Page 75 - 1957-05
P. 75
Pag. 2 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I Nr. 761
Castele vechi — urme ce vorbesc Im fâtnlnftfi de partid In preajma Congresului al IMeaA.S.I.T.
| ( Urmare din pag. I-a) parc frumos, se ridică un cas Explicaţia e destul de-firească: s-a încheiat Economia noastră naţională, ConstraiTea sociiaM©ni)ujui cere 60.000, iar cel al cercurilor
tel construit în 1640 şi renovat industria, transporturile, lagri un nivel înalt al ştiinţei şi teh A.S.I.T. a ajuns la 1.294 faţă
i________ în 1836. De acest castel se lea bogatul pămînt, cu cele mai pu cu rezultate hune nicii. de 500 cîte erau în 1951. Nu
gă puternic trista amintire a cultura sp dezvoltă necontenit mai în ultimii trei ani cercu
el adăposteşte uh bogat muzeu. exploatării din trecut şi lupta ternice organizaţii de cneji ro- Incepînd de prin luna oc pe baza tehnicii înaintate. Un Din aoeşt punct de vedere rile A.S.I.T. din întreprinderi şi
ţărănimii în cursul răscoalei tombrie a anului trecut, în u- factor însemnat în programul ASIT — Asociaţia ştiinţifică a unităţi socialiste ale agricultu
La Galda, străjuieşte castelul din 1784. In zilele noastre, cas mîni, a fost supus unei- intense nele seri, pe uliţele satului Blă- general de industrializare so inginerilor şi tehnicienilor din rii au organizat 1.164 consfă
lui Kemeny, la \Vint, castelul telul a devenit casă de odihnă jeni, puteau fi văzuţi oameni cialistă a ţării este colaborarea R.P.R. a avut şi are un rol tuiri, 1.468 schimburi de expe
pentru oamenii muncii. feudalizări. Aici au stăpînit vea tineri şi vîrstnici, îndreptîndu-se creatoare din ce în ce mai deosebit de important, care rienţă, 105 sesiuni de referate
lui Martinuzzi. Acesta din ur cu broşuri şi caiete subsuoară strînsă dintre oamenii ştiinţei creşte astăzi în proporţie egală şi peste 16.000 de conferinţe,
mă este pomenfit de documente Pe malul Mureşului, la Bră- curi la rînd familiile nemeşeşti către localul şcolii. Erau mem şi ai producţiei, dintre oamenii cu succesele dobîndite de ţara la care au fost dezbătute pro
nişca, mai străjuieşte şi astăzi brii şi candidaţii de partid de muncii intelectuale şi cei ai noastră în economie şi cu sar bleme importante ale sectoare
le veacului al iXVI-lea. La anul fortăreaţa feudală construită care şi-au durat castele aproa la cursul seral anul îî, care muncii fizice, datorită uriaşei cinile sporite ce ne stau în lor de producţie, posibilităţile
1536 el a fost' donat lui Radu, prin secolul XVI-lea şi trans mergeau să-şi însuşească din faţă. însuşirii metodelor înaintate a-
formată mai tîrziu în castel. In pe în fiecare sat. bogatele învăţături marxist-le- activităţi transforinatoare Şi e- plioate în întreprinderile frun
voievodul Ţării Romîneşti, iar urma luptelor pentru stăpînirea ducatoare a partidului şi guver Peste cîteva zile, la 29 mal, taşe în industrie sau agricultu
în 1537 ajurrge în proprietatea Ardealului, purtate de Ferdi La Sîntămăria-Orlea, familia niniste şi să cunoască din lupta nului. In uzine, fabrici, mine, căi va avea loc la Bucureşti, cel de ră etc. Au fost promovate noi
nand şi Isabela, castelul este dusă de partidul nostru, pentru ferate, ca şi în ecoţjomia ru al dpîlea Congres A.S.I.T. — procese tehnologice şi s-au re
voievodului Ardealului, Ştefan dărîmiat de partizanii acesteia. Kendeffi a ridicat un castel în creerea unui trai tot mai îm rală agrară, muncesc nenumă prilej pentru trecerea în revis zolvat numeroase probleme de
Miailath. Ioan Zapolya îl smul Reclădit din nou, îl găsim în belşugat oamenilor muncii. raţi raţ ioneli zatori şi inova tă a activităţii asociaţiei de la organizare a muncii. In cadrul
proprietatea familiei Iozsika, mijlocul întinselor proprietăţi tori în producţie. Numele celor primul congres din 1951. Mem asociaţiei apar numeroase re
ge acestuia la 1540 şi îl dă din pînă tîrziu de tot. Şi acesta a Cp cîteva zile în urmă, acti miai de frunte dintre aceştia se brii A.S.I.T. vor face bilanţul viste tehnice de specialitate şi
nou lui Radu. După cîtiva ani fost devastat de iobagii răscoa pe care odinioară le stăpînea. vitatea învăţămîntului de par află pe lista de onoare a lau realizărilor obţinute prin intro gazeta „Tehnica nouă”, lucrări
lei de la 1784. tid, pentru acest an, a fost în reaţilor Premiului de Stat, în ducerea în toate domeniile de
intră în proprietatea lui M ar Astăzi, el este sediul unei gos cheiată. Organizaţia de bază a rînd ou numele celor ţm i de activitate a progresului tehnic, diferite şi deosebit de importan
tinuzzi şi Castlaldo, guvernatorii Aşezat în mijlocul unui parc depus eforturi pentru buna des prin stimularea activităţii crea te au apărut prin grija Aso
Transilvaniei. Martinuzzi este ou monumente romane, castelul podării colective. La Pîclişa. în făşurare a învăţămîntului, pen seamă oameni de ştiinţă. Pe zi toare a inginerilor, tehnicieni ciaţiei în Editura Tehnică şi la
asasinat în castel în anul 1551. a devenit astăzi un încîntător tru a face pe cursanţi să-şi în ce trece creşte şi se întăreşte lor şi muncitorilor fruntaşi, I.D.T.
După doi ani, Aron Tiranul, loc de odihnă. mijlocul unui parc, se înaltă suşească cele predate şi, mai unitatea diptre ştiinţă şi prac pentru dezvoltarea şi întărirea
voievodul Moldovean îşi găseş ales, să le pună în practică. E- tică. economiei noastre socialiste. In Numărul publicaţiilor ă de
te moartea tot aici, în urma Tot pe Valea Mureşului se a-, frumosul castel al familiei Po- forţurile nu au fost zadarnice fata delegaţilor sosiţi din în- venit totuşi insuficient fată dei
unui surghiun. Castelul a in flă şi castelul din Zam al ba pentru că, din cei 12 cursanţi, Urrnînd exemplul Uniunii So tieagă ţara, delegaţi aleşi la sporirea numărului de membri
trat apoi în stăpînirea altor ronului Nopcea, poreclit şi „Fa gany, devenit astăzi sediul u- 10 s-au înscris în întovărăşi vietice, în ţara noastră se pla conferinţele regionale A.S.I.T., ai asociaţiei şi Congresul al
proprietari, între care şi Epis tă Neagră“. Castelul a fost a- rea zootehnică de creştere ia oi nifică ştiinţific dezvoltarea tu consiliul central va prezenta H-lea va trebui să se pronunţe
copia catolică din Alba Iulia. tacat de revoluţionarii lui Ko nei colonii şcolare. La Nalaţi, lor. Printre primii cursanţi care turor namurilor economiei na darea de seamă asupra activi asupra sporirii lor.
El era înconjurat cu val şi ssuth în 1848. Astăzi, în el s-a s-au înscris, se numără tov. ţionale, forţele de producţie ţi- tăţii asociaţiei şi a sarcinilor
şanţ, avea ziduri înalte şi un amenajat un frumos spital. Berthelot, Unciuc şi Cîrneşti, Solomon Miou, Ioan Ştefan, Pe ind folosţte Gţţ rţţai raţional şi ce-i revin în construcţia socia O altă problemă importantă
etaj. A fost un oiub al intrigi tru Ştefan, Emanoil Verdea şi în interesul întregului popor. listă a R.P.R. Se vor mai pre este perfecţionarea cadrelor
Ţara Haţegului păstrează la sub poalele Retezatului, Ia fel Solomon Neagu. Una dintre trăsăturile caracte zenta rapoarte privind intro prin organizarea de pildă, a u-
lor politice şi religioase şi a rîndul său numeroase castele. ristice ale ştiinţei aotuale din ducerea şi extinderea tehnicii nor cursuri de specializare pen
constituit, alături de altele, o- se află castele nemeşeşti. Ele Drept urmare a înţelegerii ţara noastră este iaaeea că, la noi în industriia socialistă a tru ingineri şi tehnicieni, de ex
iii politicii partidului, un număr îmbogăţirea ei cu noi descope cursii în ţară, etc. Congresul
biectivul atacului răscoalei din sînt răspîndite în tot cuprinsul de 2 cursanţi au cerut să fie riri şi invenţii, cu noi procese trebuie să aibă drept obiect de
1784, cît şi a revoluţiei din SE Ţării Haţegului. primiţi în rîndul candidaţilor
1848. de partid. De curînd, comuniştii tehnologice înaintate şi cu noi
construieşte Atotputernicia stăpînilor a- din organizaţia de bază, i-au metode de producţie, participă
La Mintia, în mijlocul unui disputai şi i-au primit alături de în mod activ, împreună cu oa
no nou cămin cestor castele şi moşii întinse, ei. menii de ştiinţă, toate forţele
înaintate ale clasei muncitoare.
a durat veacuri întregi de-p IOAN BOGAR
lungul a două orîn d u iii: feu corespondent
dală şi capitalistă, răstimp în
care lupta ţărănimii s-a frînt,
strivită sub zidurile fumegînde
ale conacelor aprinse.
Din truda şi jerfa seculară
a oropsiţilor, s-a ivit ziua cînd,
adevăraţii stăpîni ai pămîntu-
lui, cei exploataţi şi neîndrep
tăţiţi, au smulis din mîinile ne
meşilor şi grofilor, pămînturile
şi castelele.
înşirate de-a lungul apelor şi
înconjurate de parcuri, ori ri
dicate semeţ pe vîrful dealuri
lor, ele au rămas monumente
istorice pe care le păstrăm ca
pe nişte mărturii ale trecutelor
vremuri. B. BASSA
însufleţiţi de do Asigurările de stat „A . D. Â. R.P.R., organizarea ştiinţifică discuţie şi îmbunătăţirea cola
rinţa terminării că a producţiei în industrie, intrq- borării dintre asociaţie şi sin
ducerea tehnicii noi şi organi dicate, pentru asigurarea în
minului cultural, ce sprijin puternic al fărănim ii m uncitoare zarea ştiinţifică a producţiei în cele mai bune condiţii a ridică
tăţenii comunei agricultură etc. Discuţiile ce rii continue a nivelului profe
Cristur, raionul Hu Sint 5 ani de cînd au fost înfiin în cazuri de pagube, prin aceea că un taur, Sfatul popular Yinţu de vor urma vor duce la rezoluţii sional al oamenilor muncii. Co
nedoara, muncesc ţate Asigurările de Stat „ADAS“, Administraţia Asigurărilor de Stat, Jos, raionul Alba, a fost despăgubit în legătură cu activitatea vii laborarea strînsă între asocia
cu tragere de ini timp în care ţărănimea nmnciţpare ie acordă despăgubirile legale, avînd toare a asociaţiei. ţie şi sindicate duce la o mai
mă. a putut să se convingă de avanta astfel acoperit creditul. Asigurările cu 2.900 lei pentru un cal, coopera bună organizare a muncii, la
jele ce le are de pe urma acestor de Stat „ADAS“, numai în cursul a- In întîmpinarea Congresului, stimularea eficientă a inovatori
In clişeu : Se asigurări, prin despăgubirile primite cestui an, de la 1 ianuarie şi pînă tiva „Meteşana“ raionul Aifţa, a pri numeroase colective de ingineri, lor şi rationalizatorilor, la îm
pentru pagubele suferite. astăzi, a despăgubit un număr foar tehnicieni şi muncitori de la bunătăţirea calităţii muncii.
pun ţiglele pe că te mare de ţărani muncitori, pentru mit surmi de 5.Q00 lei pentru un cal întreprinderi şi instituţii din
minul cultural din Administraţia Asigurărilor de Stat daunele suferite, dîndu-le putinţa eţc. toaţă ţara şi-au luat angaja Congresul A.S.I.T., la care
Cristur. pentru a ajuta şi mai mult Ia înlo să-şi procure alte bunuri şi anima mente de îmbunătăţire a proce vor asista şi oaspeţi din străi
cuirea bunurilor şi animalelor pier le, în locpţ ceiof pierite. Astfel, Fiecare ţăran muncitor care, pen sului de producţie. nătate, este o mărturie a pro
dute, a introdus pe lingă asigurările tru a fi ferit de anumite pierderi şl greselor culturii şi economiei
prin efectul legii (obligatorii) şi a- ţăranul m u rito ri Bespi Nicolae din pentru a-şi putea cumpăra alte ani Atenţia şi interesul deosebit
sigurări facultative. Prin aceasta, comuna Sebeş, rpionuţ Sebeş, avînd male şi bunuri, în Incul celor ce
eventual ar fi distruse, din cauza
anumitor calamităţi, este bine să
încheie o asigurare facultativă, pe
Seam litemm s-a urmărit ca pierderile suferite de o asigiirare facultatiyă geptru pn lingă asigurarea prin efectul legii. de care se bucură cel de al doi noastre naţionale, un prilej de
oamenii muncii, de pe prma cala cal, pe jîngp aşigunpeu pşjn ţpge lea Congres A.S.I.T, este lesne afirmare a dragostei şi ataşa
In ziua de 20 mai, Ia Şcoala ratura romînă, a prezentat car mităţilor, cum ar fi mortalitatea a- (obligaţorie), pentru care a plătit In schimbul unor prime destul de de înţeles dacă se ţine seama mentului cadrelor tehnico-ingi-
medie nr. 1 din Deva, a avut tea „Prin ţara celor 600 de mi nimalelor, distrugerea culturilor a- drept prime de asigurare, o sumă de larga dezvoltare a Asocia nereşti din ţara noastră pentru
ioc o serată literară organizată lioane”, expunînd conţinutul ei grlcole, a clădirilor, uneltelor şi ma destul de mică, a prţniît ca despă mici, în caz de pagube ei primesc ţiei, de popularitatea el în rîn- regimul democrat-popular, o
de comitetul de instituţie al şco şinilor agricole, rodul viilor şi bu gubire suma de lei 900 pentru asi dul oamenilor muncii din in contribuţie rodnică la constru
lii, dedicată cărţii tovarăşului valoros şi instructiv, pentru toţi nurilor casnice, etc., să fie înlocuite gurarea prin lege şi lei 1.0 00 pen despăgubiri, cu care pot şă-şi refacă dustrie şi agricultură. Numărul irea social ismul'Ui în ţara
dr. Petru Groza, preşedintele oamenii muncii din ţara noa cu mai multă uşurinţă, asiguraţii, tru asigurarea facultativă. In total membrilor depăşeşte astăzi noastră.
Prezidiului Marii Adunări Na stră. Experienţa bogată şi mul primind în cazuri de pagube, despă el a primit 1.900 lei, puţind să.şi cum pierderile avute.
ţionale, „Prin ţara celor 600 de tilaterală a eroicului popor chi gubiri, atît pentru partea obligato pere un ait animal, în locul celui Pentru încheierea de asigurări fa Ne scriu e
milioane”. nez, ne poate da multe învăţă rie, cît şi pentru cea facultativa. pierdut. Asigurata Laslo Cornelia,
minte în strădaniile noastre de din comuna Mihalţ, raionul Alba, cultative de animale şi bunuri casr pregătim pentru examene
Serata literară a fost deschisă fiecare zi pe drumul construirii In ultimul timp, tot mai mulţi care a avut o asigurare facultativă
printr-un scurt cuvînt introduc socialismului. Tot odată, vorbi ţărani muncitori, înţelegînd rostul pentpu o vacă ţjţnd sacrificată, pe nice, ţăranii muncitori pot să se a- Pe zi ce trece, filele rămase blouri de repetare a materiei,
tiv, rostit de către preşedintele asigurărilor de stat, încheie asigu baza ordinului organelor veterinare,
comitetului de instituţie, pjro.f. V. toarea a subliniat valoarea li rări facultaţive pentru animale, cul a putut să valpriţice toată carnea şi dreseze inspectoratelor raionale în calendarul anului şcolar iar la lecţiile de curs repetăm
Oprişu, care a prezentat perso terar - artistică a lucrării dr. turi agricole şl bunuri casnice, fiincţ a mai primit în plps suma de 852
nalitatea dr. Petru Groza, sco- Petru Groza. convinşi că în caz de pagube, Ad lei. „ADAS“, agenţilor de asigurare sînt tot mai puţine. Ne mai materia pe capitole, cum e de
ţînd în evidenţă, între altele, ministraţia Asigurărilor cţe Stat Ie
calitatea de deosebit povestitor După expunerea lucrării, pro acordă despăgubiri, cu care pot să-şi Astfel de cazuri, sînt numeroase „ADAS“ şi inspectorilor de asigura despart doar cîteva zile de s- pildă la istorie, chimie, mate-
care-1 face să fie şi un autentic fesoara Aurelia Clipi, ajutată înlocuiască animalele ori bunurile in reg ^n ea npaşţră, şi nu nţiţmţj ţă-
de L. Igna şi A. Arimescu, a pierdute. Iranii muncitori, ci şi şRvturiie popu re. Pentru a încheia asigurări facul xamenele de sfîrşit de an şi matică şi limba rusă. Peste
scriitor. făcut proiecţii din carte. lare, cooperativele, gospodăriile a- tative Ia culturi şi rodul vîilpr, este
In continuare, Eufrosina Po Ţăranii muncitori, care iau credite gricoie colective etc., încheie asigu maturitate. Şi cum noi, elevii cîteva zile vom începe repe-
Serata literară a avut un rări facultaţive la Administraţia A- bine ca acestea să se încheie acum,
pa, profesoară de limba şi lite prin Banca Agricolă sau Cooperati sigurărilor de Ştaţ. Sfatul popular clasei a X-a, formăm prima tarea sistematizată a materiei
succes deplin. vele de credit şl economie, pentru Roşia de Secaş, raionul Sebeş, a fost în luna mai, pînă au se produc ploi
cumpărarea de animale sau inventar despăgubit cu suma de 4.00.0 lei pentru torenţiale sau grindină. serie de absolvenţi care vom şi la celelalte obiecte. Desi-
L. SIRCA agricol, prin asigurarea facultativă
ce o încheie, sînt puşi Ia adăpost, pe acesta, în timp ce vorbeşte cu atîta MANGIUREA ANGHEL
dragoste şi recunoştinţă, filială parcă
— deşi nu înţelege nimic din graiul şeful Serviciului Asigurări Bunuri depune examenele dup# noile gur că în aceste cîteva ore de
lui îneît de îndată poţi să-ţi dai sea
ma de încrederea nemărginită a La magazinul instrucţiuni ale Ministerului lecţie nu se poate spune to-
acestor oameni, faţă de solul partidu
lui comunist, venit aici să-i ajute să alimentar nr. 2 2 învăţămîntului şi Culturii, va tul despre materia cuprinsă
iasă din beznă
Dacă intri Ia magazinul trebui să depunem în acest în programa de învăţămînt,
Superstiţiile constituiau aici o mare O.C.L. alimentara nr. 22 din Si~
piedică în dezvoltarea producţiei. Oa meria, nu te înduri să-ţi mai timp eforturi sporite şi susţi- aŞU că, pe lingă munpa efec-
menii din cimpo cred în diavol. Dacă iei ochii de la vitrina frumos şi
li se îmbolnăveşţe careva, sau dacă cu gust aranjată. Nu degeaba nute pentru a da răspunsuri tuaţă în clasă, depunem aca-
vreunul a săvirşit o faptă neîngăduită acest magazin alimeptar a pri
de duhuri, cei din tribul cimpo au mit anul trecut diploma de me bune şi foarte bune în faţa să — individual sau în gru-
obiceiul să-şi sacrifice animalele spre rit grupa ţl-a la cpucursiţl „Ce
In apropierea graniţei cu Birma- Reportaj din R. P. Chineză a îmblînzi geniile rele. Dacă după ce lor ma» frumqase Vitrine“. comisiei de examinare. puri pe sectoare de oraş, prin-
nia, ţinutul e muntos. Spre deosebi a fost ucis un bou, bolnavul nu se în
re de alte lanţuri muntoase ale Chi de DINU HERVIAN sănătoşeşte, e sacrificat ai doilea şi Aici lucrează vînzători ute- Acum, cînd ne dăm. mai bi- cipalele eforturi în vederea
nei, mai adesea pleşuve, aici la tro al treilea. Vite n-au însă decît foarte mişti ca Maria Bunea care şi-a
pice, — deşi ţinutul e aşpzpt la o corespondentul, „Agerpres“ la Pekin puţini. Sacrificarea animalelor este hor îndeplinit planul de vînzare pe ne seama că aceste pîteva trecerii cu succes a examene-
mare înălţime deasupra nivelului mă tărîtă de vracii triburilor (Tungşa). Ei luna aprijie cu 1)3 ţa şută, Ni
rii —¦' pe munţi creşte în tot timpul judecă ce animal să fie sacrificat, colae Iordan cu 115 la sută şi zile contează mult în reuşita ^or%
anului o vegetaţie sălbatecă, luxu după gradul de boală al omului sau alţii.
riantă. Ne aflăm în raionul Santaişan, cea mai de seamă era meiul. Înain diul centrului este o casă obişnuită de după gravitatea faptei neîngăduite pe examenelor, şi că de ele poate Ducă vom şti să profităm
la unul din acele centre de cultură, te nu existau aici decît 96 de bivoli, ţară, cu lut pe jos şi cu cîteva mese care a săvîrşit-o. Uneori, dacă boala In ceea ce priveşte buna de
cum sînt numite ele, create în anii din din care numai 85 în stare de mun şi scaune de lemn în cele două încă e mai uşoară sau păcatul e mal mic, servire a clientelei, utemiştii depinde posibilitatea îmbrăţi- timpul ce ne-a mai rămas,
urmă cu scopul de a ajuta minorită că, şi 81 de boi din care puteau fi peri. Responsabilul centrului, Miao Fa- Tungşa hotărăşte să fie ucis un porc sînt exemplu de conştiinciozi
ţile naţionale înapoiate, periferice, să folosiţi doar 56. Uneltele de producţie jun, este de naţionalitate han. A fost sau doar un cocoş. Tot vracii sţţit cei tate şi rapiditate în muncă. La sării profesiei dorite de fieca- vom L>utea îace ca numărul
iasă din întunericul secular în care agricolă fiind foarte primitive, recol trimis aici de partid să conducă mun care jertfesc şi animalele. Nu orice toate acestea copţrihuîe şi fap re elev, gîndul nostru trebuie cet°r care trec examenele să
au fost ţinute de vechile stăpîniri. tele erau extrem de slabe. ca complexă care constă în a organiza Tungşa are dreptul de a, jertfi oyice tul că aprovizionarea magazi
trecerea directă la socialism a unui animal. După gradul şi dexteritatea nului este făcută ţp cele să se îndrepte spre modali- e ^ mare ceea ce
In raionul Santaişan trăiesc patru Oamenii trăiau pe aici, cei mai trib cimpo, care deocamdată se află lor, unii fţo't jertfi vite mari, alţii — bune cpndiţiupi de gestionarul
naţionalităţi: penlun, cimpo, hană şi mulţi, vînînd, strîngînd fructe sălba pe treapta trecerii de la comuna pri numai porci sau păsări. Oamenii se magazinului losif Fekete. !Wa- tatea prin care am putea să esic scopul^ nostru,
"su. Ele populează şi au în stăpînire tece, făcînd fin, culegînd vlăstarii co mitivă Ia societatea bazată pe proprie adună la sacrificarea animalului, pe gazinul din Simeria poate servi
doi munţi. Din cele patruzeci de că mestibili ai arborelui de bambus, tatea scalavaglstă. înainte de elibe care-1 frig apoi la focuri anume fă de exemplu pentru alte unităţi ne uşurăm munca. Aceusta, o . & sperăm că acest scop — !
tune cîte le alcătuiesc, numai 29 au tăind buşteni pe care îi vindeau apoi rare el era muncilor înlr-o fabrică. Ac lite şi-| maniacă pe loc. Vraciul îşi de desfacere a produselor ali
jos, la cîqipie. Ei n-aveau animale de tiva în organizaţia clandestină a ti primeşte partea ţpj —- <je aceea e mentare. vom puteu. realiza prin orga- Printr-o muncă susţinută, dusă
nume. Naţio.nalitaiea penlun numără muncă ,pentru transport. Păţiţii numai neretului comunist din Kunmln. După greu să gu-I bănuieşti de parţialitate.
164 de familii, cimpo — 120 de fa aveau bivoli şi boi, de aceea oame eliberare a lucrat pe lingă guvernul Dar oamenii din tribul cimpo cred fără I. MITRAN nizarea şi sisiernalizarea, ma- Pf mutţe planuri va fi rea-
milii, hană — 78 de familii, ţisu — nii trebuiau să ducă toate în spinare provinciei lunnan. A venit aici în rezervă în vraci. Dacă njei după ce a
9 familii. Fireşte, membri al acestor la mari distanţe: fîn, buşteni etc. noiembrie 1955, singur, lăsîndu-şi fa ucis a freia vită bolnavul nu se însă corespondent4*375162 teriei însuşite în ceţ tijei ani U corn culege cu bucu-
naţionalităţi mai trăiesc şi în alte ra Erau deprinşi cu drumurile lungi. Ca milia la Kunmin. N-are decît 30 de nătoşeşte, înseamnă că duhurile au
ioane. să ajungă Ia peticele de pămînt cui. ani. Munca lui cere mult devotament hotărît pieirea Iul. ’de curs mediu. In acest scop, rie ia d e le învăţăturii,
iţvabile, aveau de mers de acasă, de faţă de partid, credinţă nezdruncinată
Aici au domnit numai ia colibe, zilnic cîte 7-8 kilometri la în socialism, multă abnegaţie perso tovarăşii profesori s-au strâ- nico la e f il ip
foametea şi bolile dus şţ tot atîta la întors. nală. Sarcina lui este să ridice cadre
din rîndurile naţionalităţii cimpo, pe duit să ne întocmească ta- clasa X B. Şcoala medie Orăştie
In raionul Santaişan, cel mai mare In trib,grile cimpo ,de pildă, pămîn- care să se poată sprijini şi care să
:ătun numără 22 de familii, iar cele ful era în folosinţa obştească şi nu poată apoi desfăşura ei înşişi opera .T®><!>.-S5> <&>J
mai mici doar una, cţouă sau trei fa exista dreptul de proprietate. Nici co de ridicare a semenilor lor. Şade în t *- •* 1(
milii. Culturile cele mai de seamă care libele nu erau proprietatea cuiva. faţa noastră la o masă, ne priveşte
cresc aţej pţi au nevoie de terenuri Dacă un om pleca din cătunul său, el cu ochii lui energici, fruntea lui ce După omologarea jocurilor, FI. Roşie Deva—Energia Alba-Iulia Energ. Ghelar—Energ 11.5 Hunedo'ara
irigate- In 19,5,1, suprafaţa culţivabilă părăsea şi pămînful pe care l-a culti pare muncită mereu de gînduri şi din din etapa 6-a din 19 mai, cla Progresul Zlatna—Dinamo Orăştie Eţiergia Cajan—lib.er
în raionul Şanţajşan nu era mai mare vat şi coliba în care a locuit. Diferen cînd în cînd ne zîmbeşte cu modestie samentul în campionatul regio Locomotiva Teiuş—liber
de 482 tTţvt (1 h,a este egal cu 15 mu). ţierea de clasă în naţionalitatea cimpo şi înţelepciune. In timp ce vorbea, ală nal de fotbal, „Cupa Primă
De pe această suprafaţă cultivată cu nu era distinctă turi de el pe bancă s-a aşezat un tî- verii” se prezintă a stfel: SERIA II-a CLASAMENTUL LA CAMPIONATUL'
orez se obţineau circa 4.820 iu ( t lu năr, cu un (urban mare alb pe cap, DE JţUNlQRI
este egal cu 15 kg.) adică vreo 72.30,0 superstiţiile o piedică gol pînă la brîu, purtînd un fel de fus
kg. orez. Terenul oeipgat era de în dezvoltarea producţiei tă neagră şi sandale de pae în picio- SERIA l-a 1. Energia L'onea 5 4 1 0 13- 5 9 1. Energia 10,8 4 3 0, 1 9,- 3 6
5.600 mu şi producea 22.(115 iu de re. E un membru al triburilor cliţipo.
produse (330.225 kilograme). Cultura La centrul de Cultură dip ;aipnul Şi-a rezeinal cotul de umărul Igi Miao 2. Progresul Deva 5 2 2 1 1 1 - 7 6
Santaişan ara ajuns străbătînd de la Fa-jgn cu aţîţa tandreţe şi-l priveşte
şosea o potecă îngustă de munte, 1 . Energia Alba-IuRa 5 4 l O, 11-2 9, 3. Energia Aninoasa 5 2 2 1 1141 6 2 . Energia Hunedo.ara 4 3 0 1 6 - 6 6
străjuită de înalte tulpini de bambus 2 . Locomotiva Teiuş 6, 3 2 1 13-8 8
si de tot soiul de fufe săibaiece. Se 3. Energţa 30, Dec. 5 3 0, 2 3.-6 6 4. Energia Găjan 6 2 18 9-14 5 3. Progresul Brad 4 2 0, 2 lţ- 6 4
4. Progresul Zlatna 5 2 0 3 5-6 4
5. FI. Roşie Deva 5 1 2 2 1-7 4 5. Locomotiva Simeria 5 2 0 3 7- 7 4 4. Energia Petroşani 4 2 0, 2 1 1 -ţi 4
6. Dinamo Orăştie 5 1 1 3 4-6 3
7. Recolta Sebeş 5 1 0 4 4-15 2 6. Energia Ghelar 5 0 3 2 11-15 8 5. Energia 1,4 4 2 0 2 8-9 4
6. Energia Lupem 4, 0 0 4 fi. 13 o
7. Energia 115
Hunedoara 5 1 1 3 4 - 7 3 ETAPA v u t o Are
ETARA VIITOARE Energia 14—Energia L'upeni
Energia 108-Progresul Bratţ
ETAPA VIITOARE 26 MAI 1957 Energ. Hunedoara—Energ. Petroşani
Energia 30 Decembrie—Recolta Sebeş Progresul Deva—Energia L'onea
Locoirno.tiva Simeria—Energia; Aninoasa
