Page 77 - 1957-05

¦gNg»j,g 7i l8....a 1— ___.._.._.._.._.._.._.._. _..__________________________

Doi sofi, doi candidaţi
<L), * <3

Cîteva seri la rînd soţii Dio- preati ori unde mă găseam şi Ploile abundente, căzute în să planteze zarzavaturi de VARŞOVIA (Agerprea). — Gea tutui popular. De aceea fiecare pas pe rea bazelor ştiinţific* ale ideologiei
nisie şi Elena Bucur, muncitori vă spuneaţi păsurile. Dar azi, ultimul timp, au făcut ca apele toamnă. de-a IX-a plenară a Q.Q. al Partidului oalea înfăptuirii directivelor celei de-a marxiste.
la Fabrica I.A.R.T.-Deva, s-au aşa înflăcăraţi oum sînteti, par­ multor pîraie şi rîuri din regiu­ Muncitoresc Unit Polonez a adoptat o VlII-a plenare reclamă contra-măsuri
frămîntat îndelung. Nu ştiau că ati venit la cununie... Apoi, nea noastră să inunde suprafe­ întrucît multe din parcelele hotărîre cu privire la situaţia din par­ din partea partidului împotriva pre­ In situaţia actuală, se spune în ho-'
cum să înceapă a-i spune se­ bucuros, le z ise : Bine, tovară­ ţe destul de mari. Aceasta a gospodăriilor individuale sînt a- tid şi la sarcinile principale ale par­ siunii exercitate de elementele reac­ tărîre, revizionismul reprezintă prin­
cretarului de partid ce anume şilor dragi... In scurt timp o să dus la distrugerea culturilor de coperite la ora actuală cu apă tidului. cipala primejdie ideologică în partid.
îi apasă pe suflet. Totuşi pînă vă discutăm cererile. păioase şi prăşitoare — prin numai pe brazde, este bine să ţionare. Uri element hotărîtor pentru înlătu­
la urmă şi-au luat îndrăzneala depunerea unui strat de pămînt se pornească de îndată la în- La început, în hotărîre se arată im­ In hotărîre se spune că partidul se rarea lipsurilor din viaţa internă de
şi s-au înfăţişat secretarului: De atunci a trecut puţin timp destul de gros asupra plante­ sămînţarea lor cu porumb, cu a- portanţa celei de-a VUI-a plenare a partid este dezvoltarea consecventă şi
Şi iată că dorinţa soţilor Bucur lor, prin spălarea lor sau prin jutorul sapelor şi să nu mai aş­ G. G. al P. M. U. P. care a tra­ orientează hotărît spre dezvoltarea de­ aplicarea în practică a principiilor de­
— Uite de ce am venit, tova­ s-a împlinit. In ziua de 22 mai, asfixiere. Pe suprafeţele aflate tepte pînă cînd vor putea intra sat un program de acţiune pen­ mocraţiei socialiste, dar se opune folo­ mocraţiei interne de partid. Partidul
răşe secretar.^ Noi... adică eu şi adunarea generală a organiza­ şi în prezent, sub apă, se reco­ cu semănătorile. Aceasta, pen­ tru o perioadă îndelungată. După sirii libertăţilor democratice pentru o trebuie să-şi educe cadrele îri spiritul
soţia, ne-am gîndit să cerem ţiei de partid a discutat cererile mandă colectiviştilor, întovără- tru a-i da posibilitate semin­ cum se arată în hotărîre, acest activitate împotriva puterii populare, de înaltă răspundere faţă de mase.
organizaţiei de partid să ne pri­ tovarăşilor şi în unanimitate a şiţilor şi ţăranilor muncitori cu ţei să răsară mai repede şi program este important pentru că el se opune oricăror încercări de a rea­ Partidul trebuie să ceară activului său
mească în rîndul candidaţilor votat primirea în rîndurile can­ gospodării individuale să facă rupe cu denaturările în metodele de duce la viaţă partidele şi organiza­ să menţină legătura cu oamenii mun­
de partid. Cîteva clipe secreta­ didaţilor de partid a harnicului canale de scurgere a apei şi, deci să ajungă la maturitate. exercitare a puterii şi trasează calea ţiile burgheze şi încercărilor de infil­ cii, să le dea sopoteală de activitatea
rul se uită la ei şi apoi le îndată ce se poate intra pe te­ Terenurile care nu pot fi culti­ justă de construire a noii societăţi îm­ trare în partidele, politice aliate a for­ sa şi, explicînd politica partidului, să
spuse: măcelar Dionisie şi a soţiei preună cu masele, bizuindu-se pe efor­ ţelor ostile socialismului. asculte cu răbdare şi atenţie critica
ren, să însămînţeze porumb sau vate, sub nici o formă, cu po­ turile conştiente ale acestora şi respec-
— îmi închipuiam eu că des­ sale, Elena, muncitoare fruntaşă rumb pentru boabe sau cu zar­ tînd în mod consecvent democraţia Cerînd, în cadrul celei de-a V lţl-a pornită de jos.
pre aşa ceva trebuie să fie vor­ zavaturi de toamnă, se vor în- socialistă şi principiile leniniste ale plenare, respectarea deplină a suvera­ Hotărîrea subliniază că partidul tre­
ba pentru că în 'alte ocazii, cînd la secţia mezelărie. sămînţa cu porumb furajer. egalităţii în drepturi în relaţiile cu nităţii Poloniei populare şi alegtnd
ţările socialiste frăţeşti. calea construirii tjoii orînduiri socia­ buie să fie unit, să lichideze toate
aveaţi greutăţi în muncă, mă o- ARCADIE POZSONYI Cele mai mari suprafeţe i- liste, corespunzătoare condiţiilor Polo­ cauzele care îi slăbesc puterea, să
nundate fiind în raioanele llia Programul trasat de partid la cea niei, partidul a legat indisolubil a- pună capăt tuturor rămăşiţelor de gru­
corespondent şi Orăştie, Direcţia agricolă re­ de-a VHI-a plenară a G.G., se spune ceastă poziţie de internaţionalismul pări şi luptei interne de partid diri
gională a luat măsuri pentru a în continuare în hotărîre, se înfăptu­ proletar, de comunitatea năzuinţelor şi perioada care a precedat cea de-a
In legătură cu sistemul de salarizare îmbunătăţit ieşte pas cu pas în condiţiile unei si­ a ţelurilor tuturor ţărilor socialiste şi VUI-a plenară. Partidul nu va tolera
pune la dispoziţia ţăranilor tuaţii politice complicate şi ale unor de principiul unităţii lagărului socia­ ca în sînul lui să existe grupuri frac-
au muncitori din raioanele respec­ dificultăţi economice. list. Partidul respinge cu hotă­ ţioniste şi va lupta împotriva oricărei
tive sămînţă de porumb din so­ rîre interpretarea naţionalistă a lo­ activităţi de grup, indiferent de ca­
La 1 iulie va fi definitivat Răspuns la întrebările melor nejust calculate şi dă iul „Arieşan“, cu o perioadă de In document se arată în continuare zincii suveranităţii, adică interpretarea racterul ei.
in toate întreprinderile regiunii produse la un preţ de cost ri­ că, după cea de-a VHI-a plenară, în după care noţiunea de suveranitate
noastre, sistemul de salarizare muncitorilor dicat. vegeţaţie mai scurtă. Sămînţa jurul partidului şi al noii sale condu­ este în opoziţie cu solidaritatea în- In continuare, plenara stabileşte
îmbunătăţit. Pentru ca peesta de porumb din soiul „Arieşan“ ceri, împreună cu clasa muncitoare, s-a ternaţion; ă a statelor socialiste şi cu principalele sarcini actuale ale politicii
sq contribuie la creşterea pro­ după randamentul maşinii etc., A crescut mult în ultimii ani strînş majoritatea covîrşitoare a po­ alianţa polono-sovietică. Poziţia par­ partidului.
ductivităţii muncii, pe a cărei fiind depăşite de evenimente. gradul de calificare a muncito­ se poate procura de la bazele porului. tidului nu are şi nici nu poate avea
bază să sporească cîştigurile Oricum, cu asemenea norme rilor. O dovedeşte faptul că de reepetie din Dobra, llia, nimic comun cu aşa-zisul „comunism Scopul principal al politicii econo­
muncitorilor, se impune înfăp­ nestimulative, muncitorii nu mulţi şi-au îmbogăţit nivelul de Zam şi Orăştie—contra schimb. Elementele reacţionare nu au renun­ naţional" născocit de propaganda im­ mice a partidului, se spune în hotărîre,
tuirea unei mai bune normări sînt prea interesaţi să lupte cunoştinţe tehnice, că există o ţat însă la lupta împotriva puterii popu­ perialistă pentru dezbinarea ţărilor so­ este îmbunătăţirea continuă a nivelului
a muncii prin stabilirea unor pentru creşterea productivităţii largă mişcare a inovatorilor, Pe terenurile unde apa a de­ lare, împotriva socialismului- Ele şi-au cialiste. de trai al oamenilor muncii pe măsura
norme cu motivare tehnică. muncii. Chiar dacă ei cîştigă prin care se creează fel de fel pus numai un strat subţire de îndreptat lovitura principală împotriva dezvoltării construirii socialismului.
bine cu aceste norme umflate, de dispozitive şi se îmbunătă­ pămînt asupra culturilor, fără partidului, ca forţă conducătoare a sta- Partidul luptă împotriva stărilor de
In principiu, prin norma teh­ în fond tot ei se înşeală, întru- ţesc procesele tehnologice. CU să dezrădăcineze plantele, este spirit şovine, antisovietice, împotriva In condiţiile actuale sarcina princi- ,
nică se stabileşte timpul de lu­ cît cîştigul ce nu are la bază priveşte experienţa fruntaşilor, bine să se treacă cu o grapă încercărilor de a aţîţa în ţară un anta­ pală a politicii economice a statului
cru necesar pentru executarea creşterea productivităţii muncii, aceasta capătă o tot mai largă uşoară pentru a distruge crusta gonism naţional de natură să submi­ este să asigure echilibrul pe piaţă şi
unei lucrări prin calcule anali­ duce la creşterea preţului de răspîndire. Nu poţi să nu ţii formată. neze unitatea maselor de oameni ai să împiedice creşterea costului vieţii.
tice, pe baza celei mai bune or­ cost, deci la o micşorare a pu­ seama la stabilirea normelor muncii şi interesele vitale ale statu­
ganizări şi desfăşurări o proce­ terii de cumpărare a salariu­ de aceste fapte împlinite. Alt­ N0TA „S-a um flat şi a crăpat“ lui popular. In hotărîre este precizată apoi pozi­
sului de producţie, ţinînd sea­ lui. cum, am bate pasul pe loc. ţia partidului faţă de consiliile munci­
ma de nivelul tehnic atins, de Normele tehnice trebuie fixate, De data asta n-o să începem de unde nu lipsesc tufărişurile, In hotărîre se spune că partidul a toreşti, consiliile populare şi auto-
situaţia concretă a fiecărui loc Este necesar, aşa dar, să e- în aşa fel, îneît să stimuleze înşiruind numele preşedintelui, dar lipseşte iarba. $i aceasta luat iniţiativa să reabiliteze şi să ab­ administrarea ţărănească.
de muncă şi de calificarea ne­ xiste o justă corelaţie între pe fiecare muncitor în parte, în al secretarului, al tehnicianului pentru ce ? Pentru că sfatul solve de acuzaţii false persoanele care
cesară peptru lucrarea respec­ creşterea productivităţii muncii vederea ca acesta să depună agronom de la Sfatul popular popular a uitat că şi curăţitul în trecut au căzut victime ale unor Arătînd că forma de bază a activi­
şi cîştigul mediu. toate eforturile pentru perfec­ din comuna Cristur, raiojnul păşunilor şi în general buna în­ bănuieli nedrepte şi persecuţii. El tre­ zării economice şi culturale a satului
tivă- ţionarea măiestriei sale. E un Hunedoara. De data aceasta so­ treţinere a acestora este o sar­ buie însă să împiedice în mod hotă­ polonez este dezvoltarea largă a dife­
Fără îndoială că în toate în­ lucru constatat că normele ce cotim necesar ca fiecare să-şi cină care merită sa fie luată rît încercările de a reabilita ideologia ritelor forme de cooperaţie, precum şi
Cînd se va trece la stabilirea treprinderile regiunii noastre nu au la bază o temeinică mo­ în seamă. duşmănoasă şi organizaţiile care au a autoadministrăril ţărăneşti sub for­
unei norme cu motivare tehni­ există posibilitatea stabilirii u- tivare tehnică, nu sînt în inte­ ia părticica ce i se cuvine. luptat împotriva puterii populare, de­ mă de cercuri agricole, hotărîrea tra­
că, se va avea în vedere dacă nor norme cu motivare tehnică. resul majorităţii, întrucît duc la liste vorba despre curăţirea Nu se poate spune totuşi că venind adesea o unealtă a forţelor sează sarcini concrete în acest sector.
producţia este sau nu organi­ Majoritatea fabricilor, uzinelor, nivelarea salariilor. aceasta a fost complect negli­ imperialiste străine îndreptată împo­ In hotărîre se spune că organizaţiile
zată pe bandă sau în flux, se şantierelor şi minelor au fost şî întreţinerea păşunii satului. jată. Drept dovadă că Secţiei triva Poloniei populare. de partid trebuie să înconjoare cu o
va ţine seama de perfecţionă­ dotate cu utilaje noi, perfecţio­ Comuniştii sînt datori să ex­ Suprafaţa acesteia este destul agricole a Sfatului popular ra­ deosebită grijă cooperativele de pro­
rile aduse utilajului, de locul nate, care uşurează munca şi o plice tuturor muncitorilor, sim­ de în tin să : 105 ha. în total. ional Hunedoara i s-a raportat, Subliniind că P.M.U.P. se situează ducţie, să le asigure ajutorul cuvenit
unde este plasată maşina, de fac mai rodnică. Multe din ve­ plu, importanţa uriaşă a îmbu­ Exact cît este necesar număru­ cu circa 20 zile în unmă, de neclintit pe poziţiile marxism-leninis- din partea statului şi deservirea din
condiţiile de lucru, precum şi chile utilaje au fost moderni­ nătăţirii normelor de producţie, lui de vite existent. Asta o ştiu mului, care constituie arma sa ideolo­ partea staţiunilor de stat de maşini
de experienţa şi calificarea zate, s-au introdus nenumărate adică fixarea lor pe bază de şi locuitorii comunei şi mai a- către Sfatul popular din Cris­ gică ştiinţifică în lupta pentru victoria şi tractoare.
muncitorului. Desigur, norma inovaţii, dispozitive, s-au îmul- motivare tehnică, care este ce­ les o ştie Comitetul executiv al tur c ă : „oristurenii au curăţit socialismului, plenara GG. al P.M.U.P.
cu motivare tehnică va contri­ ţit numărul sculelor. Se pune rută, nu numai de interese ge­ Sfatului popular. Ei însă în loc îndrumă partidul la luptă împotriva O importantă sarcină de politică ge­
bui implicit la creşterea pro­ atunci întrebarea: îşi mai au nerale, ci şi de interesele fiecă­ să îngrijească păşunea, au a- prin muncă voluntară mai mult tuturor denaturărilor din practica miş­ nerală, se arată în continuare în hotă­
ducţiei şi productivităţii mun­ rostul normele vechi ? Dimpo­ ruia, în scopul ridicării tot mai vut grijă ca s-o transforme în de 15 ha. păşune, din totalul cării muncitoreşti şi ă construirii so­ rîre, este întărirea Frontului Unităţii
cii, la reducerea preţului de trivă, ele constituie o frînâ în accentuate a nivelului de trai. pepinieră de mărăcini. In pă­ suprafeţei de care dispun“. Asta cialismului, înipotriva dogmatismului Naţionale în care acţionează în co­
cost şi, odată cu acestea, la reducerea preţului de cost, pen­ şune sprnii, măceşii, scaieţii, însă nici chiar tov. preşedinte şi sectarismului şi împotriva celeilalte mun toate forţele patriotice socialiste
tru fiecare produs în parte. „@uttaţi e a t ţ a i “ cresc în voie. Nu poţi vedea pă­ Horvath nu o mai crede acum. extrema — revizionismul şi contesta- progresiste ale societăţii, membrii de
îmbunătăţirea salariului real. şunea curăţită şi iarba legănîn- Cifra — chiar 15 fiind s-a um­ partid şi oamenii fără de partid.
Se întîmplâ, la unele între­ Duminică 26 mai a.c., orele du-se în adierea, vîntului, ca pe flat şi a crăpat. A pleznit coa­
Deşi în ultimii ani s-au fă­ prinderi, ca normele să fie de­ 20,30, va avea loc în gră­ păşunea Simeriei, de pildă. Pri­ ja şi .acum se văd buruienile In hotărîre sînt trasate de aserrieneă
cut îmbunătăţiri, normele nu păşite, să zicem, cu 45 la su­ dina de vară „Filimon Sîrbu“, vind mai de departe, ai credin­ neglijenţied pe toată păşunea co­ sarcinile P.M.U.P. în domeniul mişcă­
au totuşi o motivare tehnică, tă, dar cînd e vorba de produc­ spectacolul: ţa că te găseşti în faţa tundrei, munei Cristur. rii de tineret.
nu exprimă real timpul nece­ tivitate, aceasta a crescut cu
sar fabricării unui produs şi numai 10 la sută. In cazul de „CINTAŢI CU NOI" Colaborarea tbarilor socialiste îndeplinirea, sarcinilor Sare reprezin­
în consecinţă nu duc la o justă faţă, întreprinderea are un fond în domeniul industriei chimice tă în' prezent conţinutul principal al
de salarii umflat, datorită nor- Vor c în ta : MIA BRAIA, activităţii partidului, se' spune în în­
aplicare a principiului socia­ cunoscuta cîntăreaţă de lia radio BERLIN (Agerpres). — A. D. N. slovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, speclaliştii acestor ţări în. tratarea pro­ cheierea hotărîrii, impune eforturi,
list de salarizare. Unele norme Buoureşti; Micşunioa Gheorghiu, transm ite: R.P. Romînă, R.P. Ungară şl U.R.S.S. blemelor privind colaborarea. S-au unitate şi abnegaţie din partea tutu­
sînt stabilite prin apreciere, Gigi Braia, Aurel Ioniţă, Nelu Au fost de faţă de asemenea repre­ stabilit de asemenea măsuri legate de ror organizaţiilor de partid.
după „ochi", prin comparaţie, Maoarie, Gigi Guţescu, Gică A- In cursul acestei luni a avut loc ta zentanţi ai R.P. Chineze, în calitate activitatea viitoare a comisiei.
lexandresou. şi Mircea Preo- Berlin cea de-a doua sesiune a Comi­ de observatori. Subliniind că linia trasată de partid
Duminică 26 mai 1957 Aeroportul T.A.R.O.M Deva organizează curse tescu. siei permanente pentru colaborare e- Aceste măsuri asigură îmbunătăţirea este singura linie justă, reală, a po­
cu avionul în localitatea Deva (zbo ruri de plăcere) pentru amatori. Cos­ conomică şi tehnico-ştiinţifică în do­ In cursul şedinţelor s-a relevat mun­ continuă a coordonării planurilor de liticii Poloniei populare care. duce ţara
tul upui zbor de 20 minute este de lei 40. Prezentarea programului: Ion meniul industriei chimice, din cadrul ca rodnică depusă de la crearea co­ perspectivă în industria chimică, con­ spre socialism, spre întărirea indepen­
Consiliului de ajutor economic reci­ tinua specializare şi cooperare în do­ denţei, securităţii şi sporirea cuceriri­
Pentru grupuri din întreprinderi formate din 15 persoane şefului gru­ Duţu şi Şt. Guţa. proc. misiei în ce priveşte colaborarea eco­ meniul producţiei, precum şl extin­ lor oamenilor muncii, Comitetul Gentral
pului i se acordă gratuitate. Sonorizare : Gică Insnrăţelu, nomică şi tehnico-ştiinţifică, precum şi derea colaborării în domeniile cercetă­ cheamă clasa munpitpare, pe toţi oa­
La conferinţă au participat delegaţi rilor ştiinţifice, ale lucrărilor de pro­ menii muncii din Polonia să-şi strîngă
Biletele se găsesc în vînzare Ia agenţia Ţ.A.R.Q.M. Deva. Pentru în­ orchestra de muzică ritm ică: ai ţărilor care fac parte din comisie: stabilirea unor contacte strînse şl iectare şi construcţii. rîndurile în jurul partidului, să înde­
treprinderi biletele se vor ridica prin delegaţi. Vania Levscenco. R.P. Albania, R.P. Bulgaria, R. Ceho- plinească cu perseverenţă sarcinile pe
existenţa unei depline înţelegeri între care partidul le trasează în faţa ţării.
Bilete la casa 2.

Zilele acestea a avut loc în sala C.F.U. a Combinatului sparg din nou tencuială pentru rile obiective industriale au ce­
siderurgic Hunedoara, plenara Comitetului orăşenesc de partid le mai optime condiţii de trai
Hunedoara, cu activul său. Lu crările plenarei au fost axate a se face instalaţia electrică. şi de calificare. Credem că
pe cauzele care au făcut ca întreprinderile de construcţii n-ar fi rău să se procedeze şi
hunedorene: Trustul 4, I.C.S.H. şi sectorul investiţii al combi- La blocul 43, de pildă, parche­ la Hunedoara la fel, întrucît
natului, să dea construcţii la un preţ de cost ridicat, cu un este unul dintre cele mai mari
tul se umflă din cauza molozu­ şantiere ale patriei.
fond de salarii umflat.
Cu această ocazie, o briga dă, ce a analizat în decurs de lui umed care s-a introdus în Multă risipă de materiale

mai mult timp aceste cauze în cadrul unei anchete bine docu- mod nepermis sub el. De ase­ Poate că nici într-un domeniu
mentate, a prezentat a.n amplu raport, care a dat naştere la de activitate nu există risipă
discuţii vii. Toate acestea au avut menirea să ducă la o menea, acest parchet, care tre­ de materiale ca în construcţii,
schimbare radicală a muncii în construcţii. Dar iată principa- deşi, ce-i drept, în ultimul timp,
lele probleme ridicate în aceas tă plenară: buie executat cu multă precizie, aceasta a mai fost oarecum re­
mediată. Cîteva cifre vin să
a fost lucrat foarte rudimen­ confirme afirmaţia noastră. Aşa
de pildă, la sectorul investiţii
Proiecte întocmite De multe ori proiectanţii au greutăţi serioase la traducerea halda de zgură etc. De aseme­ o serie de materiale, ca, de tar, cu toporul. Unele ziduri in­ C.S.H, lipsesc, datorită risipei
în fapt a proiectelor, construind nea, o serie de construcţii so­ pildă, oţel-beton, cherestea, ta­ terioare sînt făcute strîmb, de­ de materiale, cca, 120 tone de
cţi prea multă fantezie întocmit proiecte, în care nu s-a piesele comandate cu mari to­ ciale au fost realizate valoric, blă sub 4 mm, sticla, parchet şi ficienţă pe care constructorii ciment, 4,5 tone ipsos, 4.00.0
ţinut cont de realitatea existen­ leranţe, nelivrîndu-le la timp. dar fizic nu. E vorba de 128 a- altele, precum şi un însemnat caută să o remedieze, chipurile, buc, ţiglă) etc. Cît priveşte Trus­
partamente care trebuiau date număr de piese de sc.himh. prin aplicarea unei părţi res­ tul 4 construcţii, laici lipsesc
şi devize umflate tă pe teren, de posibilităţile e- In vederea îmbunătăţirii pro­ în folosinţă anul trecut, de clu- pectabile de mortar în partea nu mai puţin de 1,192 tone de
iectelor şi pentru o justă co­ bul-cinema, precum şi de com­ Goana după planul valoric la defectă. Asemenea deficienţe ciment, multă cărăţnidă refrac­
Raportul, cît şi participanţii xisţente pentru traducerea lor relaţie între proiecte şi devize, plexul berărie-cofetărie-restau- Trustul 4, bunăoară, a fost de­ s-au găsit la blocurile 35, 46, tară este lăsată în aer liber să
în viaţă. In acest sens, con­ participanţii la discuţii au fă­ terminată şi de faptul că pla­ 47. se degradeze etc. Da I.C.S.fî.
la discuţii, au scos în eviden­ strucţiile, fireşte, nu pot fi te r­ cut propuneri preţioase. S-a rant, care n-au fost terminate nul pe anul 1956 a fost exa­ se face mare risipă de ciment,
ţă, în primul rînd, faptul că minate la timp şi devizele se propus astfel ca la Hunedoara nici în prezent. gerat de mare, în comparaţie Upele betoane de la şantie­ fier-beton, cărămidă refractară
proiectele IPRQMET-ului au umflă mereu. La furnalul nr. 5, să ia naştere o filială a cu 1955, lucru ştiut abia la 1 rul Bluming au un. aspect foar­ şi cherestea.
fost întocmite cu prea mijită „IPROMET“-ului, de care, de Unele construcţii, ca, de pil­ ianuarie 1956. Cu toate aces­ te urît, lucru care nu face de­
de pildă, devizul a fost modi­ fapt, s-a mai vorbit şi în alte dă, bateria Il-a de la Uzina tea, vina întreprinderilor de loc cinste constructorilor. Cînd şe descarcă cărămizile
dăţi. S-a propus, de asemenea, cocso-chimică, a fost dată cu din vagoane, de multe ori sînt
ca şantierele să primească pro­ mult maţ lîrzju în exploatare de construcţii, îndeosebi la Trus­ La I.C.S.H. s-au găsit unele descărcate fără grijă, chiar bru­
iectele tehnice şi devizele, bine cît era planificat, întîrziere care tal, lucru ce duce dup,ă sine la
întocmite, prin cunoaşterea rea­ a co.stat nu mai puţin de tul 4, pentru faptul că întrebu­ deficienţe din punct de vedere degradarea lor.
lităţii de pe teren şi cu cel pu­ 94.0,0,0, tone de cocs. Desigur,
fan,tezţe, ceetţ ce a tras după ficat de atîtea ori, îneît s-a a- ţin 2 luni înainte de atacarea realizarea planului valoric în inţează asemenea practici dău­ calitativ la cuptorul de var, fa­ Ip afară de aceasta achizi­
lucrării. Pe lîngă acestea, s-a a- dauna celui fizic duce indiscu­ torul Ticiu de la I.G.S.q. a
sipe umflarea devizelor. De juns să depăşească cifra de arătat necesitatea ca proiectan­ tabil la umflarea fondului de nătoare, care duc la neconcor: brica de aglomerare şi în aide sustras 8.000, kg ciment, Dece-
tul să stea mereu sub controlul salarii. Pe lîngă aceasta, în­ bal Popescu, Viorel Cioară şi
pildă, la noua oţelărie Siemens pesţe 51 milioane de lei în plus, executantului treprinderile rămîn mereu cu danţa dintre planul valoric şi părţi. Fireşte, toată lumea se I. Gher-man, au furat două mo­
fondurile blocate la bancă. Nu toare în complicitate cu nişte
Martin, din 40 de proiecte prin­ faţă de devizul iniţial. Multe Unii participanţi au propus întîmplător, de la 1 ianuarie cel fizic este evidentă. Trebu­ întreabă, de ce constructorii fraudatori de la I.C.M.
ca proiectele, înainte de defini­ încoace, 1a complexul berărie-
cipale întocmite de IPROMET, modificări de devize s-au făcut tivare, să fie discutate în co­ restaurant-cofetărie, se lucrea­ iesc luate măsuri drastice în hunedoreni pu se împacă întot­ Realitatea aceasta e trţstă. F
lectiv cu oameni experţi în ma­ ză fără fond de salarii. necesar ca vigilenţa pentru de­
doar 18 s-au încadrat în pro la gara de sus, complexul be- terie, din cadrul întreprinderii această direcţie. Beneficiarul, deauna cu calitatea lucrărilor. mascarea acestor lepădături ca­
respective de construcţii. E adevărat însă, că, şi din re se înfruptă’ din Bunul obş­
ceşul tehnic. Acestea au fost de rărie-cofetărie-restaurant, bară­ cadrul Ministerului Construc­ în cazul de faţă C.S.H., ar a- Cauza principală este că în Hu­ tesc, să fie sporită. Numai că,
Goana după plan v io r ie ţiilor se dă un plan precedent uneori, e destul de dureros că
asemenea uneori incomplects cile C.S.H. etc. Bunăoară, la anului următor, provizoriu, a- vea un cnvînt greu de spus. nedoara există o slabă preocu­ însăşi întreprinderile se solida-
A ieşit mai mult în eviden­ proape fictiv, pe baza căruia se
sap necorespunzătoare, îţi ra ¦ sectorul investiţii C.S.H., eco- ţă ca oricînd tendinţa întreprin­ întocmeşte planul de aprovizio­ Bineînţeles, e recomandabil să pare peptru calificarea unor (Continuare în pag. 4-a)”
derilor hunedorene de a înde­ nare pe anul ce vine. Ce e mai
plini, cu orice preţ, plante va­ interesant în această problemă, trimeată la faţa locului comisii meseriaşi pricepuţi, atît din par­ GH. ZAMFIRESCU
loric, în dauna celui fizic. Chiar este că planul de producţie se
port cu tehnica nouă. Numai nomistul-contabil Gheorghe Po­ modifică, iar cel de aprovizio de recepţie, chiar în ain te.d e tea conducerii întreprinderilor şi
unele agregate, care a,u fo.st nare rămîne acelaşi,, lucru ce
aşa se explică faptul că noua pescu, profiţînd de fapţul că date în folosinţă, sînt încă ne­ aduce prejudicii realizării pri­ terminarea lucrărilor, în vede-- a comitetelor de întreprindere, cît
terminate definitiv, cum ar fi
oţelărie electrică a intrat în nicioda.tă devizele nu rămîneau de pildă furnalele 5 şi 6, gara mului. Aşa se face că, în cursul rea sezisării la timp a proble­ şi din partea organizaţiilor de
de sus, fabrica de aglomerare,
funcţiune fără anumite anexe, la forma lor iniţială, a încărcat anului trecut, au lipsit parţial melor care nu' şi-an găsit re­ bază. In primul rînd, nu se a-

iar cuptoarele de la uzina de devizul 1$ şantierul barăci cu zolvarea. şigură condiţii de cazare opti­

sepiî-cocs din Călan sînt mereu imensa sumă de 510,00.0 lei. Lucrări de calitate slabă me pentru meseriaşii existenţi,
sau pentru cei care ar putea fi
în reparaţie. Din motive aşa zise economi­
ce, proiectanţii au uitat de La­ Acest epitet se potriveşte în aduşi să lucreze şi să se cali­
.Unele proiecte au sosit cu boratorul central, propunînd pî­
întîrziere sau nedefinitivaţe nă fa urmă că acesta să func­ mod deosebit Trustului 4 co- fice pe şantierele hunedorene.
cum au fost de pildă, cele de ţioneze ţn grupul sqcial al oţe-
strucţii şi, în oarecare măsură. Ce-ar fi dacă conducerile în­
la şantierul Bluming. Aici pro­ lăriei.
iectanţii au uitat să facă pro­ Şi uzinele constructoare de I.C.S.H.-ului. Iată un aspect al treprinderilor ar cere ministeru­

iecte pentru depozitarea mate­ piese metalice ca, de exemplu. „calităţii“ pe şantierul I.O..M. lui de resort să se construiască
După ce s-au făcut mai întîi un mic orăşel al constructori­

zidurile şi tencuielile, construc­ lor, aşa cum, de pildă, se pro­

rialelor, fapt care face ca aces­ „Mao.-Ţze-Dun”, din Bucureşti, torii fac zidurile despărţitoare cedează în U. R. S. S. Acolo

tea sa fie depozitate anapoda. „Bocşa-Romînă‘,) au pricinuit şi, culmea, în ultima instanţă, constructorii care clădesc ma-