Page 74 - 1957-05

\ \\u PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I

O delegaţie a Marii Adunări

Naţionale a R. P. Romîne ® In vizită la tribul cirnpo din
a plecat în R. Cehoslovacă
munţii lunnanului (pag. 2 -a)

o In preajma Congresului al II-

lea A.S.I.T. (pag. 2-a)

Vineri dimineaţa a părăsit Capitala plecînd în Republica o Ce se înţelege prin normarea
Cehoslovacă delegaţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Romî­
tehnică (pag- 3-a)
ne care face o vizită în ţara prietenă la invitaţia Adunării
Naţionale a R. Cehoslovace. ® Cauzele ridicării preţului de cost

Delegaţia este alcătuită din deputaţii Gh. Stoica, membru şi a umflării fondurilor de sa­
îjn Prezidiul Marii Adunări Naţionale, membru al C. C. al
P.M.R., conducătorul delegaţiei, prof. univ. M. Cruceanu, pre­ larii la construcţiile hunedorene

şedintele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Naţio­ Anul IX. Nr. 761 Sîmbătă 25 mai 1957 4 pagini 20 bani (pag. 3-a—4-a)
nale, scriitorul Nagy îstvan. membru în Prezidiul Marii A-
CONTINUA ysganmB»K3SS3!
dunări Naţionale, Barbu Solomon, judecător la Tribunalul
Suprem al R.P.R. membru al C.C. al P.M.R., Ene Ţurcanu, ŞIRUL In scu rt CE E NOU ÎN PATRIA NOASTRĂ
prim secretar al comitetului regional Suceava al P.M.R., mem­
SUCCESELOR In numai 7 zile tinerii această acţiune organi- S-au evidenţiat în mod © In ziua de 22 mai s-a terminat cooperativizarea agriculturii în ra- 'i
bru al C.C. al P.M.R., I. Beldean, preşedintele comitetului U.T.M.-işti din oraşul O- zaţiile U.T.M. din între- deosebit tov. Gheorghe ionul Istria. Acesta este al 6-lea ra ion din regiunea Constanţa şi al 13- |
executiv al sfatului popular al regiunii Timişoara, Balaş Bal- In cinstea zilei de 1 Mai, co­ răştie au colectat şi pre- prinderea „11 Iunie'1 pre- p opescu, Ioan Popescu, lea raion din ţară cu agricultura corn plect cooperativizată. In momentul de ^
lectivul Depoului C.F.R. Teiuş, dat cantitatea de 12.0 0 0 dînd 6.000 kg. fier ve- Ţraian Cădan)j ZoHan faţă procentul de cooperativizare a agriculturii în regiunea Constanţa a P
tagiu, secretar al comitetului regional Bacău al P.M.R., Du- a obţinut realizări importante în kg. fier vechi. Această chi, organizaţia U.T.M. ajuns la 90 la sută.
kasz Anna, artistă la Teatrul Maghiar de stat din Oradea, ce priveşte îndeplinirea sarcini­ cantitate s-a colectat şi din G.A.S. a predat 2.000 ^ or*’ l*'e Burăscu, Ioan
lor de plan. Continuînd şirul Căldăraru, Elena Hie, etc. © Ofelarii de la noua turnătorie de oţel a Combinatului metalurgic
Octavian Pop, inginer agronom, directorul direcţiei agricole a succeselor, în primele două de­ predat în cinstea fes- kg., organizaţia din Şcoa- I. PLEŞA din Reşiţa au primit de curînd un nou şi important a g re g a t: un cuptor
sfatului popular al regiunii Baia Mare, Stelian Grindeanu, in­ cade ale lunii mai, planul a fost tivalului mondial al tine- !a de tractorişti 1.500 kg corespondent electric a cărui capacitate de produc ţie este de 2 ori mai mare decît a i
depăşit. Astfel, la producţia retului. Au contribuit la fier vechi. cuptorului electric dat în exploatare cu 2 ani în urmă în aceiaşi turnă- ţ
giner mecanic la Fabrica de piese de schimb C.F.R. din Ga­ marfă a fost îndeplinit în pro­ torie. Montarea electrozilor, încărcarea şi evacuarea cuptorului se fac me- $
laţi, Maria Petrila, inginer şef la uzinele textile „30 Decem­ porţie de 102,98 la sută, iar Au depăşii planul canizat cu ajutorul unor macarale speciale.
transportul mediu pe tren de
brie“ din Arad, C, Cazacu, miner la mina Anina, regiunea marfă a crescut ou 4,73 la sută. Tinerilor din ora- Odată preluat a- Tinerii din aceste Perspectinele fe
In această perioadă, productivi­ şui Orăştie li s-a re- cest lot, au fost mo- organizaţii şi-au luat
Timişoara, Aurel Baicu, preşedintele gospodăriei agricole co­ tatea muncii a crescut ou 3,16 piartizat de către Sfa- biliziaţi la lucru tine- angajamentul ca să
lective „Filimon Sîrbu“ din comuna Cuza Vodă, regiunea Bu­ la sută, consumul specific a fost tul popular 1 hectar rii din patru organi- îngrijească acest lot
redus cu 4,80 la sută faţă de pă-mînt pentru lotul zaţii care au arat pă- şi să cultive 7.000
cureşti şi Petre Lup ţăran cu gospodărie individuală din re­ norma tehnica, economisindu-se festivalului. Utemiş- mîntul, şi au însă- kg. porum b!
giunea Hunedoara. astfel 112 tone combustibil con­
venţional. De asemenea în acest industrie! locale !si raionu&tii clin mai multe or- m-înţat terenul eu po- In muncile de pri-
La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au interval s-au remorcat un nu­
fost conduşi de tovarăşii: C. Pîrvulescu, preşedintele Marii măr de 38 trenuri cu suprato- ganizaţii au analizat ru-mb hibrid. Pentru măviară prestate pe
naj. posibilităţile de ia a fi îngrijit mai bine, aoest lot în mod deo-
Adunări Naţionale, Anton Moisescu, vicepreşedinte al Prezi­ muncii aoest lot. Ei lotul festivalului, a sebit s-iau evidenţiat In urma măsurilor luate de ci de pîine, care să poată sa­
diului Marii Adunări Naţionale, L Gh. Maurer, vicepreşedinte Dintre personalul de locomo­ au văzut că este prea fost dat în patronarea tov. Ioan Cobreanu, partid şi guvern cu privire la tisface în condiţii optime ne­
tivă care a obţinut rezultate puţin 1 ha. şi au ce- organiziaţiilor U.T.M. Nicoiae Suciu, Ro- înlăturarea excesivei centrali­ voile de consum ale populaţiei.
al Marii Adunări Naţionale, C. Paraschivescu Bălăceanu şi mai mari, fac parte şi mecani­ rut sfatului popular din întreprinderile man Suciu şi Titus zări a conducerii economiei, Fabrica de pîine va fi, de alt­
cii Traían Cristea II', Mihai Ig­ să iern ai dea încă 1 „11 Iunie“, I.C.I.A., Cherecheş. care frîna dezvoltarea iniţiati­ fel, doar o parte a unui mare
Fiiip Geltz, membri în Prezediul Marii Adunări Naţionale, A. nea, Iuliu Pavel, fochiştii Lau­ ha. G.A.S. şi S.M.T. vei întreprinderilor, în indus­ complex ce va cuprinde: o
dan Ciufudean şi lacob Cristea. P* IOSIF corespondent tria locală din regiunea noas­ tîmplărie de mobilă pentru dor­
Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, deputaţii tră s-a trecut la reorganizarea mitoare, un atelier mecanic, un
Echipele de reparaţii şi-au a- Â venit o fa tă de la ta ră unităţilor din cadrul unor ra­ grup social etc. De asemenea,
Alexa Augustin, A. Breitenhofer, FI. Dănălache, Elena Lascu- dus şi ele contribuţia la buna ioane. se studiază posibilitatea înfiin­
funcţionare a locomotivelor. E- ...Ziua precisă n-aşl putea — Nu puneam prea mari ţării unei secţii pentru produ­
Iordăchescu, lacob Coţoveanu, V. Cristache, Gh. Vidraşcu, Ga- chipa de reparaţii, condusă de Printre altele, a fost înfiin­ cerea de crenvurşi.
tov. Simion Popa, ia reuşit ca, să v-o spun. Dar am aflat că speranţe în ea, — povesteşte ţată şi întreprinderea de in­
briela Bernachi, Gh. ionescu, Elena Livezeanu, Larisa Maieu, în numai 20 de zile, să-şi rea­ dustrie locală „Crişana“ din Fiind una din secţiile de ba­
lizeze planul pe întreaga Jună. Brad, care funcţiona înainte ca ză, cariera de var de la Vaţa
Maria Moraru, V. Popescu, N. Vasu şi alţi deputaţi în Marea o unitate a întreprinderii „1 se va bucura şi în viitor de
ADRIAN OŢOIU Mai“ din Deva. atenţia cuvenită. La Prihodiş-
Adunare Naţională, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., te, s-a descoperit un masiv, din
corespondent Avînd conducerea sa proprie, care se poate extrage calcar de
Isache Radan, vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatu­ aceasta poate să conducă mai diferite calităţi, ca :• piatră de
bine activitatea diferitelor sec­ var, calcar pentru siderurgie,
lui popular al Capitalei, ziarişti. ţii, să studieze necesităţile pentru industria sodei etc. Se
populaţiei clin raionul Brad şi va continua exploatarea ande-
Au fost de faţă membrii ambasadei R. Cehoslovace la posibilităţile de satisfacere a zitului (piatră pentru pavaje)"
acestora. De asemenea, condu­ de la Valea Arsului.
Bucureşti în frunte cu Milos Vojta, însărcinat cu afaceri ad- cerea întreprinderii, fiind mai
aproape de unităţile din sub­ Sarcina industriei locale este
interlm al R. Cehoslovace. ordine, are posibilitatea să des­ de a descoperi şi valorifica re­
copere şi să folosească noi re­ sursele locale din raza căreia
era o zi de început de toam- şefa secţiei, tov. Elisabeta surse din raion, mărindu-şi tot­ îşi desfăşoară activitatea. Şi
odată numărul sortimentelor cum raionul Brad e bogat în
nă a anului 1954. Cine era Albu. Dar cu timpul, luată pe care le produce. asemenea resurse, întreprinde'
rea „Crişana“ caută noi iz­
în definitiv această fată ? O mai cu binişorul, cîteodată Deşi înfiinţată de curînd, ca voare de materii prime, pe care
întreprindere de sine stătătoare, să le valorifice. De curînd, s-a
C u „9) N o t a 0 l a p u r t a r e “ î n t u r n e u tînără ţărăncuţă, mărunţică, mai tărişor, fata a început să colectivul întreprinderii „Cri­ descoperit în raza raionului un
şana“ din Brad şi-a propus o- zăcămînt de caolin. Primele
Formaţia de teatru de pe lîngă co­ structorilor hunedoreni. Interpretarea cu faţa măslinie şi cu ochii se dea pe brazdă, biective importante, pe care, probe de caolin au fost trimise
mitetul de întreprindere al Combina­ piesei a îneîntat şi a mulţumit pe de­ dacă le traduce în fapte, va spre analiză. De asemenea, se
tului „Gh. Gheorghiu-Dej“ diri Hune­ plin spectatorii, prin jocul cald şi re­ ca două migdale pîrguite, pu- ...Zece luni s-au scurs cle-a- reuşi să satisfacă în măsură fac sondaje, şi în ce priveşte
doara, se pregăteşte intens, cu reu­ plicile vii. tot mai mare necesităţile popu­ scoaterea la iveală a noi bo­
şitul spectacol „Nota 0 la purtare", ţin timidă, de vreo 14 ani, pe tunci. La Sebeş au înflorit din laţiei cu bunuri de consum, găţii.
de V. Stoenescu şi O Savă. Peste tot pe unde va trece această precum şi nevoile altor între­
formaţie, va fi apreciată şi va de­ nume Ana Lazâr din comuna nou salcîmii. Totul este îmbră- prinderi cu materii prime. îna­ Perspectivele de dezvoltare a
Această valoroasă formaţie ’de ar­ monstra că siderurgiştii ştiu să lupte inte, cînd depindea de între­ industriei locale, în raionul
tişti amatori, s-a bucurat de un suc­ Alămior, raionul Sibiu. Veni- cat în haina măiastră a prima­ prinderea „1 Mai“, activitatea Brad, sînt mari. In acest sens
sectorului de industrie locală e necesar să se dea, însă, o
se ca elevă a anului I, a Şco- verii. din raionul Brad, se rezuma mai mare atenţie ramurilor
mai mult la exploatări de căr­ care au viitor, care prezintă
iii profesionale textile din Si- In secţia strick, tot la aceeaşi bune, piatră şi var. Fără să importanţă -pentru economie.
biu. maşină, lucrează Ana Lazăr. neglijeze aceste sectoare, pen­ De asemenea, trebuie să se in­
tru viitor se preconizează să se siste mai mult pe producerea
ces deplin, cu ocazia prezentării ^spec­ pentru o viaţă mai bună, împletind Ca oricare om venit de la A progresat mult fata de la de-a atenţia cuvenită şi produc­ de bunuri de consum, care au
ţiei de bunuri de consum pen­ bază de materii prime în ra­
sat, viitoarea elevă a privit cu ţară. Una după alta ies din mî- tru locuitorii acestui raion şi ion, fiindcă sarcina principală
chiar a altora din regiune. a întreprinderilor de industrie
tacolului în faţa siderurgiştllof şl con­ muncă cu arta. multă curiozitate şi cu teamă na ei fidare moi, de culoare locală este să producă bunuri
Astfel, în urma trecerii apro­ de consum, şi diferite alte bu­
tumultul din vechiul oraş ar- gri. Zilnic ea tricotează cu cel vizionării cu pîine în sarcina
întreprinderii „Crişana“, se nuri pentru populaţie, din re­
delean. Ceea ce a impresio- puţin 10 fulare mai mult decît
prevede construirea unei fabri­ surse locale.
Situaţia lucrărilor agricole nat-o mai# mult, a fost însă prevăd sarcinile de plan. La re-

frumuseţea •oraşului, în care cepţie, toate se dovedesc de

chipul cetăţii medievale se bună calitate. Asta ne arată că

Condiţiile bune în care s-au făcut In ce priveşte praşilele, lucrările suri de scurgere a apei de pe tere­ împleteşte armonios cu con- Ana Lazăr e pe cale să se ma-
insămînţările de toamnă şi cele de s-au executat pînă acum în proporţie nurile mai joase, unde stagnează.
primăvară, precum şi timpul ploios de 71 la sută la sfecla de zahăr, 52 strucţiile moderne, verdeaţa turizeze în meserie. Acum, şefa
din ultima vreme au favorizat o bu­ la sută Ia floarea-soarelui, 48 la sută In majoritatea podgoriilor s-a în­
nă dezvoltare a culturilor în toate Ia cartofi, 16 Ia sută Ia porumb şi ceput stropitul viilor pentru preve­ care împînzeşte oraşid ca o secţiei are numai cuvinte de
regiunile ţării. Păioasele au densita­ 9 Ia sută la bumbac, rezultate cu to­ nirea atacului de mană, favorizat de
tea normală şi o creştere viguroasă. tul nesatisfăcătoare faţă de timpul condiţiile de umiditate din ultima mantie, parcurile cu copaci !ciudă la adresa ei. De fapt, la
Secara şl orzul de toamnă au înspi­ înaintat şl de. starea de îmburuienare vreme. De asemenea să se execute
cat complect, iar griul de toamnă se a terenului. Ma! avansate cu praşila stropitul în vii fără nici o întîrziere. seculari, precum şi minunata formarea acestei tricotere, are
găseşte la început de însplcare şl a- I-a sînt regiunile Timişoara, Craiova, Viile bătute de grindină trebuie să
rată un spic bogat. Culturile prăşl- Hunedoara şi Constanţa. In general fie stropite cu soluţie în concentra­ dumbravă din marginea ora­ şi ea o contribuţie însemnată,
toare au o răsărire şi o creştere bu­ însă prăşitul este întîrziat. ţie de 1 Ia sută. De asemenea pentru
nă. iar cele de legume foarte bună. preîntâmpinarea atacului de mană este şului. deşi din modestie nu vrea să
Intîrzlerea plîvitului la semănătu­ necesar să se stropească culturile de
Timpul ploios a favorizat însă şi rile de primăvară şi a prăşitului la roşii, ceapă şi castraveţi şl cu deo­ Şi ia't-o pe ţărăncuţa noas­ recunoască.
creşterea masivă a buruienilor, impie- culturile prăşltoare poate aduce pa­ sebire ' cele destinate producerii de se­
dicind desfăşurarea normală a lucră­ gube însemnate gospodăriilor agrico­ minţe. tră, elevă a anului I. Curînd, Dar ce planuri mai are oare
rilor de îngrijire a culturilor. Prăşi- le şi economiei naţionale, căci buru­
tul mecanic a fost stingherit în unele ienile lăsate în voie înăbuşe cultu­ O atenţie deosebită se va da de­ avea să se obişnuiască cu Ana Lazăr ? E cam greu să le
regiuni din cauza ploilor, tractoarele rile. In regiunile unde culturile sînt pistării atacului de dăunători şi a-
şi agregatele neputînd intra pe te- mai năpădite de buruieni este necesar plicării imediate a măsurilor indicate şcoala, cu noile prietene, cu ufli. Se spune că, în inima o-
renuri umede. să se ia toate măsurile pentru folo­ de inginerii şi tehnicienii agronomi,
sirea din plin a tuturor forţelor şi pentru combaterea lor. învăţătura, precum şi cu ore- mulul secretele pot fi tăinuite
Din analiza datelor primite de Mi­ a fiecărei ore bune de lucru.
nisterul Agriculturii şi Silviculturii Recolta bună care se anunţă în a- le de practică, unde lua con­ mai bine decît în funduri de o-
de la regiuni, rezultă că pllvitul pă- Pentru apărarea culturilor de pe cest an se poate asigura prin buna
ioaselor de toamnă s-a executat sa­ îngrijire a culturilor, prin executarea tact pentru prima dată cu vii­ ceane .Totuşi, noi am reuşit să
tisfăcător. Această lucrare este întîr- luncile nurilor împotriva inundaţiilor toarea meserie de textilistă. aflăm unul dintre ele : Ana La­
ziată Ia păioasele de primăvară, deşi la vreme a plivitului şi prăşitului, Cu toate că din cînd în cînd zăr tinde să devină o munci­
anul acesta combaterea buruienilor pe trebuie să se execute lucrări simple o mai ajungea dorul celor de toare cu un nivel cultural ri­
cale chimică a fost mult extinsă. precum şi a lucrărilor de prevenire acasă, n-a abandonat . totujşi dicat. In toamnă se va înscrie
de îndiguire şi de astupare a priva- meseria pe care şi-o alesese.
lelor. De asemenea se vor lua mă­ şi combatere a dăunătorilor. (Ager-
) Continua să înveţe cu sîrg, la liceul seral. Au cu ce se
pres). l aşa că la sfîrşitul anului se mîndri cei din Alămior.
i pomeni clasată printre primele

| eleve ale clasei.

Trecuse şi cel de-al doilea 0 -& eliLi— iL tv m t
an de şcoală. De-acum Ana
j ara absolventă. Avea o pline De-a lungul întregii perioade a fost în stare să facă una cu tia lui evocă eroica şi populara
în mînă. Va trebui să lupte
| cu mîinile sale firave pentru istorice a feudalismului, s-au pămîntul castelul de piatră, cu figură istorică a lui Ioan de
| cîştigarea existentei. Da, da,
| va putea cu siguranţă, doar construit şi au fost păstrate un turnuri şi crenele ale feudalu­ Hunedoara, viteazul luptător
| nu întîmplător fusese printre mare număr de monumente pe lui.
| cele mai bune eleve din clasa. împotriva pericolului otoman.
IN INTI MPI N ARE A LUI 1 IUNIE tot cuprinsul regiunii, ca şi în
ik restul Transilvaniei unde pro­ Azi, din vechea orînduire feu­ La poalele cetăţii Deva se a-
După o lună de vacanţă, cesul de feudalizare s-a desfă­ dală nu au mai rămas decît a-
petrecută în satul natal, a fost şurat într-un ritm accelerat. ceste construcţii ce vorbesc de flă castelul Bethien, sau „Mag-
repartizată la Fabrica de tri­ vremurile de cruntă exploatare
cotaje ,,Sebeşul" din Sebeş. Aşezate pe vîrf de deal, de na Curia“ după cum i se mai
Cum era numai o mînă de unde ochiul stăpînului putea cu­ şi aprigă luptă. Ele sînt gru­
Echipa artistică fată, cei din secţie au privit-o pate dc-a lungul Văii Mureşu­ spunea. Construit în anul 152î,
pionierilor din Călan cu o oarecare neîncredere. La prinde nestingherit întinsele sa­
aceasta s-a adăugat şi Umi­ le domenii, sau înşirate de-a lui, în Ţara Haţegului şi pe acest castel a fost reşedinţa'
ditatea ei excesivă, precum şi lungul apelor, în mijlocul m ă­ albia Cernei, în cele mai ferti­
lipsa de experienţă practică. noaselor cîmpii, castelele feuda­ le şi pitoreşti locuri. principilor Transilvaniei. E e&ţ
le reprezintă simbolul puterii
La Şcoala elementară de 7 1rs cinstea economice a feudalismului. Im­ Castelul Corvineştilor de la mai vechi monument arhitecto­
,i din Călan e mare frâmîn- punătoare, ele păstrează m ăr­ Hunedoara le
re. Care mai de care, dintre Congresului L S, T. întrece pe toate nic păstrat tn stare tniiiâ ijrţ
tiştii amatori, se pregătesc turia unor timpuri apuse, şi, cei
ntru festivalul pe care-1 va La 23 mai a.c., la exploatarea mai adesea, povestea lor e îm ­ prin frumuseţea oraşul Deva. Tn zilele noqsiro,
i unitatea de pionieri la 1 Tu- minieră Ghelar !a avut loc un pletită cu cîntece, legende şi si măreţia lui. —................ . ¦xarwq
î. Coriştii vor prezenta, cu a- însufleţit schimb de onoare în eresuri. Cercetîndu-le însă mai
st prilej, cîntecele „Povestea cinstea Congresului A.S.I.T. Ridicat de Ioan (Conîîntiare t/j pag. 2-a')
!¦ui ciobănaş“, „Vînt de prima­ dc Hunedoara,
ră“ şi altele. Echipa de dan- Realizările au dovedii că mi­
ri repetă de zor o suită de nerii de la Ghelar sînt hotărîţi bine, ajungi să-ţi poţi da seama pe urmele unei
nsuri populare romîneşti. Nici să întîmpine evenimentul sus
ortivii nu stau degeaba. Ei Cu cîntec şi joc, timpul petrecut de cei mici ia grădiniţă este mai plă­ amintit, cu o deosebită însufle­ că viaţa ce s-a desfăşurat în­ cetăţi mai vechi,
egătesc un program de gim- ţire. Astfel, în schimbul I, s-au
istică ritmică. întreaga activi- cut şi totodată folositor. evidenţiat în mod deosebit echi­ tre aceste ziduri, era pentru el a avut un ca­
te culturală de la aceasta pa condusă de minerul Simion câţiva o viaţă plină de huzur, racter de castel
Deşi stîngaci executat, dansul „Ţa rina" este înviorător. Teculi, care a dat 12 tone mi­
oală, şi în special cea a co- iar pentru cei mulţi o viaţă de militar şi, în a-
IN CLIŞEU : grupa mică de la grădiniţa de copii nr. 2 din Deva, exe- nereu pe post, echipa condusă cruntă mizerie. Viata aceasta celaşi timp, de
ilui de copii, se face sub în- s-a desfăşurat cel mai adesea
cutînd, sub supravegherea educatoarei, dansul „Ţarina". de Nicoiae Raiu, care a dat 7 învolburată, zguduită de zăngă­ locuinţă a prin­
umarea tovarăşei Elena Io- cipelui. Fiecare
--------------------- Ar Ar------------------- tone pe post, echipa condusă de nit de arme, de evenimente tra ­
:scu. gice, crime şi silnicii, intrigi stăipîn de mai
rite cadourî c a i punguliţe cu calitate. In acest scop, s-a for­ Zaharie Radu cu 5,2 tone pe politice, religioase sau dc dra­ tîrziu a adăugat
Solare pentru copiii bomboane şi cărţi. In ziua de mat o comisie din tov. Cornelia goste şi lupte între feudali, ca-
2 iunie, micii sărbătoriţi se vor Bucureştean, responsabila comi­ post, echipa lui Dumitru Preda apoi cîte ceva,
Prin grijă comisiei de femei distra în voie la serbarea cîm-
oraşului Hunedoara, copiii penească, ce va avea loc în o- siei de femei, Maria Mara-ndici cu 6,8 tone pe post şi cea con­ re au dus pînă la trecerea lor construcţiei po-
uncitorilor din oraşul tinere' raşul Hunedoara. Ziua copilu­
lui şi oraşul muncitoresc vor lui va fi o adevărată sărbătoa­ şi Ana Sirnu, delegate ele fe­ dusă de Nicoiae Bucureşlea-nu prin foc şi devastare. trivit gustului
vea unde să se joace în aer re, pentru toti copiii hunedo­
jer. In cinstea zilei copilului, reni. mei, care va propune 22 de co­ care a dat 5,4 tone pe post. Aceste vestigii ale feudalis­ său. Printre-stă-

( posibilităţi locale, se amena- De ziua copilului pii pentru a primi îmbrăcămin­ Ing. PAULA POPA mului arată desigur şi mai grăi­ pînii de odinioa­
,ază aici două solare. De a-
Comisia de femei de pe lîngă te, ce va consta din hăinuţe, corespondentă tor frămîntăriie de veacuri şi ră ai acestui
imeneă, mamele pregătesc pen­ pantalonaşi, şortulete, cămăşu-
Sfatul popular din Cugir, ra­ te şi alte obiecte. lupta celor asupriţi. Cînd asu­ oastel, amintim
ii copiii cei mai buni, care
ionul Orăştie, a hotărît să fa De asemenea, şcolile din Cu­ prirea stăpînului nu mai putea pe Matei Corvi-
or ieşi cîştigători la concursul că unele cadouri copiilor din lo- gir pregătesc organizarea unui fi suportată, iobagii se răscu­ nul, apoi în se­
concurs de biciclete, triciclete, colul al XVII-
ă 'triciclete şi trotinete, dife- şi trotinete. La concurs vor par­ laţi, devastînd moşia şi caste­
ticipa copiii de la 7 la 11 ani. lul asupritorului. Din sălaşul de
b îrn e şi lut al iobagului s-a ri­ lea, pe Gabriel

dicat atîta forţă, incit, deseori, Bethien, Măre* Castelul lui loan Corvin cîe Hunedoara