Page 76 - 1957-05

m im D R U M U L SO CIAhTSM ŞŞ Pag: 3

Doi sofs, doi candidafl Ce trebuie f ă c u t ___ plenarei C C . ai P.M.U.P.

Cîteva seri la rînd soţii Dio- preati ori unde mă găseam şi pe terenurile inundate m priwire sarcinile principale aie parfldySyi
nisie şi Elena Bucur, muncitori vă spuneaţi păsurile. Dar azi,
la Fabrica I.A.R.T.-Deva, s-au aşa înflăcăraţi oum sînteţi, par­ Ploile abundente, căzute în să planteze zarzavaturi de VARŞOVIA (Agerprea). — Gea tului popular. De aceea fiecare pas pe rea bazelor ştiinţifice ale ideologiei
frămtntat îndelung. Nu ştiau că ati venit la cununie... Apoi, ultimul timp, au făcut ca apele toamnă. de-a IX-a plenară a 0.G. al Partidului oalea înfăptuirii directivelor celei de-a
cum să înceapă a-i spune se­ bucuros, le z ise : Bine, tovară­ multor pîraie şi rîuri din regiu­ Muncitoresc Unit Polonez a adoptat o V lII-a plenare reclamă contra-măsuri marxiste.
cretarului de partid ce anume şilor dragi... In scurt timp o să nea noastră să inunde suprafe­ întrucît multe clin parcelele hotărîre cu privire la situaţia din par­ din partea partidului împotriva pre­ In situaţia actuală, se spune în ho-
îi apasă pe suflet. Totuşi pînă vă discutăm cererile. ţe destul de mari. Aceasta a gospodăriilor individuale sînt a- tid şi la sarcinile principale ale par­ siunii exercitate de elementele reac­
la urmă şi-au luat îndrăzneala dus la distrugerea culturilor de coperite Ia ora actuală cu apă tidului. tărîre, revizionismul reprezintă prin­
şi s-au înfăţişat secretarului: De atunci ia trecut puţin timp păioase şi prăşitoare — prin numai pe brazde, este bine să ţionare. cipala primejdie ideologică în partid.
Şi iată că dorinţa soţilor Bucur depunerea unui strat de pămînt se pornească de îndată la în- La început, în hotărîre se arată im­ In hotărîre se spune că partidul se Uri element hotărîtor pentru înlătu­
— Uite de ce am venit, tova­ s-a împlinit. In ziua de 22 mai, destul de gros asupra plante­ sămînţarea lor cu porumb, cu a- portanţa celei de-a VUI-a plenare a rarea lipsurilor din viaţa internă de
răşe secretar. Noi... adică eu şi adunarea generală a organiza­ lor, prin spălarea lor sau prin jutorul sapelor şi să nu mai aş­ C. O. al P. M. U. P. care a tra­ orientează hotărît spre dezvoltarea de­ partid este dezvoltarea consecventă şi
soţia, ne-am gîndit să cerem ţiei de partid a discutat cererile asfixiere. Pe suprafeţele aflate tepte pînă cînd vor putea intra sat un program de acţiune pen­ mocraţiei socialiste, dar se opune folo­ aplicarea în practică a principiilor de­
organizaţiei de partid să ne pri­ tovarăşilor şi în unanimitate a şi în prezent, sub apă, se reco­ cu semănătorile. Aceasta, pen­ tru o perioadă îndelungată. După sirii libertăţilor democratice pentru o mocraţiei interne de partid. Partidul
mească în rîndul candidaţilor votat primirea în rîndurile can­ mandă colectiviştilor, întovără- tru a-i da posibilitate semin­ cum se arată în hotărîre, acest activitate împotriva puterii populare, trebuie să-şi educe cadrele îri spiritul
de partid. Cîteva clipe secreta­ didaţilor de partid a harnicului şiţilor şi ţăranilor muncitori cu ţei să răsară mai repede şi program este important pentru că el se opune oricăror încercări de a rea­ de înaltă răspundere faţă de mase.
rul se uită la ei şi apoi le gospodării individuale să facă deci să ajungă la maturitate. rupe cu denaturările în metodele de duce la viaţă partidele şi organiza­ Partidul trebuie să ceară activului său
spuse: măcelar Dionisie şi a soţiei canale de scurgere a apei şi, exercitare a puterii şi trasează calea ţiile burgheze şi încercărilor de infil­ să menţină legătura cu oamenii mun­
îndată ce se poate intra pe te­ Terenurile care nu pot fi culti­ justă de construire a noii societăţi îm­ trare în partidele, politice aliate a for­ cii, să le dea socoteală de activitatea
— îmi închipuiam eu că des­ sate, Elena, muncitoare fruntaşă vate, sub nici o formă, cu po­ preună cu masele, bizuindu-se pe efor­ ţelor ostile socialismului. sa şi, explicînd polţtica partidului, şă
pre aşa ceva trebuie să fie vor­ ren, să însâmînteze porumb sau rumb pentru boabe sau cu zar­ turile conştiente ale acestora şi respec- asculte cu răbdare şi atenţie critica
ba pentru că în alte ocazii, cînd la secţia mezelărie. zavaturi de toamnă, se vor în- tînd în mod consecvent democraţia Cerînd, în cadrul celei de-a VUI-a
plenare, respectarea deplină a suvera­ pornită de jos.
aveaţi greutăţi în muncă, mă o- ARCADIE POZSONYl nităţii Poloniei populare şi alegînd Hotărîrea subliniază că partidul tre­

corespondent

sămînţa cu porumb furajer. socialistă şi principiile leniniste ale calea construirii tjoii orînduiri socia­ buie să fie unit, să lichideze toate

Cele mai mari suprafeţe i- egalităţii în drepturi în relaţiile cu liste, corespunzătoare condiţiilor Polo­ cauzele care îi slăbesc puterea, să

In legătură cu sistemul de salarizare îmbunătăţit nundate fiind în raioanele Ilia ţările socialiste frăţeşti. niei, partidul a legat indisolubil a- pună capăt tuturor rămăşiţelor de gru­

şi Orăştie, Direcţia agricolă re­ Programul trasat de partid la cea ceastă poziţie de internaţionalismul pări şi luptei interne de partid diri

Ge se înţelege prits normarea tehnică gională a luat măsuri pentru a de-a VUI-a plenară a C.C., se spune proletar, de comunitatea năzuinţelor şi perioada care a precedat cea de-a
pune Ia dispoziţia ţăranilor în continuare în hotărîre, se înfăptu­ a ţelurilor tuturor ţărilor socialiste şi VUI-a plenară. Partidul nu va tolera
La 1 iulie va fi definitivat Răspuns la întrebările melor nejust calculate şi dă muncitori din raioanele respec­ ieşte pas cu pas în condiţiile unei si­ de principiul unităţii lagărului socia­ ca în sînul lui să existe grupuri frac-
în toate întreprinderile regiunii produse la un preţ de cost ri­ tive sămînţă de porumb din so­ tuaţii politice complicate şi ale unor list. Partidul respinge cu hotă­ ţioniste şi va lupta împotriva oricărei
noastre, sistemul de salarizare muncitorilor dicat. iul „Arieşan“, cu o perioadă de dificultăţi economice. rîre interpretarea naţionalistă a lo­ activităţi de grup, indiferent de ca­
îmbunătăţit. Pentru ca acesta vegetaţie mai scurtă. Sămînţa zincii suveranităţii, adică interpretarea racterul ei.
să contribuie la creşterea pro­ după randamentul maşinii etc., A crescut mult în ultimii ani de porumb din soiul „Arieşan“ In document se arată în continuare după care noţiunea de suveranitate
ductivităţii muncii, pe a cărei fiind depăşite de evenimente. gradul de calificare a muncito­ se poate procura de la bazele că, după cea de-a VUI-a plenară, în este în opoziţie cu solidaritatea în- In continuare, plenara stabileşte
bază să sporească cîştigurile Oricum, cu asemenea norme rilor. O dovedeşte faptul că de reepeţie din Dobra, Ilia, jurul partidului şi al noii sale condu­ ternaţion: î a statelor socialiste şi cu principalele sarcini actuale ale politicii
muncitorilor, se impune înfăp­ nestimulative, muncitorii nu mulţi şi-au îmbogăţit nivelul de Zam şi Orăştie—contra schimb. ceri, împreună cu clasa muncitoare, s-a alianţa polono-sovietică. Poziţia par­ partidului.
tuirea unei mai bune normări sînt prea interesaţi să lupte cunoştinţe tehnice, că există o strîns majoritatea covîrşitoare a po­ tidului nu are şi nici nu poate avea
a muncii prin stabilirea unor pentru creşterea productivităţii largă mişcare a inovatorilor, Pe terenurile unde apa a de­ porului. nimic comun cu aşa-zisul „comunism Scopul principal al politicii econo­
norme cu motivare tehnică. muncii. Chiar dacă ei cîştigă prin care se creează fel de fel pus numai un strat subţire de naţional“ născocit de propaganda im­ mice a partidului, se spune în hotărîre,
bine cu aceste norme umflate, de dispozitive şi se îmbunătă­ pămînt asupra culturilor, fără Elementele reacţionare nu au renun­ perialistă pentru dezbinarea ţărilor so­ este îmbunătăţirea continuă a nivelului
In principiu, prin norma teh­ in fond tot ei se înşeală, întru- ţesc procesele tehnologice. CU să dezrădăcineze plantele, este ţat însă la lupta împotriva puterii popu­ cialiste. de trai al oamenilor muncii pe măsura
nică se stabileşte timpul de lu­ cît cîştigul ce nu are la bază priveşte experienţa fruntaşilor, bine să se treacă cu o graoă lare, împotriva socialismului. Ele şi-au dezvoltării construirii socialismului.
cru necesar pentru executarea creşterea productivităţii muncii, aceasta capătă o tot mai largă uşoară pentru a distruge crusta îndreptat lovitura principală împotriva Partidul luptă împotriva stărilor de
unei lucrări prin calcule anali­ duce la creşterea preţului de răspîndire. Nu poţi să nu ţii formată. partidului, ca forţă conducătoare a sta- spirit şovine, antisovietice, împotriva In condiţiile actuale sarcina princi­
tice, pe baza celei mai bune or­ cost, deci la o micşorare a pu­ seama la stabilirea normelor încercărilor de a aţîţa în ţară un anta­ pală a politicii economice a statului
ganizări şi desfăşurări a proce­ terii de cumpărare a salariu­ de aceste fapte împlinite. Alt­ NQTA „ S - a u m fla t ş i a c ră p a t“ gonism naţional de natură să submi­ este să asigure echilibrul pe piaţă şi
sului de producţie, ţinînd sea­ lui. cum, am bate pasul pe loc. neze unitatea maselor de oameni ai să împiedice creşterea costului vieţii.
ma de nivelul tehnic atins, de Normele tehnice trebuie fixate, De data asta n-o să începem de unde nu lipsesc tufărişurile, muncii şi interesele vitale ale statu­
situaţia concretă a fiecărui loc Este necesar, aşa dar, să e- în aşa fel, încît să stimuleze înşiruind numele preşedintelui, dar lipseşte iarba. Şi aceasta lui popular. In hotărîre este precizată apoi pozi­
de muncă şi de calificarea ne­ xiste o justă corelaţie între pe fiecare muncitor în parte, în al secretarului, al tehnicianului pentru ce ? Pentru că sfatul ţia partidului faţă de consiliile munci­
cesară pentru lucrarea respec­ creşterea productivităţii muncii vederea ca acesta să depună agronom de la Sfatul popular popular a uitat că şi curăţitul In hotărîre se spune că partidul a toreşti, consiliile populare şi auto-
tivă. şi cîştigul mediu. toate eforturile pentru perfec­ din comuna Cristur, raiojiul păşunilor şi în general buna în­ luat iniţiativa să reabiliteze şi să ab­ administrarea ţărănească.
ţionarea măiestriei sale. E un Hunedoara. De data aceasta so­ treţinere a acestora este o sar­ solve de acuzaţii false persoanele care
Cînd se va trece la stabilirea Fără îndoială că în toate în­ lucru constatat că normele ce cotim necesar ca fiecare să-şi cină care merită sa fie luată în trecut au căzut victime ale unor Arătînd că forma de bază a activi­
unei norme cu motivare tehni­ treprinderile regiunii noastre nu au la bază o temeinică mo­ în seamă. bănuieli nedrepte şi persecuţii. El tre­ zării economice şi culturale a satului
că, se va avea în vedere dacă există posibilitatea stabilirii u- tivare tehnică, nu sînt în inte­ ia părticica ce i se cuvine. buie însă să împiedice în mod hotă­ polonez este dezvoltarea largă a dife­
producţia este sau nu organi­ nor norme cu motivare tehnică. resul majorităţii, întrucît duc la Este vorba despre curăţirea Nu se poate spune totuşi că rît încercările de a reabilita ideologia ritelor forme de cooperaţie, precum şi
zată pe bandă sau in flux, se Majoritatea fabricilor uzinelor, nivelarea salariilor. aceasta a fost complect negli­ duşmănoasă şi organizaţiile care au a autoadministrăril ţărăneşti sub for­
va ţine seama de perfecţionă­ şantierelor şi minelor au. fost şi întreţinerea păşunii satului. jată. Drept dovadă că Secţiei luptat împotriva puterii populare, de­ mă de cercuri agricole, hotărîrea tra­
rile aduse utilajului, de locul dotate cu utilaje noi, perfecţio­ Comuniştii sînt datori să ex­ Suprafaţa acesteia este destul agricole a Sfatului popular ra­ venind adesea o unealtă a forţelor sează sarcini concrete în acest sector.
unde este plasată maşina, de nate, care uşurează munca şi o plice tuturor muncitorilor, sim­ de în tin să : 105 ha. în total. ional Hunedoara i s-a raportat, imperialiste străine îndreptată împo­ In hotărîre se spune că organizaţiile
condiţiile de lucru, precum şi fac mai rodnică. Multe din ve­ plu, importanţa uriaşă a îmbu­ Exact cît este necesar număru­ cu circa 20 zile în urmă, de triva Poloniei populare. de partid trebuie să înconjoare cu o
de experienţa şi calificarea chile utilaje au fost moderni­ nătăţirii normelor de producţie, lui de vite existent. Asta o ştiu deosebită grijă cooperativele de pro­
muncitorului. Desigur, norma zate, s-au introdus nenumărate adică fixarea lor pe bază de şi locuitorii comunei şi mai a- către Sfatul popular din Cris­ Subliniind că P.M.U.P. se situează ducţie, să le asigure ajutorul cuvenit
cu motivare tehnică va contri­ inovaţii, dispozitive, s-au îmul- motivare tehnică, care este ce­ les o ştie Comitetul executiv al tur c ă : „cristurenii au curăţit neclintit pe poziţiile marxism-leninis- din partea statului şi deservirea din
bui implicit la creşterea pro­ ţit numărul sculelor. Se pune rută, nu numai de interese ge­ Sfatului popular. Ei însă în loc prin muncă voluntară mai mult mului, care constituie arma sa ideolo­ partea staţiunilor de stat de maşini
ducţiei şi productivităţii mun­ atunci întrebarea: îşi mai au nerale, ci şi de interesele fiecă­ să îngrijească păşunea, au a- de 15 ha. păşune, din totalul gică ştiinţifică în lupta pentru victoria şi tractoare.
cii, ta reducerea preţului de rostul normele vechi ? Dimpo­ ruia, în scopul ridicării tot mai vut grijă ca s-o transforme în suprafeţei de care dispun“. Asta socialismului, plenara G.G. al P.M.U.P.
cost şi, odată cu acestea, la trivă, ele constituie o frînă în accentuate a nivelului de trai. pepinieră de mărăcini. In pă­ însă nici chiar tov. preşedinte îndrumă partidul la luptă împotriva O importantă sarcină de politică ge­
Îmbunătăţirea salariului real. reducerea preţului de cost, pen­ şune sprnii, măceşii, scaieţii, Horvath nu o mai crede acum. tuturor denaturărilor din practica miş­ nerală, se arată în continuare în hotă­
tru fiecare produs în parte. p@îataţi an .a cresc în voie. Nu poţi vedea pă­ Cifra —¦ chiar 15 fiind s-a um­ cării muncitoreşti şi a construirii so­ rîre, este întărirea Frontului Unităţii
Deşi în ultimii ani s-au fă­ nat şunea curăţită şi iarba legănîn- flat şi a crăpat. A pleznit coa­ cialismului, îţnpotriva dogmatismului Naţionale în care acţionează în co­
Se întîmplă, la unele între­ du-se în adierea vîntului, ca pe ja şi .acum se văd buruienile şi sectarismului şi împotriva celeilalte mun toate forţele patriotice socialiste
cut îmbunătăţiri, normele nu prinderi, ca normele să fie de­ păşunea Simeriei, de pildă. P ri­ neglijentei pe toată păşunea co­ extrema — revizionismul şi contesta- progresiste ale societăţii, membrii de
au totuşi o motivare tehnică, păşite, să zicem, cu 45 la su­ vind mai de departe, ai credin­ partid şi oamenii fără de partid.
nu exprimă real timpul nece­ tă, dar cînd e vorba de produc­ ţa că te găseşti în faţa tundrei, munei Cristur.
sar fabricării unui produs şi tivitate, aceasta a crescut cu In hotărîre sînt trasate de asemenea
în consecinţă nu duc la o justă numai 10 la sută. In cazul de Duminică 26 mai a.c., orele Colaborarea tarilor socialiste sarcinile P.M.U.P. în domeniul mişcă­
aplicare a principiului socia­ 20,30, va avea loc în gră­ îd domeniul industriei chimice rii de tineret.
list de salarizare. Unele norme dina de vară „Filimon Sîrbu“,
spectacolul : îndeplinirea sarcinilor Pare reprezin­
tă îri prezent conţinutul principal al
„CINTAŢI CU NOI“ activităţii partidului, se spune în în­
cheierea hotărîrii, impune eforturi,
Vor c în ta : MIA BRAIA, unitate şi abnegaţie din partea tutu­

sînt stabilite prin apreciere, faţă, întreprinderea are un fond cunoscuta cîntăreaţă de la radio BERLIN (Agerpres). — A. D. N. slovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, specialiştii acestor ţări în tratarea pro­ ror organizaţiilor de partid.

după „ochi", prin comparaţie, de salarii umflat, datorită nor­ Bucureşti; Micşunioa Gheorghiu, transmite: R.P. Romînă, R.P. Ungară şi U.R.S.S. blemelor privind colaborarea. S-au Subliniind că linia trasată de partid

Gigi Bnaia, Aurel Ioniţă, Nelu In cursul acestei luni a avut loc la Au fost de faţă de asemenea repre­ stabilit de asemenea măsuri legate de este singura linie justă, reală, a po­

INFORMAŢIE Maoarie, Gigi Guţescu, Gică A- Berlin cea de-a doua sesiune a Comi­ zentanţi ai R.P. Chineze, în calitate activitatea viitoare a comisiei. liticii Poloniei populare care duce ţara
spre socialism, spre întărirea indepen­
lexandresou. şi Mircea Preo- siei permanente pentru colaborare e- de observatori. Aceste măsuri asigură îmbunătăţirea

Duminică 26 niai 1957 Aeroportul T.A.R.O.M Deva organizează curse tescu. conomică şi tehnico-ştiinţifică în do­ In cursul şedinţelor s-a relevat mun­ continuă a coordonării planurilor de denţei, securităţii şi sporirea cuceriri­
cu avionpl în localitatea Deva (zbo ruri de plăcere) pentru amatori. Cos­ Prezentarea programului: Ion lor oamenilor muncii, Comitetul Gentral
meniul industriei chimice, din cadrul ca rodnică depusă de la crearea co­ perspectivă în industria chimică, con­

tul unui zbor de 20 minute este de lei 40. Duţu şi Şt. Guta. Consiliului de ajutor economic reci­ misiei în ce priveşte colaborarea eco­ tinua specializare şi cooperare în do­ cheamă clasa muncitoare, pe toţi oa­
Pentru grupuri din întreprinderi formate din 15 persoane şefului gru­ Sonorizare : Gică Insnrăţelu, proc. nomică şi tehnico-ştiinţifică, precum şi meniul producţiei, precum şi extin­ menii muncii din Polonia să-şi strîngă
stabilirea unor contacte strînse şl derea colaborării în domeniile cercetă­ rîndurile în jurul partidului, să înde­
pului i se acordă gratuitate. orchestra de muzică ritmică : La conferinţă au participat delegaţi rilor ştiinţifice, ale lucrărilor de pro­ plinească cu perseverenţă sarcinile pe
Biletele se găsesc în vînzare la agenţia Ţ.A.R.O.M. Deva. Pentru în­ Vania Levscenco. ai ţărilor care fac parte din comisie :

treprinderi biletele se vor ridica prin delegaţi. Bilete la casa 2. R.P. Albania, R.P. Bulgaria, R. Ceho­ existenţa unei depline înţelegeri între iectare şi construcţii. care partidul le trasează în faţa ţării.

Zilele acestea a avut loc în sata C.F.U. a Combinatului C au zele rid ic ă rii preţului de cost sparg din nou tencuiala pentru rile obiective industriale au ce­
siderurgic Hunedoara, plenara Comitetului orăşenesc de partid a se face instalaţia electrică. le mai optime condiţii de trai
Hunedoara, cu activul său. Lu crările plenarei au fost axate La blocul 43, de pildă, parche­ şi de calificare. Credem că
pe cauzele care au făcut ca întreprinderile de construcţii n-ar fi rău să se procedeze şi
hunedorene : Trustul 4, I.C.S.H. şi sectorul investiţii al combi- şi a umflării fo n d u rilo r de sa la rii tul se umflă din cauza molozu­ la Hunedoara la fel, întrucît
lui umed care s-a introdus în este unul dintre cete mai mari
natului, să dea construcţii la un preţ de cost ridicat, cu un mod nepermis sub el. De ase­ şantiere ale patriei.

fond de salarii umflat. la construcţiile hunedorene menea, acest parchet, care tre­ Multă risipă de materiale
Cu această ocazie, o briga dă, ce a analizat în decurs de buie executat cu multă precizie,
Poate că nici într-un domeniu
mai mult timp aceste cauze în cadrul unei anchete bine docu- a fost lucrat foarte rudimen­ de activitate nu există risipă
mentate, a prezentat un amplu raport, care a dat naştere la de materiale ca în construcţii,
discuţii vii. Toate acestea au.* avut menirea să ducă la o greutăţi serioase la traducerea halda de zgură etc. De aseme­ o serie de materiale, ca, de tar, cu toporul. Unele ziduri in­ deşi, ce-i drept, în ultimul timp,
schimbare radicală a muncii în construcţii. Dar iată principa­ în fapt a proiectelor, construind nea, o serie de construcţii so­ pildă, oţel-beton, cherestea, ta ­ terioare sînt făcute strîmb, de­ aceasta a mai fost oarecum re­
lele probleme ridicate în aceas lă plenară: piesele comandate cu mari to­ ciale au fost realizate valoric, blă sub 4 mm, sticlă, parchet şi ficienţă pe care constructorii mediată. Cîteva cifre vin să
leranţe, nelivrîndu-le la timp. dar fizic nu. E vorba de 128 a- altele, precum şi un însemnat caută să o remedieze, chipurile, confirme afirmaţia noastră. Aşa
prin aplicarea unei părţi res­ de pildă, la sectorul investiţii
In vederea îmbunătăţirii pro­ partamente care trebuiau date număr de piese de schimb, C.S.H. lipsesc, datorită risipei
pectabile de mortar în partea de materiale, cca, 120 tone de
Proiecte întocmite De multe ori proiectanţii au iectelor şi pentru o justă co­ în folosinţă anul trecut, de clu- Goana după planul valoric la defectă. Asemenea deficienţe ciment, 4,5 tone ipsos, 4.0,00
relaţie între proiecte şi devize, Trustul 4, bunăoară, a fost de­ s-au găsit la blocurile 35, 46, buc. ţiglă, etc. Cît priveşte Trus­
cu prea multă fantezie întocmit proiecte, în care nu s-a participanţii la discuţii au fă­ bul-cinema, precum şi de com­ terminată şi de faptul că pla­ 47. tul 4 construcţii, iaioi lipsesc
ţinut cont de realitatea existen­ cut propuneri preţioase. S-a plexul berărie-cofetărie-restau- nul pe anul 1956 a fost exa­ nu mai puţin de 1.192 tone de
şi devize umflate propus astfel ca la Hunedoara gerat de mare, în comparaţie Unele betoane de la şantie­ ciment, multă cărămidă refrac­
tă pe teren, de posibilităţile e- rant, care n-au fost terminate tară este lasată în aer liber să
nici în prezent. se degradeze etc. La I.C.S.H.
se face mare. risipă cţe cimenf,
Raportul, cît şi participanţii xistente pentru traducerea lor să ia naştere o filială a Unele construcţii, ca, de pil­ cu 1955, lucru ştiut abia la 1 rul Bluming ap un aspect foar­ fier-beton, cărămidă refractară
la discuţii, au scos în eviden­ în viată. In acest sens, con­ ,,IPROMET“-ului, de care, de dă, bateria Il-a de la Uzina ianuarie 1956. Cu toate aces­ te. urît, lucru care nu face de­ şi cherestea.
ţa, în primul rînd, faptul că strucţiile, fireşte, nu pot Ii te r­ fapt, s-a mai vorbit şi în alte cocso-chimică, a fost dată cu tea, vina întreprinderilor de loc cinste constructorilor.
proiectele IPROMET-ului au minate la timp şi devizele se daţi. S-a propus, de asemenea, mult mai tîrziu în exploatare de construcţii, îndeosebi la Trus­ La I.C.S.H. s-au găsit unele Cînd se descarcă cărămizile
fost întocmite cu prea multă umflă mereu. La furnalul nr. 5, ca şantierele să primească pro­ cît era planificat, întîrziere care tul 4, pentru faptul că întrebu­ deficiente din punct de vedere din vagoane, de multe ori sînt
de pildă, devizul a fost modi­ iectele tehnice şi devizele, bine a costat nu mai puţin de inţează asemenea practici dău­ calitativ la cuptorul de var, fa­ descărcate fără grijă, chiar bru­
tal, lucru ce duce după sine la
fantezje, ceea c.e a tras după ficat de atîtea ori, încît s-a a- întocmite, prin cunoaşterea rea­ 94.000 tone de cocs. Desigur, nătoare, care duc la neconcor: brica de aglomerare şi în alte degradarea lor.

sine umflarea devizelor. De juns să depăşească cifra de lităţii de pe teren şi cu cel pu­ realizarea planului valoric în danţa dintre planul valoric şi părţi. Fireşte, toată lumea se In afară de aceasta achizi­
torul Ticiu de la I.C.S.H. a
pildă, la noua oţelărie Siemens peste 51 milioane de lei în plus, ţin 2 luni înainte de atacarea dauna celui fizic duce indiscu­ cel fizic este evidentă. Trebu­ întreabă, de ce constructorii sustras 8.000 kg ciment, Dece-
bal Popescu, Viorel Cioară şi
Martin, c|in 40 de proiecte prin­ faţă de devizul iniţial. Multe lucrării. Pe lingă acestea, s-a a- tabil la umflarea fondului de iesc luate măsuri drastice în hunedo,reni pu se împacă întot­ I. Gherman, au furat do.ua mo­
toare în complicitate cu nişte
cipale întocmite de IPROMET, modificări de devize s-au făcut arătat necesitatea ca proiectan­ salarii. Pe lîngă aceasta, în­ această direcţie. Beneficiarul, deauna cu calitatea lucrărilor. fraudatori, de la I.C.M.
tul să stea mereu sub controlul treprinderile rămîn mereu cu în cazul de fată C.S.H., ar a- Cauza principală este că în Hu­
doar 18 s'-au încadrat în pro la gara de sus, complexul be- Realitatea aceasta e trţstă. E
ceştii tehnic. Acestea au fost de rărie-cofetărie-resta-urant, bară­ necesar ca vigilenţa pentru de­
executantului fondurile blocate la bancă. Mu vea un cuvînt greu de spus. nedoara există o slabă preocu­ mascarea acestor lepădături ca­
re se înfruptă din Bunul obş­
asemenea uneori inco.mplects cile C.S.H. etc. Bunăoară, la Unii participanţi au propus întîmplător, de la 1 ianuarie Bineînţeles, e recomandabil să pare pentru calificarea unor tesc, să fie sporită. Numai că,
uneori, e destul de dureros că
sau necorespunzătoare, îp r a ­ sectorul investiţii C.S.H., eco­ ca proiectele, înainte de defini­ încoace, la complexul berărie- trimeată la faţa locului comisii meseriaşi pricepuţi, atît din par­ însăşi întreprinderile se solida-

port cu tehnica nouă. Numai nomistul-contabil Gheorghe Po- tivare, să fie discutate în co­ restaurant-cofetărie, se lucrea­ de recepţie, chiar înainte de tea conducerii întreprinderilor şi (Continuare în pag. 4-a)"

aşa se explică faptul că noua pescu, profitînd de faptul că lectiv cu oameni experţi în ma­ ză fără fond de salarii. terminarea lucrărilor, în vede-- ia comitetelor de întreprindere, cît GH. ZAMF1RESCU

oţelărie electrică a intrat în niciodată devizele nu rărryneau terie, din cadrul întreprinderii E adevărat însă, că, şi din rea sezisării la timp a proble­ şi din partea organizaţiilor de
funcţiune fără anumite anexe, la forma lor iniţială, a încărcat respective de construcţii. cadrul Ministerului Construc­ melor care nu' şi-au găsit re­ bază. In primul rînd, nu se a-

iar cuptoarele de la uzina de devizul 1$ şantierul barăci cu Goana după plan valone ţiilor se dă un plan precedent zolvarea. şigură condiţii de cazare opti­
semî-cocs din Călan sînt mereu imensa sumă de 510.00,0 lei. anului următor, provizoriu, a- me pentru meseriaşii existenţi,
Din motive aşa zise economi­ A ieşit mai mult în eviden­ proape fictiv, pe baza căruia se Lucrări de calitate slabă sau pentru cei care ar putea fi
în reparaţie. ce, proiectanţii au uitat de La­
boratorul central, propunînd pî­ tă ca oricînd tendinţa întreprin­ întocmeşte planul de aprovizio­ Acest epitet se potriveşte în aduşi să lucreze şi să se cali­
Unele proiecte au sosit cu nă la urmă că acesta să func­ derilor hutţedorene de a înde­ nare pe anul ce vine. Ce e mai mod deosebit Trustului 4 co- fice pe şantierele hunedorene.
întîrziere sau nedefinitivate ţioneze în grupul sqcial al oţe- plini, cu orice preţ, planul va­ interesant în această problemă, strucţii şi, în oarecare măsură, Ce-ar fi dacă conducerile în­
cum au fost de pildă, cele de lăriei. loric, în dauna celui fizic. Chiar este că planul de producţie se I.C.S.H.-ului. Iată un aspect al treprinderilor ar cere ministeru­
unele agregate, care au fost modifică, iar cel de aprovizio „calităţii” pe şantierul I.O.M. lui de resort să se construiască
la şantierul Bluming. Aici pro­ Şi uzinele constructoare de date în folosinţă, sînt încă ne­ nare rămîne acelaşi, lucru ce După ce s-au făcut mai întîi un mic orăşel al constructori­
iectanţii au uitat să facă pro­

iecte pentru depozitarea mate­ piese metalice ca, de exemplu, terminate definitiv, cum ar fi aduce prejudicii realizării pri­ zidurile şi tencuielile, construc­ lor, aşa cum., de pildă, se pro­

rialelor, fapt care face ca aces­ „Mao-Ţze-Dun”, din Bucureşti, de pildă furnalele 5 şi 6, gara mului. Aşa se face că, îp cursul torii fac zid urile cţespărţitoaro cedează în U. R. S. S. Acolo
de sus, fabrica de aglomerare, anului trecut, au lipsit parţial şi, culmea, în ultima instanţă, constructorii care clădesc ma­
tea sa fie depozitate anapoda. „Bocşa-Romînă“, au pricinuit