Page 79 - 1957-05
P. 79
Pnr>l.rjM ?l DIN TOATE TARILE "NIŢJ !'/[_/ TELEGRAME
DECORAŢI
C U O R D IN U L Tovarăşului IOSIP BROZ TITO
M U N C I! Secretar General al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia
Belgrad,
Cu ocazia celei dc-a 65-a aniversări a zilei dv. de naştere,
Central al Partidului Muncitoresc Romîn vă trimite felicitări cordiale şi
urări de sănătate. ’ , ••
C.O. al P.M.R. îşi exprimă convingerea că legăturile de colaborare pe
baza marxism-leninismului între P.M.R. şi U.C.I. se vor dezvolta contiguu
şi se vor întări legăturile de prietenie între popoarele Rom lnieiji Iugoslaviei,
în interesul celor două popoare ale noastre, care luptă pentru pace', pentru
construirea socialismului.
COM ITETUL CENTRAL'
A L P A R TID U LU I M UN CITORESC ROMIN
Pregătirea temeinică a rampantei Tovarăşului IOSIP BROZ TITO
Preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia
sie recoltare — sareină de mare wmmmm t a wLr~~ Belgrad ¦
însemnătate Cu ocazia zilei dv. de naştere, vă rog să primiţi sincere felicitări şi
urări cordiale de sănătate şi activitate rodnică spre propăşirea popoarelor
M IN E R II S P 0 1 E S CIn toate satele regiunii se desfă garniturile de treier şi din secerăto Iugoslaviei, spre întărirea prieteniei şi colaborării între popoarele noastre,
a păcii şi colaborării internaţionale.
şoară în această perioadă lucrările rile-legători au stat zile în şir din P R O D U C flâ DE CĂRBUNE ŞTEFAN CEAVLOVICI j
de întreţinere a culturilor. Preocu cauza lipsei de carburanţi. Cele mai PETRU GROZA
paţi de întreţinerea culturilor — sar multe cazuri de acest fel au fost Preşedintele Prezidiului Marii Adunări
Naţionale a Republicii Populare Romîne
cină de mare însemnătate în spori în raioanele Ilia şi Haţeg. Pentru a * t miner la exploatarea Lupeni. Dls- ] Tovarăşului IOSIP BROZ TITO
rea producţiei agricole — nu trebuie se preîntîmpina o asemenea situa Preşedintele Republicii Populare Federative Iugoslavia
tins cu Orcţlnul Muncii clasa I-a ")
să uităm nici de o altă sarcină de ţie, conducerile S.M.T., sfaturile N-au trecut prea multe zile de clrid minerii au primit noile salarii
aceeaşi importanţă politică şi econo populare, organele cooperaţiei vor
mică ce trebuie realizată în această trebui să ia măsurile necesare pen după sistemul de salarizare îmbunătăţit. Şi totuşi, se observă că în în Belgrad. *
perioadă: pregătirea în vederea strîn- tru asigurarea aprovizionării perma
gerii recoltei. nente a tractoarelor şi motoarelor cu treaga Vale a Jiului, acest lucru i-a impulsionat pe cei ce luptă cu suc Cu ocazia celei de-a 65-a anivers ări a zilei dv. de naştere, primiţi vă
carburanţii necesari, ca acestea să rog, tovarăşe preşedinte, felicitări sincere şi călduroase urări de sănătate. '
Campania de strîngere a recoltei poată lucra fără nici o întrerupere. ces în adîncuri, pentru sporirea producţiei de cărbune şi a. productivită
are o importanţă deosebită, fiindcă y ă transmitem dv. şi poporului iugoslav prieten cele mai bune urări
de reuşita sau nereuşita ei depinde Conducerile S.M.T. şl sfaturile ţii muncii. pentru prosperitatea Iugoslaviei, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările
pîinea întregului popor muncitor. De populare au datoria de a se îngriji noastre, în interesul întăririi păcii şi socialismului.
--------------------- yc * --------------------
CH1VU STOfCA
6 0 0 !©rse în 20 de sile Preşedintele Consiliului dş Aliniştri
geaba am însămînţat la ca, pînă cel mai tîrziu la Dacă în alte daţi, despre sec tren lung de 60 de vagoane, a al Republicii Populare Romîne
timp şi am întreţinut bine
25 iunie, să fie verificate torul 3 al minei Lonaa nu se 10 tone fiecare.
culturile, dacă nu vom re şi reparate instalaţiile e- puteau spune prea multe lu Factorul precumpănitor în tfiî; _- L " ..............
iectrice, atît la tractoarele cruri, în primele 20 de zile, ale realizarea acestui succes a fost
colta Ia timpul optim, toa S.M.T., cit şi la cele din lunii mai, din adineurile aces brigada vestitului miner Adal Recepţia oferită de preşedintele Marii
tui sector s-au scos la supra bert Lapşanschi, care a dat
tă osteneala, toate chel sectorul individual, pen faţă 600 tone de cărbune peste singură peste plan 422 tone de Adunări Naţionale a R.P. Romîne în cinstea
planul zilei. Un feroviar, ar cărbune.
tuielile de producţie, vor tru a putea lucra atît ziua cît şi noap traduce această cifră întt-un delegaţiei Scupşcinei Populare Federative
fi zadarnice. Tocmai de aceea tea la treieriş şl arat.
este necesar să se pregătească te Mai mult carbaoe cocsiîicabil a R. P. F. Iugoslavia
meinic campania de recoltare. Orga Situaţia reparaţiilor la utilajul ne
nele de partid, de stat şi cadrele teh cesarîn campania de vară se pre
nice din agricultură au datoria de a zintă slab şl în sectorul individual. W Nu cred să fi existat vreo lună de zile de la începutul v « p î. IOAN BOTA " " W ) Preşedintele Marii Adunări Naţio Florea şi I. Gh. Maurer, vicepreşe
lua din timp măsurile politico-orga- Batozele au fost reparate pînă acum nale, Constantin Pîrvulescu, a oferit dinţi ai Marii Adunări Naţionale, A.
nizatorice necesare în vederea repa înproporţie de numai 40 la sută, I( acestui an, în care sectorul 4 de tineret al minei Vulcan, să inginer mecanic la U.M. Cuglr. Dis- 4 vineri seara o recepţie la palatul Ma Bunaciu, secretar al Prezidiului Ma
rării, în bune condiţiuni ă batozelor, tractoarele în proporţie de numai 37 | nu fi fost printre cete mai bune sectoare pe bazin. Deşi pe rii Adunări Naţionale în cinstea de rii Adunări Naţionale, Alexa Augus-
tins cu Ordinul Muncii clasa II-a legaţiei Scupşcinei Populare Federa tin, A. Breitenhofer, S. Bughici, P.
tive a R.P.F. Iugoslavi^, care ne vi Daju, FI. Dănălache, T. Iordăchescu,
motoarelor, secerătorilor-legători şl a la sută, iar motoarele stabile, în pro ( luna mai în acest sector se execută un volum destul de zitează ţara. I. Pas, G. Scarlat, S. Torna, Ghizcla
porţie de 47 la sută. Lucrările de re Vass, membri ai C.C. al P.M.R. Gh.
celuilalt utilaj agricol cu care se va paraţii se desfăşoară slab în toate W însemnat de înaintări, minerii de aici au dat mult cărbune La recepţie au luat parte membrii Diaconescu, Voinea Marinescu, miniş-
raioanele regiunii. Situaţia cea mai Im cocsiţicabil în primele două de cade ale lunii. Pe graficul sec- delegaţiei Scupşcinei Populare Fede iri, Aurel Mălnăşan, adjunct al mi
lucra în campania de strîngere a slabă, însă, se înregistrează îri raioa W torului a fost consemnată în această perioadă cifra de 1.000 rative a R.P.F. Iugoslavia, în frun nistrului Afacerilor Externe, membri
nele Hunedoara şi Haţeg, unde sfa te cu Blajo Iovanovici, preşedintele ai Prezidiului Marii Adunări Naţio
recoltei. » *>?*-*•¦ •• -0 > de tone peste plan. Scupşcinei Populare a R. P. Munte- nale, deputaţi ai AAarii Adunări Na
negru, membru al Comitetului Execu ţionale, oameni de artă şi cultură,
Sarcini de mare răspundere stau în tiv al C.G. al Uniunii Comuniştilor conducători ai organizaţiilor obşteşti,
din Iugoslavia. Au participat tova ziarişti romîni şi străini.
faţa S.M.T-urilor. Conducerile aces răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
secretar al G.C. al P.M.R., Chivu Au fost prezenţi Nikola Vujanovici,
tora au obligaţia de a organiza, în turile populare şi organele tehnice Stoica, preşedintele Consiliului de Mi ambasadorul R.P.F. Iugoslavia şi alţi
niştri, general de armată Emil Bod- membri ai corpului diplomatic.
aşa fel munca, îneît, reparaţiile ba agricole nu acordă atenţia cuvenită wmmi năraş, vicepreşedinte al Consiliului
LA de Miniştri, Iosif Chişinevschi, secre La recepţie au rostit, toasturi to
tozelor“, a secerătorilor-legători, a acestei probleme. tar al C.G. al P.M.R., Alexandru Mo- varăşii Constantin Pîrvulescu pre
tractoarelor, a motoarelor electrice In campania de vară din acest an, i La acest succes au contri buit în general 'toate brigăzile ghioroş, vicepreşedinte al Consiliului şedintele Marii Adunări • Naţionale
etc., să fie terminate pînă Ia data de Miniştri .membri ai Biroului Po a R.P. Romîne, şi Blajo Iovanovici,
stabilită în plan. Trebuie să arătăm cooperativele din regiune vor trebui V;( isdzeecittoEar.ulBuomi,rdeedaamrşibînAr.ilmoDoradviddd.eeosleebgitasţ-iaeui repmaarrclaat mceelenctoandruese litic al G.C. al P.M.R., Ştefan Voi- conducătorul delegaţiei Scupşcinei
că, în momentul de faţă, situaţia re să se îngrijească, mult mai bine de- tec, vicepreşedinte al Consiliului de Populare Federative a R.P.F. Iugos
paraţiilor în S.M.T.-urile din regiune, cît anii trecuţi, de aprovizionarea ţă a R.P.F. Iugoslavia la Comitetul Central Miniştri, membru supleant al Birou lavia.
se prezintă destul de slab. Batozele ranilor muncitori cu uneltele agricole lui Politic al C.G. al P.M.R., Tiţă
necesare. Lipsa de coase, de gresii Recepţia s-a desfăşurat într-o at
mosferă de caldă prietenie.
au fost reparate numai în proporţie de calitate pentru ascuţit coasele, de aS Partidului Muncitoresc Romîn
de 40 la sută, motoarele stabile în seceri, fiare do plug şi o serie, de
proporţie de 47 la sută, motoarele alte unelte şi materiale agricole, care Vineri, 24 mai, membrii delegaţiei Gheorghe Apostol, membru al Birou r. NIŢA CONSTANTIN'
electrice în proporţie de 78 la sută, s-a făcut simţită în multe magazine parlamentare a R.P.F. Iugoslavia, lui Politic! al G.C. al Partidului Mun
iar tractoarele în proporţie de 37 la cooperatiste, chiar în toiul campaniei Blajo Iovanovici .membru al Comi citoresc Romîn, S. Bughici, FI. Dănă- [ cazangiu, la Atelierele C.F.R. Si-
sută. Este necesar de arătat că unii de recoltare din anul trecut, nu va tetului Executiv al C.C. al Uniunii lache, membri ai G.G. al P.M.R., şi
tovarăşi din conducerile S.M.T. nu trebui, în nici un caz, să se repete. Comuniştilor din Iugoslavia, Slobo 1. Gh. Maurer, membru supleant al f meria. Distins .cu .Ordinul Muncii
privesc cu destulă răspundere pro dan Penezici, Şefket Maglailici, mem G.G. al P.M.R.
blema reparaţiilor. Acest lucjru se Sfaturile populare au sarcina să se bri ai C.C. al Uniunii Comuniştilor r clasa 11-a •,
manifestă prin raportarea de situaţii îngrijească pentru a fixa din timp din Iugoslavia, Viktor Avbeli şi Oaspeţii iugoslavi au fost înso
fictive, nereale, sau prin neglijenţa ariile, să ia măsuri pentru amenaja Geavid Nimani; au făcut o vizită la Mai multă atenţie aprovizionării
faţă de calitatea reparaţiilor. S.M.T.- rea lor, pentru verificarea instalaţiilor Comitetul Central al Partidului Mun ţiţi de Nikola Vujanovici. ambasado
Orăştie, de pildă, raporta pe la data electrice de pe ariile electrificate. citoresc Romîn. ea legume şi sarzavatari a oamenilor
de 15 mai că a terminat de reparat Trebuie avut grijă ca ariile să fie rul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. manei! din oraşe şi centre muncitoreşti
20 de batoze şi la alte 20 , repara fixate în locurile cele mai potrivite, Oaspeţii au fost primiţi de tovarăşii
să nu fie stabilite în locuri mlăşti întâlnirea s-a desfăşurat într-o at
mosferă de caldă prietenie.
ţiile sînt în curs de terminare. Care noase, sau departe de sat, aşa cum * Qji((<ăţiţL pMtt citit
era situaţia în realitate ? Erau re a fost cazul anul trecut, cu aria din
parate la acea dată doar trei batoze, satul Aurel Vlaicu.
iar un număr de 27 secerători-legă- Organizaţiile de bază au datoria
tori nici nu au fost măcar mişcate de a desfăşura o muncă politică in
din locul unde au fost puse anul tensă în rîndul muncitorilor din gos Plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 zilnic al populaţiei, pînă la sfîrşrtul
decembrie 1956, stabilind măsurile lunii mai. Cu toate acestea oamenii
trecut, cînd s-au adus de pe teren. podăriile de stat, S.M.T., în rîndul concrete privind ridicarea continuă a FRANCISC GAŞPAR muncii sînt lipsiţi în aprovizionare cu
nivelului de (rai al oamenilor muncii, şeful secţiei bunuri de consum cartofi de aproape 3 săptămîni din
In campania de vară din anul tre colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăra a trasat sarcinile ce revin în acest comerţ-finanţe a Comitetului cauză că Aprozarul (director Ciora:
sens sfaturilor populare, unităţilor Ştefan), a desfăcut neraţional, chiar
cut au fost destul de dese cazurile, nilor muncitori individuali, pentru a-i comerciale de stat şi cooperatiste. regional P.M.R. Hunedoara ia „discreţie" unor cetăţeni, cantităţi
Deva exagerate de cartofi.
mai ales la S.M.T. Alba, cînd bato mobiliza să pregătească în bune con In lumina acestor sarcini, Comite
tul executiv al Sfatului popular re spanacul, ardeiul iute, gulioarele. La Necorespunzător în problema achi
zele şl secerătorile-legători s-au de diţiuni maşinile şi uneltele cu care gional, îndrumat de Comitetul regio Uricani, la Vulcan şi la Aninoasa, ziţiilor de legume şi zarzavaturi lu
nal de partid şi ţinînd seamă şi de aceeaşi situaţie. In Hunedoara, uni crează şi cooperaţia de consuni. Uni
fectat chiar din primele zile după ce vor lucra în campania de strîngere sarcina trasată de conferinţa regio tăţile aprozar desfac, fasole uscată, tăţile cooperatiste din regiune aveau
nală de partid din toamna anului marmeladă, preparate de carne şi, sarcina să achiziţioneze pe luna mai
au început lucrul, din cauză că au a recoltei. In această muncă, trebuie 1956, a stabilit o serie de măsuri n-ar fi exclus ca mîlne, poimîne, să o cantitate de 37 tone de legume. To
menite să ducă la o mai bună apro desfacă cîrnăciori, mititei şi poate tuşi pînă la data de 20 mai, ele au
fost prost reparate. Acest lucru a fă antrenate toate organizaţiile de masă vizionare a oamenilor muncii din re chiar fripturi la tavă. achiziţionat abia 10 tone, Se vede
giunea noastră cu legume şi zarza tr-eaba că tovarăşii din conducerea
cut ca lucrările de seceriş şi treieriş U. T. M. — sindicat, Crucea Ro vaturi. Ca rezultat al măsurilor luate Care sînt cauzele? Tovarăşii de ia Uniunii regionale a cooperativelor de
s-a reuşit ca suprafaţa de zonă legu aprozar şi cooperaţia de consum şi-au consum, şi în special tov. I Szabo,
să întîrzie în multe locuri. Conduce şie, comisiile de femei etc. Este micolă a regiunii noastre să crească făcut un pat cald din contracte şi vicepreşedinte cu problemele de va
simţitor în acest an în comparaţie cu stau liniştiţi pe ele, fără să se mal lorificări a uitat rolul important pe
rile S.M.T.-urilor, organizaţiile de ba necesar ca ţăranii muncitori să fie anii trecuţi, iar planul de contractări gîndească, că, de fapt, livrările din care îl are cooperaţia în întărirea a-
de legume şi zarzavaturi să fie rea aceste contracte, vor începe în lu lianţei dintre clasa muncitoare şi ţă
ză din S.M.T, şi comitetele de între de pe acum lămuriţi de importanţa lizat în proporţie de 141 la sută. nile iulie, august etc. şi că pînă atun rănime prin forma schimbului de
ci au sarcina de a asigura aprovi mărfuri între oraş şi sat. Această a-
prindere au obligaţia de a lua toate Ireierişului la arii, arătîndu-li-se că, Pînă aici toate, sînt bune. S-ar pu zionarea prin achiziţii direct de la litudine a tovarăşilor din conduce
tea crede că în urma acestor măsuri producători şi din angajamentele rea cooperaţiei ne îndreptăţeşte să
măsurile, ca în acest an să nu se în acest fel, se scurtează mult pe şi a rezultatelor mai sus arătate, pro contractuale cu regiunile învecinate tragem concluzia că nu şi-au însu
blema aprovizionării cu legume şi unde aceste produse se recoltează şit şi nu au înţeles pe deplin indi
mai întîmple astfel de cazuri. rioada acestei munci agricole. zarzavaturi ar fi rezolvată. Totuşi, mai devreme. caţiile Plenarei C.C. al P.M.R. din
muncitorii din Lupeni, Uricani, Petro decembrie 1956, prin care se atrage
O problemă principală, care tre Numai pregătind din vreme şi în !R tllS H şani, Hunedoara, Brad şi din alte Au fost cazuri cînd se puteau achi atenţia ca organele cooperaţiei de
părţi, se întreabă: (şi probabil au ziţiona cantităţi mari de legume şi consum să nu privească activitatea
buie să preocupe conducerile S.M.T. mod temeinic campania de vară, vom dreptate!), unde sînt legumele şi zar zarzavaturi, atît de către aprozar cit lor ca pe aceea a unor simple uni
zavaturile ? De ce unităţile aprozar şi de către cooperaţie, şi totuşi aces tăţi comerciale.
este organizarea aprovizionării cu avea garanţia că recolta va fi strîn- ’ .i.*. şi cele cooperatiste, nu desfac aceste te unităţi n-au privit cu destulă răs-
produse ? punedere această sarcină şi ca atare, Comitetele de conducere ale U.R.C.C.
carburanţi. Anul trecut, multe din să la timp şi fără pierderi. nu au luat nici măsurile corespunză în frunte cu cel regional, trebuie să
Planuri de măsuri frumoase, am toare în acest sens. De pildă, a- dovedească mai multă preocupare şi
Elevii romîni şi germani ai Şco putea spune chiar hune, s-au făcut. simţ de răspundere în problema a-
De asemenea, s-au realizat şi con provizionarea cu spanac pe plan lo chiziţionării de legume şi zarzava
lii de 7 ani din Apoldu de Sus,< tractări cu un număr însemnat de. cal se puiea satisface în întregime. turi, să meargă mai des în rândurile
unităţi socialiste din agricultură şi Cu toate acestea, cantităţi însemnate producătorilor. Problema aprovizionă
DE LA SUBREDACŢIA VOLUNTARA DIN HAŢEG sub îndrumarea profesorilor, des producătorii individuali. Dar unii to de spanac au rămas pe cîmp, pînă rii cu aceste produse, a centrelor
făşoară în comun unele activităţii varăşi de la secţia comercială a sfa cînd a înflorit şi nu mai era bun muncitoreşti, nu se poate rezolva din
tului popular regional, cei de la de consum. Aşa s-a întîmplat la birou şi prin telefon.
artistice. Aprozar şi tovarăşii din cooperaţia G.A.S. Simeria, la gospodăria ane
de consum, au uitat însă că planurile, xă din .Mintia şi în alte părţi. De Important în buna aprovizionare a
OAMENI ŞI FAPTE IN CLIŞEU: corul şcolar din contractele nu pot încă înlocui ceapa, situaţia de la G.A.S. Simeria se face populaţiei cu legume şl zarzavaturi,
\ Apoldu de Sus, la repetiţii în spanacul, ridichile, salata şi celelal vlnovală în primul rînd conducerea este şi calitatea acestora. De multe
q aer liber. te zarzavaturi, atunci cînd este vorba gospodăriei în frunte cu ing. Olaru ori însă în unităţile aprozar se des
să preparăm o mîncare. Liviu, care a recoltat în condiţii cu fac legume necorespunzătoare. Aceas«
Un nou tip de mobilă bliotecă suprapuse, şi trei des din Haţeg, fac preţioase propu Au colectat 15.000 kg toiul necorespunzătoare pe de o par ta se îniîmpfă pentru că, pe de 6
chizături pentru albituri. In to neri menite să îmbunătăţească fier yechî Să vorbim la concret. Faptul că te, iar pe de altă parte, nici n-a res parte unele organe C.F.R., lipsite d^
Un grup format din trei tîm- tal dulapul numără 6 compar activitatea secţiilor cooperativei. în multe centre muncitoreşti nu pectat graficul de livrare către Apro
plari, avînd în frunte pe Ioan timente cu 7 uşi, două sertare Zilele trecute utemiştii şi există în cantităţi suficiente legume zar Hunedoara.
Boyte, responsabilul secţiei tîm- şi două vitrine. E uşor demon- La ultima consfătuire ei au utemistele de la filatura Lu- şi zarzavaturi, nu poale fi contes
plărie din cadrul întreprinderii propus, printre altele, să se peni, îndrumaţi de organizaţia tat. La Lupeni lipsesc: salata, ceapa. In Valea Jiului cantităţile de cartofi
de industrie locală „Vasile Roai- tabil în patru corpuri şi astfel im'pulsioneze aprovizionarea cu U.T.M., au prestat muncă vo insilozate puteau acoperi consumul
tâ“ Na!aţ-Vad, au trecut la exe materialele necesare, să se pro luntară pentru -adunarea din
cutarea unui nou tip de mobilă, nu crează greutăţi transportului cure unele unelte pentru secţiile curtea fabricii a fierului ve
realizat după un plan ce le a- cismărie şi tinichigerie, să fie chi. In trei zile de muncă vo
partine. şi instalării în cameră. reparate maşinile de cusut şi luntară, echipele de tineret au
maşinile cu care e dotată secţia colectat 15.000 kg fier vechi,
Garnitura complectă, destina Colectivul ce execută acest tîm plărie; să se instaleze apa- pe oare l-iau depozitat, trans
tă unei camere combinate, cu tip de mobilă nouă se strădu ductul Ia frizerie, să se confec portat şi încărcat în vagon pe
prinde un dulap, un recamier, ţioneze scări duble pentru zu rampa întreprinderii.
toaletă, masă si două scaune. ieşte să-i dea o formă estetică gravi şi să se revizuiască uneîe
In ce priveşte combinaţia şi e- cît mai plăcută, realizînd-o cu norme ce nu mai corespund. Suma de 4.500 lei, ce repre
xecuţia de manoperă, mobila un preţ de cost cît mai scăzut. zintă contravaloarea cantită
diferă de cea care se află în Conducerea cooperativei, îm ţii de fier vechi predată I.C.M.,
comerţ. Astfel, recamierul va fi Noul tip de mobilă, ce se va preună cu biroul organizaţiei de va fi vărsată în contul festiva
prevăzut cu un dulăpior lateral pune în vînzare peste puţin partid, studiază cu atenţie fie lului.
cil vitrină, în partea din spate timp în magazinele din Haţeg, care propunere, luînd măsurile
(ia perete) va avea o vitrină va purta denumirea de „Rete corespunzătoare îndeplinirii ei. S. BALOIU
pentru bibliotecă, iar sub tapi corespondent
ţerie, lada de păstrat albiturile zai“ Pentru ca propunerile odată
patului. La fel, dulapul e prevă discutate să nu fie neglijate,
zut cu un compartiment cu două PETRE FARCAŞIU s-a deschis un registru în care
uşi destinat păstrării haine se consemnează fiecare din ele,
lor, cu o vitrină §î g vitrină bi Propunerile muncitorilor urmărindu-se astfel realizarea
în atenţia conducerii lor neîntîrziaiă.
Cu ocazia consfătuirilor de N. SBUCHEA
producţie ce au loc în fiecare
lună, muncitorii cooperativei
meşteşugăreşti „16 Februarie“