Page 78 - 1957-05
P. 78
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 761
O declaraţie Consiliul ie Securitate
t11.K\^ .BE»rzryrnT-iouv.»m m Rnaro» a început examinarea plângerii Siriei
împotriva încălcării de către Israel
a noului ambasador
al japoniei în S.U.A. a acordului de armistiţiu
despre relaţiile
japono-americane NEW YORK 24 (Agerpres). zona demilitarizată, ceea ce es
TASS anunţ? : In şedinţa zilei te categoric interzis prin acor
WASHINGTON 24 (Ager de 24 mai, Consiliul de Secu dul de armistiţiu, este totodată
ritate a început examinarea
pres). — La 23 mai a sosit la plîngerii Siriei împotriva încăl de acord cu declaraţia Isi actu
cării de către Israel ia acordului lui că această construcţie ar a-
Washington pentru a-şi lua pos vea un caracter economic. Con
de armistiţiu siriano-israelian. cluzia sa că acţiunile Israelului
tul în primire noul ambasador Primul a luat cuvîntul repre n-ar încălca acordul de armisti
ţiu, a subliniat el,» este primej
N. S. Hruşciov în vizită Creşterea producţiei al Japoniei în S.U.A., Koichiro zentantul Siriei, Rafik Asa. E! dioasă şi poate avea consecin
Asakai. Intr-o declaraţie făcută ţe neplăcute şi poate încuraja
presei, Asakai a subliniat că a arătat că trupele israeliene,
încâlcind acordul de armistiţiu Israelul să încalce acordul de
la Leningrad industriei grele speră că în cadrul misiunii sale siriano-israelian, au început
din R. P. Chineză în Statele Unite va putea duce construirea unui pod strategic armistiţiu.
LENINGRAD 24 (Agerpres). este gravată artistic vederea ge tratative rodnice cu oficialităţile în zona demilitarizată. Acţiunile unilaterale ale Is
americane în vederea rezolvării
„divergenţelor oare există“ în Rafik Asa a spus că construi raelului, a spus reprezentantul
rea podului de către autorită Siriei, constituie o încălcare
TASS anunţă : La 23 mai, N. S. nerală a uzinei „Kirov”. PEKIN 24 '(Agerpres). Zia S-a schimbat situaţia R. P. relaţiile dintre Japonia şi S.U.A. ţile israeliene este însoţită de grosolană a principiilor şi pre
Hruşciov, prim secretar ai C.C. N. S. Hruşciov a mulţumit rul „Gunjenjibao“ a publicat la Chineze în domeniul producţiei Agenţia Associated Press preci diferite lucrări de fortificaţie şi vederilor acordului de armisti
al P.C.U.S., care se află la Le 23 mai un articol al lui Cijan industriale. In 1952, scrie zia zează în legătură cu aceasta că că în zona demilitarizată se a- ţiu. El' a propus să se condam
cu căldură lucrătorilor uzinei Sin-îu, şef adjunct al Direcţiei rul, în ce priveşte volumul pro ambasadorul japonez a arătat flă forţe poliţiste şi militare ne încălcarea de către Israel a
ningrad, a vizitat şantierele de „Kirov”, subliniind importantul economice a economiei naţionale ducţiei de fontă, ţara noastră că principalele divergenţe din israeliene, iar căile de acces acordului de armistiţiu şi a re
construcţie ale mai multor În rol pe care l-a avut uzina lor în ocupa al 11-lea loc în lume, în tre ţara sa şi S.U.A. sînt pro spre pod sînt minate. Această zoluţiei Consiliului de Securita
treprinderi şi case de locuit din- Marea Revoluţie Socialistă din a comitetului de stat al planifi ce priveşte producţia de oţel —• vocate de problema comerţului situaţie, a spus delegatul Si te din 18 mai 1951.
tr-un raion al oraşului. cării, despre dezvoltarea indus al 15-lea loc, producţia materia cu China populară — chestiune riei, crează condiţii militare a-
Octombrie şi în întărirea pute trială a R. P. Chineze. Autorul lelor de oţel — al 16-lea loc, iar în care cercurile de afaceri ja vantajoase Israelului şi poate Rafik Asa a făcut de aseme
în aceeaşi zi a sosit de la rii statului sovietic. arată că ritmul anual de creşte în anul 1955, în mod corespun poneze caută să obţină slăbirea contribui la diferite provocări
Smolnîi uri grup de lucrători re a producţiei industriale glo zător, al 8-lea, al 12-lea şi al embargoului american şi „neîn şi incidente împotriva Siriei. nea propuneri concrete urmă
de la uzina „Kirov“, pentru a Apoi, N. S. Hruşciov a asis bale în medie în cursul cincina 10-lea loc. La sfîrşitul cincina rind asigurarea păcii şi linîştei
înmîna lui N. S. Hruşciov în lului va fi, probabil, de peste 17 lului greutatea specifică a in ţelegeri cu Statele Unite în ce .Delegatul sirian şi-a expri în această regiune. Reprezen
dar o placă din argint pe care tat Ia mitingul marinarilor şi Ia sută, în loc de 14,7 la sută dustriei chineze în economia mat mirarea în legătură cu fap tantul Israelului, Kidron, care a
locuitorilor din Kronstadi, unde prevăzut în plan. Planul cu pri mondială va fi şi mai mare. priveşte dificultăţile pe care le tul că şeful ad-interim al sta luat apoi cuvîntul, a negat în
a rosti o cuvîntare. vire la volumul producţiei prin tului major al comisiei O.N.U. călcarea vădită de către ţara sa
întîmpină exporturile japoneze de supraveghere a armistiţiului, a acordului de armistiţiu şi a
N um eroşi industriaşi englezi recunoscînd că construirea po
pe pieţele americane”. dului crează fără îndoială a- rezoluţiei Consiliului de Secu
vantaje militare Israelului în ritate. Consiliul de Securitate
cipalelor tipuri de produse in
va continua discutarea plîngerii
cer anularea embargoului în comerţu dustriale va fi în linii mari în O hotărâre a plenarei C.C. ai P.M .U.P. Siriei în şedinţa din' ţ’28 mai. ,
deplinit şi depăşit.
cu R. f ¦ O kineţă VARŞOVIA 23 (Agerpres). lui Politic, precum şi Stanislaw
A crescut considerabil nivelul După cum transmite agenţia Radkiewicz, fost membru al
LONDRA 24 (Agerpres)'. — R. P. Chineză în scopul atenu P.A.P. oea de-ia 9-a plenară a Biroului Politic şi fost ministru Congresul american preconizează
ării cît mai grabnice a restric tehnic al industriei. Pe cînd în C.C. ial P.M.U.P. a adoptat o al Securităţii Publice, nu s-au
Refuzul' încăpăţînat al S.U.A. ţiilor. Amintind că anul trecut 1953 întreprinderile din China hotărire cu privire la răspunde ¦achitat de sarcinile de partid ca sporirea cheltuielilor militare
de a consimţi la atenuarea res între firmele engleze producă erau în stare să producă numai rea partidului pentru denatură re le-au fost încredinţate în a- şa a ajutorului militar
tricţiilor în comerţul puterilor toare de maşini agricole şi re 182 tipuri de produse din oţel, rile în organele fostului Minis cea perioadă în domeniul con
occidentale cu Republica Popu prezentanţii R. P. Chineze au în 1957 ele produc deja 370 ti ter al Securităţii Publice din
început tratative pentru livrarea puri. In 1952 întreprinderile trolului politic şi ial conducerii
lară Chineză provoacă o mare în R. P. Chineză de tractoare Polonia în perioada 1949—1955. activităţii organelor securităţii.
nemulţumire în cercurile indus Ministerului nr. 1 al construc
triaşilor englezi. Cele mai mari ţiei de maşini puteau produce WASHINGTON 24 (Ager
doar 42 tipuri de maşini unel pres). — In comitetele şi sub
te, în 1957 ele produc 170 tipuri. Comitetul Central ia hotărît să comitetele Congresului american
continuă dezbaterile în jurul bu
organizaţii ale industriaşilor cer şi alte maşini agricole, Harper S-au lărgit cadrele tehnice ale In hotărire se arată că co scoată din C.C. şi să excludă din getului miliîăr prezentat de potrivit cărora enormul buget
partid pe J. Berman şi S. Rad preşedintele Eisenhower. Luînd militar ar fi absolut necesar
tot mai insistent anularea fai declară că reluarea cu succes a industriei. în timp ce în 1952 misia pentru anchetarea acestei kiewicz. Plenara a hotărît că cuvîntul în faţa subcomiteului pentru securitatea Statelor Uni
chestiuni constituită la oaa de-a după trei ani ei pot solicita re pentru alocaţii al Senatului, te. Acelaşi punct de vedere a
mosului „embargo” şi dezvolta acestor tratative este necesară în toate ramurile economiei na 8-ia plenară a C.C. al P.M.U.P. primirea în partid. ministrul Apărării, Charles Wil- fost susţinut de amiralul Rad
rea comerţului anglo-chinez. pentru ca Anglia să întreprindă ţionale numărul inginerilor şi a ajuns la concluzia că Jiakub son, a cerut anularea reducerii ford, preşedintele comiteului
„acţiuni independente” pentru 3 tehnicienilor era de 188 mii, în Berman, fost membru al Birou - C.C. a constatat de asemenea de 2.585.775.000 de dolari vo mixt al şefilor de stat major,
Potrivit relatărilor presei, la îmbunătăţi relaţiile cu R. P. 1957 numărul lor va creşte îa tată de comisia pentru alocaţii care a luat cuvîntul în numele
22 mai Lyonel Harper, preşe Chineză. a Camerei reprezentanţilor. Wil- comitetului condus de el.
dintele Asociaţiei constructori i 802 mii oameni. son a reluat cunoscutele argu
lor de maşini agricole, a adre mente ale guvernului S.U.A., In acelaşi timp, John Hollis
ter, preşedintele administraţiei
sat ministrului Comerţului al că sancţiunile organizatorice a- A ajutorului pentru străinătate, a
AA declarat în faţa comitetului pen
Angliei o scrisoare în oare cere Uşecul iniei politici contrară plioate în trecut lui Mieczyslaw tru afacerile externe al Senatu
cu insistentă să revizuiască po Mietkowski, fost locţiitor al mi Institutul Hein- lui american că se pronunţă în
litica guvernului englez în pro intereselor naţionale ale Franţei nistrului Securităţii Publice, ca rich-Herz din Ber favoarea alocării sumei de 3
blema comerţului Angliei cu re ,şi-au găsit expresia În exclu lin (R.D.G.) care miliarde 865 milioane dolari,
Al 22-lea guvern francez de genţă, cabinetul condus de Guy vernului francez au dus la o derea sa din C.C., nu sînt sufi ia parte la cercetă sumă cerută de preşedintele Ei
La Budapesta reapare după cel de-al II-lea război Mollet, adept al cauzei atlanti nemulţumire crescîndă a unor ciente şi a hotărît să-l excludă rile din cadrul A- senhower în cadrul programu
revista ideologică mondial a fost nevoit să demi ce, a sprijinit activ remilitariza- mase largi de oameni ai mun pe M. Mietkowski din partid. nnlui Geofizic In lui de ajutor pentru străinătate.
sioneze în noaptea de 21 mai rea Germaniei occidentale şi cii, care au văzut în acestea, şi ternaţional şi-a ln- Hollister a reluat argumentul
de partid a.c. Pus în minoritate în Adu planurile de înzestrare a ţărilor pe bună dreptate, un nou aten m, -u+¦'ö-'W .slalat nn radiote- necesităţii acestor alocări pen
„Tarsadalmi Szemle“ narea Naţională Franceză cu N.A.T.O., inclusiv R.F. Germa tat la nivelul lor de trai. E lescop cu nn dia tru asigurarea securităţii S.U.A.
250 voturi contra, respectiv 213 nă, cu armament atomic — pla semnificativ faptul că"politica metru de 36 metri El a cerut de asemenea ca, în
BUDAPESTA 24 (Agerpres) pentru, cabinetul condus de so nuri care constituie un grav promovată cu atîta sînge rece şi o suprafaţă utilă cadrul programului de ajutor
MTI anunţă : După mai multe cialistul Gmj Moliei, după o pericol pentru securitatea Fran de către Guy Mollet devenise de anlcnă de 1.000 pentru străinătate. Congresul
luni de întrerupere, revista ideo guvernare de aproape 16 luni a ţei. Nu trebuie pierdut din ve nepopulară chiar în rîndul par să voteze sume a căror cheltuire
logică de partid „Tarsaclalmi fost nevoit să-şi înainteze de dere nici faptul că Guy Mollet tidului său. La recentul Consi m. p. Acest teles * să poată fi eşalonată pe o pe
Szemle“ (revistă socială), apare misia, deschizînd astfel o nouă liu Naţional al S.F.I.O., politica rioadă îndelungată.
din nou. criză guvernamentală în isto a fost printre primii care s-a cabinetului francez fusese res cop este al doilea
ria Franţei. grăbit să semneze tratatele pinsă cu 400 voturi. ca mărime din lu Intr-un articol consacrat a-
Din comitetul de redacţie fac „pieţii comune" şi Euratomului, me. cesţei probleme, ziaristul ame
p a rte : Lajos Feher, Bala Fo- La drept vorbind, căderea ca combinaţii care consfinţesc he Cu prilejul votului de încre rican Walter Lippmanm îşi ex
ganasi, Istvan Friss, GyuLa Kja- binetului tui Guy Mollet nu gemonia R.F. Germane asupra dere cerut de guvernul francez In foto: Vedere primă părerea că, în ciuda tu
lfai, K-aroly Kiss, Erik Mc/lnar, constituie pentru nimeni o sur Europei occidentale, pun într-o la 21 mai, partidele de dreapta generală asupra turor acelora ce-şi ridică glasul
Deszo Nemeş, Joszef Revai şi netă inferioritate economia fran {independenţi, republicani, foş noului radioteles- împotriva uriaşului prbgram dc
Jos zei Szigeti. priză. Acest guvern care şi-a ceză şi netezesc calea spre a- ti gaulişti) au găsit momentul cop. In stînga un ajutor militar pentru străină
preluat funcţiile după victoria capararea pieţei franceze din să joace o festă lui Guy Mollet. om pentru compa tate, Congresul nu este dispus,
Socialiştii indieni forţelor de stînga în ianuarie Africa. Nu-i vorba de o nemulţumire rarea mărimii aces- în ansamblul său, să reducă a-
au respins o invitaţie 1956, s-a îndepărtat tot mai din partea acestora de politica u; radiotelescop. cest program, deoarece el se
a socialiştilor francezi mult de angajamentele luate în In loc să găsească mijloace dusă de cabinetul lui Mollet. pronunţă pentru menţinerea a-
de încetare a crîncenului răz Nu. Nicidecum. Votul de neîn YW lianţelor militare ale Statelor
PARIS 24 (Agerpres). — faţa poporului francez în decla- boi din Algeria, fostul guvern credere al deputaţilor de dreap Unite, care înghit trei sferturi
Partidul socialist francez raţia-program făcută cu prilejul a continuat acest război, trans- ta este pur şi simplu o manevră V din acest ajutor.
(S.F.I.O.) a adresat socialişti investirii sale. Atît pe plan in formîndu-l intr-un tipic război politică menită să ducă, în cele
lor 'indieni invitaţia de a trimi tern cit şi extern, Guy Mollet colonialist. Uriaşele fonduri ne din urmă, la formarea unui gu
te o delegaţie care să participe ci dus o politică contrară inte cesare pentru purtarea acestui vern al forţelor de dreapta care
la apropiatul congres al S.F.I.O. reselor poporului francez. război erau obţinute pe seama,
de la Toulouse. Socialiştii indi doresc astfel să-şi ia revanşa
eni au respins această invitaţie Nesocotind promisiunile sale
motivîndu-şi refuzul prin refe de a rezolva problema algeria pentru înfrîngerea suferită la 2
rirea la politica colonialistă du nă, de a crea o situaţie stabi
să de liderii partidului socialist lă în ţară, de a realiza cîteva ianuarie 1956.
francez. reforme sociale de primă ur-
Din comentariile presei reac
v<>o o o o o o <x><^o <x>o o o o o <x x >o o o o c k x x x x x >o <x ><x x x x x x x x x x >o o <x î exploatării nemiloase a contri ţionare franceze reiese limpede Liderii laburişti Gaitskell DUMINICA 26 MAI 1957
buabililor francezi care continuu că actuala criză nu trebuie con
Cauzele ridicării preţului de cosí erau puşi în faţa unor impozite siderată sfîrşitul politicii promo şi Bevan condamnă politica SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
şi taxe sporite. vată de Guy Mollet. Dimpotri
si a umflării fondurilor de salarii vă, partidele de dreapta cer ca de înarmare atomică
¦La toate acestea s-a adăugat această politică să fie conti
9 fără îndoială şi agresiunea mi nuată atît în ce priveşte Alge a guvernului britanic
litară dusă de Franţa împotriva ria, cît şi celelalte probleme.
la construcţiile hunedorene Egiptului, agresiune a cărei eşec LONDRA 24 (Agerpres). —
a contribuit şi ea în mare mă Masele largi ale opiniei pu Săptămînaiul laburist englez
(Urmare din pag. 3-a) giunea Oradea, de la particu sură la creşterea dificultăţilor blice franceze consideră însă că „Tribune” publică un articol DEVA: Al 41-lea; ALBA IUL IA ; Juan ; SEBEŞ : Thereze Raquin ; SI-
lari, din care a folosit numai economice ale Franţei. Guy Mo a sosit momentul de a se obţine semnat de deputatul laburist Asasinatul din strada Dante; APOL-
rizează cu unii delapidatori, pe 6, restul fiind lăsate în pără llet a căutat să ,, rezolve" greu formarea unui guvern nou care Aneurin Bevan în care autorul DU DE S U S : Accidentul; BARU MA MERIA : Mama ; TEIUŞ : Moara cu
care-i consideră oameni de ne sire. De plătit, însă, tot a tre tăţile care apasă pe umerii po să promoveze o politică nouă, cere să se ia măsuri pentru in- RE : Micul lustragiu; BRAD: Mis
înlocuit, cum a fost „cazul Bo- buit să plătească proprietari porului francez prin... mărirea politică care să exprime voin trezieerea armei nucleare. Be terul celor două oceane; HAŢEG: noroc; ZLATNA: Misterul celor două
dodel“ de la Trustul 4 Con lor. şi extinderea impozitelor care ţa populară, aşa cum s-a ma van condamnă instigaţiile răz Moara cu noroc; ILIA : Contele de
strucţii. sînt plătite... tot de poporul nifestat ea la alegerile din 2 ia boinice ale lordului Cherwell, Atonte Cristo (seria I) ; LONEA: oceane ; HUNEDOARA : Cinema „Blu-i
De altfel, pentru utilajele ne francez. nuarie 1956. generalului F Morgan şi ale
Utilajele nu sînt folosite folosite, Trustul 4 a plătit suma altora. Printre altele, Bevan in Prea tîrziu; ORAŞTIE : Dansează, ming" : Povestea micului !cocoşat; Ci
de 637.000 lei drept chirie, lu Toate aceste acţiuni ale gu- M. COSTEA dică netemeinicia argumentului
pe deplin cru care nu duce la altceva de- că bomba cu hidrogen ar fi „un mică doamnă ; PETROŞANI: Don nema -fti.' C. Frimu“ : Rîsete' în para
cît la o ridicare simţitoare a factor care contribuie la evita
Cu toate că întreprinderile preţului de cost. rea războiului”. Bevan declară dis ; Cinema „Filimon S îrbu"; Me
hunedorene de construcţii sînt dimpotrivă bomba cu hidrogen
dotate cu utilaje suficiente, a- Fără îndoială că această ple sporeşte primejdia izbucnirii u- xicanul. ’j
cestea nu sînt folosite la în nară şi-a atins scopul. S-a do n-ui război.
treaga lor capacitate. Să luăm, vedit că sînt resurse suficiente SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
aşa dar, cîteVa exemple pentru pentru a se duce o luptă hotă- Intr-un mesaj adresat candi
edificare. rîtă în vederea reducerii preţu datului laburist la alegerlie p ar Programul 1 : 7,10 Muzică uşoară dio‘ Ţepeluş! 8,40 Muzică populară ro
lui de cost şi reducerii fonduri ţiale din Londra, liderul parti romînească; 8,20 Teatru i la microfon
La I.C.S.H. screperele sînt fo lor de salarii umflate. Aceasta dului laburist englez. Gaitskell, pentru copiii: „O pînză în depărtare“ ; mînească interpretată de Luda l-ta
losite în proporţie de 20 la sută depinde, în primul rînd, de co scrie că în prezent, în întreaga 9,50 Jocuri populare rom îneşti; 10,00
faţă de indicele planificat, pom muniştii din organizaţiile de ba lume s-a intensificat simţitor în De toate pentru to ţi; 12,20 Muzică bără, Alexandru Bidirel şi Benone
pele de mortar şi locomotivele ză, de felul cum vor lupta ei grijorarea provocată de influen din operetei; 13,15—14,30 Gîntă or
de cale îngustă, nu au fost uti pentru traducerea în viaţă a ţa bombei cu hidrogen asupra chestra de studio Radio; 14,30 Ra- D am ian; 9,50 Muzică uşoară; 13,00
lizate de loc, tractoarele K.D.35 organismului omenesc. Guver diomagazin; 15,15 Hai să întindem
sînt folosite în proporţie de 62 hoiărîrilor elaborate de Comite Încheierea lucrărilor plenarei G. C. nul englez respinge insă toate hora m are; 16,30 Jurnalul satelor; Concert de estradă; 14,15 Noi înre
la sută faţă de planificat, etc. propunerile de a încheia un a- 17,30 Muzică uşoară romînească ; 19,30
La Trustul 4, concasoarele sînt tul regional de partid şi de Co a! Federaţiei Tineretului Comunist Italian cord internaţional cu privire la Drumeţii veseli; 20,00 Din reperto gistrări de muzică populară romîneas-
folosite în procent de 75 la interzicerea acestor experienţe. riul cîntăreţului Alexandru G rozufă;
sută faţă de cît este planificat, mitetul orăşenesc de partid, în Gaitskell a subliniat că guver 20,15 Teatru la microfon: „Don Gill c ă ? 15,45 Muzică distractivă; 16,30
iar în ce priveşte mecanizarea cu ciorapii verzi" — comedie de Tirso
lucrărilor de săpături, acestea urma analizei muncii construc ROMA 24 (Agerpres). — In acordăm o mare atenţie demas nul „continuă să ducă această de M olina; 22,30 Gînd muzica ne Muzică cerută de ascultători; 17,30
s-au făcut în proporţie de 38 la cării forţelor care se opun întă cheamă. Programul I I .: 7,00 Gîntece
sută, faţă de 60 la sută plani torilor hunedoreni. seara zilei de 22 mai s-au în ririi păcii şi slăbirii încordării politică cu totul negativă, în şi jocuri populare rom îneşti; 8,00 Ra- Cîntă Victoria D arvai} 19,00 Pagini
ficat. cheiat lucrările plenarei Comite internaţionale. Eforturile noas
Constructorii hunedoreni, în tului Central al Federaţiei_ Ti tre în lupta pentru pace trebuie pofida protestelor multor ţări, de satiră şi umor ; 20,05 Muzică de
Interesant este că Tru'stul 4 să se îmbine cu eforturile mare
a închiriat 9 locomobile din re- frunte cu comuniştii, sînt da neretului Comunist Italian lui lagăr al ţărilor socialiste iu precum şi ale milioanelor de d an s; 2 1,0 0 Seară de rom anţe; 21,30
(F.T.C.I.). bitoare de pace.
tori să dea patriei construcţii oameni. Poftiţi la dans ; 22,30 Muzică populară
In cadrul plenarei Rcnzo Tri- In încheierea lucrărilor sale
ieftine, durabile şi Ia termenul velli, secretarul general al Comitetul Central al F.T.C.I. a romînească.
F.T.C.I., a rostit o amplă cu discutat comunicarea lui Cerni
stabilit. vîntare. Pentru ca lupta noas BULETINE DE ŞT IR I:
tră pentru pace să fie încunu cu privire la preschimbarea car
nată cu succes, a spus el, să nu 6,30; 13,00; 19,00; 22,00; 23,52
uităm nici o clipă că trebuie să netelor de membru şi la creşte
unim eforturile tuturor tinerilor (programul I) 7,50; 14,00; 20,00;]
în vederea unor acţiuni practice rea rîndurilor Federaţiei Tinere
de masă şi, în acelaşi timp, să 23,00 (programul II). ¦>
tului Comunist Italian.
LOTO CENTRAL
La LOTO CENTRAL din 24 mai a.c. au fost extrase din
urnă următoarele nouă nume re :
39, 26, 63, 18, 40 86, 57, 20, 50
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Marile nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate, P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 MaT' _> DEVA.
