Page 80 - 1957-05

ÎM L D R U M U L S O C IA LISM U LU I, Kt. 762

agazI UMOR...Dlind O. Jl.-al m fum t

aţLit&aizionapta ea Lame de ra i

S A R M 1 S E G E T U Z A - Greutatea ploii ,,,sovietic 1
şi a zăpezii
îndrăgostit sau astronom?

capitala* Daciei romane In cursul furtunilor puternice, Un tinăr s-a întîlnit seara în
pe fiecare metru pătrat de pă­ parc cu o tinără.
întinsul şes al ţării Haţegului, în ­ trală foarte mare. Din clădirea de o- mînt cad cel puţin 50 kg. de
precipitaţii. Dacă o ploaie to­ — Tu eşti soarele meu, luna
conjurat de jur-împrejur de coline, ProE. OCTAVIAN FLOCA dinloară, cu etaj, mai pot fi văzute renţială cuprinde 2 km pătraţi, mea, eşti o stea care străluceşte în
dealuri şi munţi falnici, se prezintă ca diferitele camere c a : sala de şedinţe, dintr-un nor Cumultts-Nimbus constelaţie...
vor cădea în cîteva minute a-
o regiune importantă sub raportul camera de tezaur, sanotuarul, damesrdle proximativ 100.000 tone de Fata a zîmbit şţ l-a întrebat •
ploaie. — Ce a fost asta, declaraţie de
dragoste sau lecţie de astronomie?
Acest exemplu arată că „pe­
prosperităţii economice şi deosebit de tuala comună şi în jurul acesteia, de locuit ale Augustalilor etc., unele lerinii veşnici“ — norii — cu într-un atelier de croitorie
interesantă în ce priveşte frumuseţile mai ales spre est, pe o rază întinsă. din ele prevăzute cu pardoseală de toată aparenţa lor vaporoasă,
au o greutate imensă. După cal­
sale naturale. Dar, parcă toate aces­ In ce priveşte numărul locuitorilor, mozaic, cu frescă murală, iar altele culele hidrologilor, pe suprafa­ — Asta-i neobrăzare, de ce
ţa uscată a pămîntului cad a- mi-aţi croit pantalonii atît de
tea nu pot fi amintite fără a lua în e greu să vorbim de cifre exacte. cu instalaţii centrale de încălzit. nual aproximativ 100.000 km 1. Clientul: — Lame de ras aveţi Î scurţi7
seamă însemnătatea sa istorică şi a Desigur că nu a putut fi mic. Impor­ Din clădirea Augustalilor, printr-o cubi de apă. Or, fiecare km cub Vînzătoarea: — Reveniţi, aştep tăm să ne sosească.
monumentelor culturii materiale ce tanţa localităţii, extensiunea ei pe te­ cîntăreşte un miliard de tone. 2 Vînzătoarea: — O oo! De atîta timp veniţi după lame ? Încă tot n-au — Liniştiţi-vă vă rog. Eu i-ani
ne întîmpină la tot pasul. ren, mulţimea monumentelor etc., pre­ poartă impunătoare, se face trecerea Deasupra mărilor şi oceanelor sosit. cusut după măsură, dar cine e de
supun o populaţie numeroasă de în For (Forum), piaţă publică, cen­ cade şi mai multă apă sub for­ Clientul: — Cred că e prea tîrziu pentru lame. Foarfeci aveţi ? vină că în aceşti doi ani dv. aţi
Ca loc de desfăşurare a luptelor 15 — 20.000 de locuitori. Din monu­ trul vieţii publice, locul adunărilor mă de ploaie şi zăpadă. In fe­ crescut atît de mult.
pentru cucerirea Daciei de către ro­ mentele rămase, se constată la Sar­ şi întrunirilor celor mai de seamă lul acesta, circuitul anual al a-
mani — atraşi de bogăţiile agricole misegetuza o populaţie de colonişti, ale coloniei. Pavat cu piatră şi căp­ pei, care se efectuează pe pă­ Amatorul de şedinţe
foarte amestecată. Elementul oriental tuşit lateral cu plăci de marmoră, de mînt sub acţiunea razelor so­
şi miniere ale regiunii — şi ca cen­ e remarcabil. jur împrejurul zidurilor erau aşeza­ lare, are proporţii cu adevărat DE CE SE LUMINEAZĂ ~ Un conducător, care se lipsea şi
tru al stăpînirii acestora, pămîntul te, aşa cum se vede şi acum, diferite cosmice. de mîncare numai să conducă o
ţării Haţegului a păstrat în adîncu- înainte de răsăritul soarelui? şedinţă, a fost întrebat într-o zi:
Filmarea acfivifăfii
rile sale vestigiile bogate ale acestor Dar, elementele necruţătoare ale postamente, pe care se înălţau monu­ — Ce treburi.mai importante a-
cerebrale veţi azi?
vremuri îndepărtate, scoase la su­ naturii şi scurgerea vremii, au măcinat mente onorare sau statui ale diferi­
prafaţă, în zilele noastre, prin săpă­ şi au aşternut vălul uitării peste tot telor personalităţi din oraş sau pro­ Intr-o clinică din Viena a fost
ce a fost cîndva în acest loc. După a- vincie. înregistrată pentru prima dată
turi arheologice. pe peliculă activitatea creierului
omenesc. In acest scop, în fala
Vechea capitală a Daciei romane, proape 2.000 de ani, multe din monu­ Dimensiunile mari ale clădirii, pre­ capului persoanei supuse expe­ Gît este de importantă pentru raze solare, ci se .află în um­ — Două şedinţe de producţie,
rienţei s-a instalat un ecran om atmosfera ! In ea au loc nu­ bră. Dar păturile mai înalte .ale patru adunări festive şi un miting.
ULPIA TRAIANA - SARMISEGE- mentele descoperite prin săpături ar­ supun un număr însemnat al popu­ Rontgen, iar în partea opusă — meroase fenomene şi procese de
un aparat special, cu care a o deosebită însemnătate pentru
TUZA, se ridica odinioară în colţul heologice de mari proporţii, puse la laţiei. fost filmat procesul trece-ii sîn- viată. Unele dintre ele le vedem atmosferei continuă să fie ilu­ — Dar atunci cînd mai lucraţi?
'gelui prin creier. atît de des, îneît nu le mai luăm
sud-vestic al ţării Haţegului, în ho­ dispoziţia vizitatorilor, stau ca do­ La mărginea de est a comunei ac­ în seamă. Un asemenea feno­ minate de soare. In aceste pă­ — Această problemă trebuie dis­
tarul localităţii Grădişte — mai nou vezi grăitoare ale puternicei civiliza­ tuale, lîngă şoseau naţională, se află Pentru ca procesul să fie vi­ men este proprietatea .atmosfe­ turi continuă dispersarea lumi­ cutată într-o şedinţă snrrm.lă. —
Sarmisegetuza — într-un loc şes, în­ ţii sclavagiste romane, de pe teri­ Amfiteatrul, cea mai impunătoare clă­ zibil, în vinele persoanei a fost rei de a dispersa lumina sola­
conjurat de dealuri şi munţi. Locali­ toriul patriei noastre. dire a Sarmisegetuzei antice, locul injectat un lichid special. Cînd ră. nii în toate direcţiile, astfel îneît a spus conducătorul.
acesta ajunge în creier, pe. peli­
tatea se află pe unde se aduna popu­ culă se înregistrează imediat Pentru a înţelege ce impor­ la observatorul de pe pămînt a-
fiecare fază a pulsării slngelut. tantă uriaşă are dispersarea lu­
principala linie de laţia pentru a se Astfel pot fi diagnosticate ime­ minii în atmosferă, să ne închi­ ...şi polonezjung numai raze solare disper­
diat şi fără greş maladiilz cere­ puim că nu ar exista această
comunicaţie ce le­ brale, în special tumorile cance­ posibilitate sau că, în general, sate. Cu cît soarele se află mai
ga sudul Dunării delecta la jocurile roase. nu ar exista atmosferă pe pă­ jos deasupra orizontului, cu atît
cu teritoriul Daciei. gladiatorilor, ac­ mînt, aşa cum se întîmplă în
torilor sau luptele Ş T IA Ţ I C Â ... lună. Cum ar arăta atunci lumea razele lui iluminează o parte Sex şi caracter
înconjurătoare ? mai mică din atmosferă. Canti­

Aşezarea situată animalelor, cu oca­ In timpul zilei, în loc de ce­ tatea luminii dispersate scade Intr-o societate se discută că fe­
în apropierea locu­ zia reprezentărilor rul albastru deschis, am vedea deoarece ea vine din păturile meile sînt mai reie decît bărbaţii.
lui numit Tapae, deasupra noastră un cer abso­ din ce în ce mai înalte şi mai
loc de crîncene lup­ ¦5? lut negru, presărat cu stele stră­ rărite ale atmosferei. O actriţă cunoscută intervine
te între daci şi ro­ lucitoare. Pe el s-ar contura brusc :
mani, avea la în­ 6 a întindere, am­ limpede soarele care ar emite o Durata zorilor sau amurgu­
ceput un daracter fiteatrul de la Sar­ lumină orbitoare, la fel de pu­ lui este determinată atît de a- — N-am întîlnit încă o femeie
ternică în tot cursul zilei. Dimi­ notimp şi latitudine geografică, care să alerge după un bărbat
misegetuza, cons­ neaţa şi seara, cînd soarele s-ar cît şi de condiţiile atmosferice. stupid numai pentru că are pi­
afja la orizont, obiectele ilu­ O dată cu creşterea latitudinii' cioare frumoase /
trucţie asemănătoa­ minate ar arunca umbre neobiş­
nuit de lungî->i- şv*i cu totul negre
militar, devenii re întrucîtva cu a- In clipa cînd soarele iar trece
dincolo de linia orizontului
după cucerirea Da­ renele de astăzi, este noap. te__a a—r -s-u-r-v--e-n--i b—rusc geografice creşte şi durata lor, Fără excepţie
acest fenomen fiind deosebit de
ciei capitala noii destul de mare: pu­ In jurul nostru ar fi vizibile
numai obiectele iluminate direct
provincii: centrul tea cuprinde apro­ de razele soarelui, care ar stră- pronunţat în timpul verii. — Ştiu că flirtezi ca soţul meu /
luci orbitor pe fundul cerului
politic, religios şi ximativ 4—5 mii negru, iar obiectele din umbră Pe locuri cu latitudine geo­ — Draga mea, nu pot face ex­
nu ar fi vizibile.
cultural al Daciei > • In clişeu ? „Amfiteatrul S â n ii segetuzei" de spectatori. grafică mai miare de 50 grade, cepţii numai pentru, simplul motiv
In realitate însă nu se în­
romane. Ea primeşte gradul de co­ încă din primele timpuri ale exis­ Lingă amfiteatru, în partea de nord tîmplă astfel. Natura ne oferă vana se produce o contopire a că el e soţul tău...
lonia, cel mai înalt grad în ierarhia tenţei sale, Sarmisegetuza a fost în­ a acestuia, se află ruinele templului un dar nepreţuit, minunat —
municipală. tărită cu ziduri de piatră asemenea zeiţei Nemesis, zeiţa norocului, căreia proprietatea atmosferei de a dis­ zorilor cu amurgul. Are loc un Pe malul apei
persa lumina solară. interesant fenomen al naturii,

...O balenă cîntăreşte cit 36 de ele­ După cum se ştie, atmosfera numit nopţile albe.
este compusă din diferite gaze.
întemeierea coloniei s-a făcut — unei cetăţi. Forma generală a cetăţii i se închinau gladiatorii înainte de fanţi sau cit 2000 de persoane — In iafiară de acestea există în Observuaxreua cautimnuoosiGfeiLre.1i îllnl tLilimJU- Pescarul: De trei ore stai aici
după cum arată monumentele arheo­ de la Sarmisegetuza e patrulateră, a intra pe arenă şi unde de obicei pul zorilor şi amurgului permite ca an stîlp şi te uiţi la mine. De
logice, pe la anul 1 1 0 era noastră închizînd un spaţiu de peste 300.000 îşi găseau moartea. greutatea ei atingînd pînă la 130.000 permanenţă în aer vapori şi pi­ studierea' proceselor care ,au loc ce nn-fl cumperi, omule, o undită
din porunca împăratului Traian, fiul de metri pătraţi. Pe fiecare latură cături mici de apă, fire de praf în păturile superioare ale iat- şl nu pescuieştt şi dumneata 7
Pe lîngă monumentele menţionate kg. Lungimea balenei atinge 30 m, etc. mosferei. In felul acesta, dîs-
Vilegiaturistul: Cred că n-aş
scheletul ei cîntăreşte 22 de tone, Lovindu-se de moleculele ae­
rului şi de celelalte particule,
lui Nerva, prin guvernatorul provin, a incintei se află cîte o poartă, iar în mai sus, au fost identificate pe te­ carnea — 50 tone, grăsimea — 25 razele solare deviază în diferite
direcţii. Această deviere a ra­
ciei D. Terentius Scaurianus”. colţuri era prevăzută cu turnuri. La ren o serie de alte construcţii c a : ba­ tone, limba — peste 3 tone, iar ini­ zelor solare se numeşte de fapt Lpersiunea luminii ajută omului avea răbdare pentru aşa ceva...
Oraşul s-a numit la început Colo­ exterior, zidurile erau întărite şi cu ia publică, drumuri, temple, necropola di spersiunea luminii. Calculele
un sistem de şanţuri şi valuri de pă- şi altele. Apoi o serie de locuinţe în ma — aproximativi 700 kg. Balena să cunoască natura,
nia Ulpia Traiană, după numele fon­ mînt. împrejurimi pînă sub poalele Reteza­ arată că într-o zi senină, fără
datorului ei, adăugîndu-i-se, apoi, şi tului, numite Villa Rustica (ferme). are 8.000 kg de sînge. Trebuie men­ nori, este dispersată în atmos­
numele vechii capitale a lui Decebal, In interiorul zidurilor oraşului au feră 20 la sută din energia lu­
Sarmisegetuza (care se afla situată fost identificate unele construcţii. Din Acestea cuprind de altfel, întreaga ţionat că balena este un mamifer, minoasă solară trimisă pe pă­
în munţii Orăştiei, Ia Grădiştea de acestea au fost dezgropate şi cerce­ Vale a Haţegului şi a Streiului. mînt.
Munte). Astfel, localitatea ia numele tate, sub raportul arheologic, clădirea ea respiră cu ajutorul plămînilor, iar
de Colonia Ulpia Traiana Augusta Da­ Augustalilor şi Forul, altele se cu­ In a doua jum ătate a veacului al Importanţa acestui remarca­
nosc numai din documentele epigra- III-Jea, oraşul Sarmisegetuza, părăsit sîngele ei are temperatura sîngelui bil fenomen al naturii este de
cica Sarmisegetuza, sau prescurtat fice. nepreţuit. Frumoasa culoare al­
Colonia Sarmisegetuza. de stăpînirea romană, cade încet în uman. . ., bastră a cerului se datoreşte
ruină. Un nesfîrşit teritoriu de ruine tocmai acestui fapt. Datorită dis-
înseamnă locul înfloritorului oraş de ? persiunii luminii, atît ziua cît şi
odinioară, peste ale cărui pieţe şi noaptea, vin, nu brusc, ci trep­
străzi se întinde o slabă vegetaţie. ...Iarna aceasta, pe cursul Rinului
După mai multe secole, cînd vremu­ tat, pe nesimţite. In felul acesta
rile de bejenie au trecut, peste aceste au apărut foci. In faţa unei insule partea luminoasă din cele 24
ruine îşi durează populaţia autohtonă de ore creşte considerabil. Cum
de pe Rin au fost semnalaţi doi oas­
sărâcăcioasele-i colibe de păstori şi se explică acest fenomen denu­
Sarmisegetuza a fost cel mai im­ Una dintre cele mai monumentale apoi, mai tîrziu, de iobagi. peţi din Extremul Nord. In urmă cu mit dimineaţa zori şi seara a-
portant oraş al Daciei romane, cu construcţii dezgropate la Sarmisege­ murg ?,
cele mai însemnate instituţii şi cu tuza este clădirea Augustalilor. Sarmisegetuza zilelor noastre, ca şi trei ani s-au observat pentru prima
cei mai înalţi reprezentanţi ai oficia­ întreaga Vale a Haţegului, pulsează După apusul soarelui, precum
lităţii sclavagiste romane din această Clădirea Augustalilor astăzi de o viaţă nouă. Prezentul e dată foci pe Rin. La sfîrşitul secolu­ şi înainte de răsăritul lui, stra­
provincie. Aici se afla guvernatorul (Aedes Augustalium) vizibil la tot pasul. Noua atitudine a tul de aer de deasupra pămîntu­
provinciei. O viaţă intensă s-a dez­ lui trecut ele pătrunseseră pe Elba, lui nu este luminat direct de
voltat aici timp de mai bine de un Un adevărat palat grandios, care era omului faţă de muncă şi faţă de viaţă
veac şi jum ătate, pînă pe la anul 271 destinat unei asociaţii religioase, care în general, gospodăriile agricole co­ ajungînd pînă la oraşul Dresda.
e.n., cînd oraşul, părăsit de oficiali­ ' avea şi un însemnat rol social şi po­ lective şi de stat, centrale şi micro-
tatea romană, cade încetul cu încetul litic, numită „Collegium Augustalium”. centrale electrice, şcoli, cămine cul­ > -k 1
în ruină. turale şi biblioteci, arată că şi pe a-
Aedes Augustalium, dezgropat în cest pămînt, plin de vestigii ale tre­ ...Alpinistul elveţian Fritz Miller,
Extensiunea şi splendoarea oraşu­ Sarmisegetuza este o raritate, căci, cutului, s-a aprins vie şi strălucitoare
lui o cunoaştem din monumentele deşi în imperiul roman au fost multe viaţa noii ere a socialismului. care a participat Ia expediţia elve­
descoperite întîmplător, dar mai ales clădiri de această natură, totuşi, aceas­
în urma săpăturilor sistematice ce ta este unică prin felul cum este ţiană pe Himalaia, a stabilit un nou
s-au făcut aici. conservată şi poate fi văzută.
record de rezistenţă în aer rarefiat.
Urmele construcţiilor din piatră, a- In linii generale, construcţia are
forma patrulateră, cu diferite încăperi El a trăit 235 de ziie la o înălţime
rată că oraşul se întindea peste a- de jur împrejur şi cu o curte cen­
proape întreg teritoriul ocupat de ac- de 5.300 metri pe Ciomolungma, un­

de îşi aşezase tabăra. In acest timp,

Miller a studiat morfologia şi clima

acestei regiuni.

-k

...Un specialist din Londra, aran-

jînd cărţile într-o bibliotecă, a dat

peste o carte de 342 pagini care a

fost tipărită în anul 1488 la Paris.

La 2 februarie 1709 două S-a născut în micul sat boindu-se în apropierea cuprins o deznădejde cum­ şi-a confecţionat d mulţime
vase engleze — „Duke" şl scoţian Largo fiind cel de plită şi o apatie totală. de obiecte trebuincioase, iar
„Duchesse" — au aruncat al 7-lea fiu al unui pescar ţărmurilor statului Peru. Cu- Nopţi întregi el nu dormea cînd i s-a rupt îmbrăcă­
ancora lîngă mica Insulă sărac. La vîrsta de 19 ani de groaza fiarelor sălba­ mintea, a înlocuit-o cu piei.
Mas a Fuero, situată la el a părăsit casa părin­ rind Pikering a murit, iar tice şi suferea din pricina
360 mile marine de Valpa- tească deoarece se certase singurătăţii. Totuşi, el a a- Odată au debarcat pe in­
raiso. Din aceste nave au căpitanul Stradling, care sulă marinari spanioli. De­
coborit intr-o barcă şapte cu nişte preoţi care îl în- vut destulă energie şi ra­ oarece pe vremea aceea An­
marinari înarmaţi conduşi de l-a înlocuit, s-a certat cu glia era în război cu Spa­
un ofiţer şi s-au îndreptat vinuiseră de „atitudine ne­ ţiune ca să iasă din a- nia, Selkirk nu a îndrăznit
spre ţărm. După cîteva ore ei Dampier şi s-a despărţit de să se arate şi s-a ascuns
s-au înapoiat, dar în loc cuviincioasă faţă de bise- ceastă stare. „Dacă m-a de ei în scorbura unui co­
de opt erau nouă: pe pun­ acesta. pac... La 2 februarie 1709
tea vasului „Duke" s-a ur­ el se grăbise însă să iasă
cat împreună cu ei un om In mai 1704 nava lui în întîmpinarea marinarilor
ciudat, cu barba lungă, cu englezi.
privirea rătăcită şt părul Stradling, care cu puţin
foarte lung. îmbrăcămintea In 1710 Selkirk s-a îna­
lui era făcută din piei de Robinson Crusoe poiat în patrie, iar în 1719 In oraşul Kuibîşev situat pe malul Republica Cehoslovacă se bucură de un bun renume interna­
capră. El încerca să ex­ a apărut la Londra o carte fluviului Volga se construieşte cea ţional în ce priveşte dez voltarea industriei. O intensă dezvol­
plice ceva prin gesturi, dar NU A F O S T IN V EN T A T intitulată.’ „Viaţa şi aven­ mai mare hidrocentrală din Europa. tare cunoaşte în ţara prie tenă electrificarea. In numeroase sale
era greu să se facă înţeles. turile extraordinare ale lui AI XII-lea hidroagregat care a in­ şi comune se construieso puternice hidrocentrale şi termocen­
Scotea nişte sunete nearti­ rică". La început a fost timp înainte fusese sur­ salvat ceva — a fost mun­ Robinson Crusoe, care a trat în funcţiune nu de mult timp, trale. In satul Porţiei de pildă, situat nu departede oraşul Trudnova se
culate, care aminteau în- pescar, apoi marinar. De prinsă de o furtună groaz­ ca" — a declarat mai tîr­ trăit 28 de ani pe o insulă are o capacitate de 105.000 construieşte o puternică centrală ter moelectrică, cea mai marecentrală
trucitva de limba engleză. multe ori ajlindu-se cu va­ nică, a ancorat lîngă insula ziu Selkirk. El şi-a con­ nelocuită". Era scrisă de kw. din regiunea Oradeţk (Cehia).
porul în oceanele Atlantic Mas a Fuero. Ea avea ne­ struit două colibe. Una Danie! Defoe. Acesta se
'Astfel, după mai bine de şi Indian el lua parte la voie de o reparaţie temei­ trebuia să-i servească drept iniîlnise cu Selkirk, care IN FOTO: In sala m IN FOTO: Vedere generală ă noii centrale termoelectrice.
50 de luni petrecute pe o lupte pe mare. Odată a nică, dar căpitanul era gră­ locuinţă, cealaltă drept bu­ i-a pus la dispoziţie în­ sinilor — primul agregai.
insulă nelocuită, marinarul auzit că faimosul pirat că­ bit. Aceasta a fost cauza cătărie. Cu ce să se hră­ semnările despre viaţa lui
pitanul Dampier caută ma­ conflictului cu Selkirk, pe nească? Selkirk a între­ in insula Mas a Fuero. Se
englez Alexander Selkirk, rinari pentru o expediţie. atunci al doilea ajutor al prins o serie de expediţii
Selkirk s-a angajat. A ni­ său. Stradling a ordonai în inima insulei, a găsit presupune chiar că Selkirk
care pierduse orice nădej­ merit însă nu la Dampier, ca Selkirk să fie debar­ rădăcini comestibile, iot fe­
ci la căpitanul celei de a cat pe insulă. Tot echipa­ lul de ierburi şi fructe. El a citit cartea lui Defoe de­
de să se înapoieze vreodată doua fregate — Pikering. In mentul lui se compunea a domesticii capre sălba­
septembrie 1703, ambele dintr-o pătură, o secure, un tice, a prins broaşte ţes­ oarece el a murit la 17
in Europa, se trezi dintr-o vase au ridicat ancora. binoclu, un cuţit, o puşcă, toase marine şi peşti. A
Pentru vremea acşea era o o mică rezervă de praf de fost nevoit să lupte cu fia­ decembrie 1721,
dată printre compatrioţi. cursă obişnuită de piraţi: puşcă şi gloanţe şi din cî­ re sălbatice şi chiar ca
c. adra .Iui Dampier jefuia teva scule. şobolani, care de multe ori In ce priveşte pe Robin­
După cîteva zile, el şi-a vasele spaniole încărcate i-au distrus toate rezervele.
cu aur si condimente, răz- La început lui Selkirk îi Şi-a alcătuit un calendar şi son Crusoe, aventurile lui
revenii complet şi a putut era extrem de greu. L-a
se citesc cu pasiune în lu­
povesti aventurile lui ex­
mea întreagă, de peste 200
traordinare... de ani.

-.-rT.--3.ir; r r r -ryn«--- B ra raK irC S B lE G K X M K lA lU