război atomic. A- ral şi studenţesc şi că acordă unde ea nu există”, 17,19 Anunţuri şi muzică; 17,30 „In-, neşti ; 22,52 Aluziei de dans. :
puri militare, nelegată de inter­ i şi şiră-te mărgărite“ — Ispirescu po­
o atenţie specială nevoilor ele- Declaraţia afirmă că şcoala vestind copiilor: „Basmul Aleodor BULETINE DE ŞTIRI:
ceasta e dorinţa popoarelor împărat“ ; 18,00 Cu cîntecul şi jocul
zicerea producţiei de arme ato­ vîlor negri şi portoricani. işi va continua neabătută mi- din regiune în regiune; 18,40 Cîntă ¦ 5,00; 6,0 0 ; 7,00; 11,00: 13,00; 15,CC;
mice şi cu hidrogen, de scoate­ ea trebuie respectată şi de că­
„Noi nu putem fi subversivi, siunea de a preda muzica ma­ ¦17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (progra­
rea acestor arme din armamen­ tre puterile occidentale.
se spune în declaraţie, decît selor largi populare. mul I), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00|
C. MACOVE1 Florin Dorian; 19,10 Interpreţi ce­ 21,00; 23,00: (programul 11).