Page 81 - 1957-05

Nr. 762
la i multă atenţie aprerâlosiirii m legume
şi zarzavaturi a oamenilor muncii slin oraşe şi centre
(Urmare din pag. I-a)
răspundere, prelungesc timpul de
transport al vagoanelor încărcate cu
produse agro-alimentare, exagerat de
mult, fapt care face ca legumele şi
zarzavaturile să ajungă la destina­
ţie depreciate din punct de vedere
comercial şi calitativ. De exemplu,
s-a expediat prin mesagerie de la
Alba-Iulia la Sebeş o cantitate mare
de spanac şi salată. Distanţa dintre
aceste două oraşe este de aproxima­
tiv 20 km., dar transportul a durat
însă timp de 4 zilei Un alt caz:
vagonul nr. 159824 încărcat cu zarza­
vaturi, a parcurs distanţa, Deva Pe­
troşani tot în timp de 4 zile, crezînd
probabil că a sosit prea repede, va­
gonul cu pricina a mai fost ţinut 6
ore în triaj, pînă să fie descărcat.
Aceste cazuri sînt frecvente şi atrag
după sine, pe drept cuvînt, nemulţu­
mirea oamenilor muncii. Este timpul
ca organele C.F.R. să ia măsuri ho-
tărîte împotriva celor vinovaţi de
întîrzierea acestor transporturi, care
contribuie la degradarea mărfurilor
şi deci la proasta aprovizionare a
oamenilor muncii.
rCKXxXXXX>000<X>000<X><XXXX>00<X>OOC>0<C>000<XXXXX>0000000<X!
FURAJE- MULTE
şi de bursă calitate
Nu s-iar putea spune că în !a-
nii trecuti s-au strîns puţine
furaje pentru !hrănirea anim a­
lelor în timpul iernii. Dimpotri­
vă, în multe locuri, au şi^ în­
trecut necesarul. Rău este insă,
că majoritatea ţăranilor mun­
citori cu gospodării individuale
şi chiar unele gospodării colec­
tive, în dorinţa de a realiza can­
tităţi mari de furaje, au neglijat
calitatea — prin amînarea in­
tenţionată a recoltării. Acest lu­
cru a dus la obţinerea^ de fu­
raje grosiere (în cantităţi des­
tul de mari), însă cu o valoa­
re nutritivă mică, care n-au
fost consumate de awimale de-
cît în parte. 'v
Datorită ploftsf ă^undente
căzute în acest an, atît culturi­
le furajere, cît şi păşunile na­
turale s-au dezvoltat viguros
şi promit recolte bogate. Se
cere numai ca nutreţurile verzi
să fie cosite la timp, uscate,
depozitate şi păstrate în condi-
iiuni cît mai bune. In felul a-
cesta, se vor putea asigura a-
nimalelor, pe timpul iernii,
cantităţi suficiente de furaje şi
de bună calitate.
Pentru ca furajele recoltate
să aibă o valoare nutritivă ri­
dicată, ele trebuie să fie co­
site la timpul optim. Astfel, lu­
cerna se va recolta în faza de
îmbobocire, trifoiul — cînd a-
par primele inflorescenţe, bor-
ceagul — cînd începe înflori­
tul, iar fînurile naturale — cînd
au înspicat gramineele care
predomină pajiştea.
In condiţiile din acest an,
Problema rentabilităţii în discuţia
conferinţei U, R, C, C. Brad
Conferinţa Uniunii raionale a rii cheltuielilor de circulaţie, a hotărîri, care au drept scop să tice şi interesante din punct de
cooperativelor de consum Brad cheltuielilor administrativo-gos- contribuie la îmbunătăţirea
constituie o contribuţie de sea­ podăreşti şi nu a asigurat o muncii, la lichidarea lipsurilor
mă la îmbunătăţirea muncii de mai bună organizare şi o mai manifestate în activitatea con­
viitor a Consiliului uniunii ra­
ionale şi a unităţilor coopera­
tiste din raion.
Conferinţa a scos în eviden­
ţă faptul că, în multe sectoare
de activitate, s-au obţinut re­
zultate îmbucurătoare în ulti­
mul timp. Aprovizionai ea oa­
menilor muncii din raionui
Brad cu mărfurile cerute, s-a
făcut în condiţiuni mai bune
De !asemenea, în sectorul de !a-
chiziţii, au fost obţinute unele
rezultate bune. îndrumarea u-
nităţilor cooperatiste din ca­
drul raionului şi sprijinul dat
acestora şi conducerilor lor de
către consiliul Uniunii au fost
mai temeinice şi mai califi­
cate.
Conferinţa a scos în evidenţă
şi unele lipsuri ce se manifestă
în activitatea consiliului Uniu­
nii raionale şi a unităţilor coo­
peratiste din raion. Una din
cete mai importante deficienţe,
scoase în relief de conferinţă,
este slaba preocupare pe care
a avut-o consiliul Uniunii ra­
ionale, în frunte cu tov. Ştefan
Cîrciumaru, preşedintele Uniu­
nii şi tov. Petru Ştefan, conta­
bilul şef, faţă de problema a-
sigurării rentabilităţii Uniunii
raionale. Din cauza unei slabe
gospodăriri. Uniunea raională
Brad şî-a încheiat activitatea
pe perioada raportată conferin­
ţei, cu pierderi însemnate. A-
ceasta pentru faptul că, consi­
liul Uniunii raionale nu s-a
preocupat de problema reduce­
m u n cito re şti
Pe de altă parte, calitatea necores­
punzătoare a legumelor şi zarzava­
turilor se datoreşte lipsei de interes
din partea unor salariaţi al Aproza­
rului faţă de depozitarea, trierea şi
condiţionarea lor. Daniel Totoian din
Cugir, Ecaterina Kzik din Hunedoa­
ra, Nicolae Putuca din Gura Barza
şi alţii, prin felul cum păstrează a-
ceste produse, cum deservesc ei popu­
laţia, slăbesc încrederea consumato­
rilor în unităţile aprozar şi aduc pa­
gube unităţilor respective.
Răspunderea pentru lipsurile ce se
manifestă în aprovizionarea şi buna
deservire a populaţiei eu legume şi
zarzavaturi, revine în mare măsură
Jfaturilor populare, începînd de ia
Comitetul executiv la sfatul popular
regional, care s-a mulţumit de cele
mai multe ori numai cu analizarea
şl elaborarea unor planuri de mă­
suri, fără însă să asigure un con­
trol sistematic şi să contribuie con­
cret, jos pe teren, la înfăptuirea mă­
surilor stabilite.
Comitetul executiv al sfatului popu­
lar regional, trebuie să lichideze cu
metoda de a sezisa lipsurile s-au go­
lurile în „aprovizionare, atunci cînd
cînd ploile cad destul de des,
este bine să se cosească supra­
feţe mai mici. Aceasta, pentru
ca ploile să nu surprindă can­
tităţi prea mari de nutreţ în
brazdă. Cositul şi strînsul fî-
nurilor sînt lucrări ce se cer a
fi efectuate cît mai repede (mai
ales cînd timpul este ploios).
Datoria organelor agricole de
la sfaturile populare şi a con­
ducerilor unităţilor agricole este
de !a se preocupa ou simţ de
răspundere de asigurarea hra­
nei animalelor. Gospodăriile a-
gricole de stat şi gospodăriile
colective, care deţin mari su­
prafeţe cultivate cu plante de
nutreţ şi fîneţe naturale, tre­
buie să folosească din plin co-
sitorile mecanice, precum şi
coasele manuale.
O mare atenţie trebuie să se
acorde uscării şi depozitării fi­
nului. Se recomandă să se fa­
că pe capre sau pe prepelegi
din lemn. In felul acesta, usca­
rea nutreţului cosit se face mai
repede şi în condiţiuni mai bu­
ne decît în brazdă. Sub nici un
motiv el nu va fi lăsat să stea
în bnazdă pe cîrnp, în bătaia
ploilor.
După ce finul s-a uscat bine,
el trebuie transportat şi depo­
zitat în şoproane, şuri, şire sau
stoguri, în apropierea locurilor
de consum.
In cazul că timpul se va
menţine ploios şi uscarea finu­
lui nu se va putea face în bune
condiţiuni, singurul mijloc de
conservare a nutreţurilor verzi
rămîrne însilozarea lor.
S. B.
justă repartizare a forţelor de
muncă. Este adevărat că, în a-
ceastă privinţă, Uniunea raiona­
lă Brad nu a primit un sprijin
suficient din partea Uniunii re­
gionale.
O altă lipsă pe care conferin­
ţa a scos-o în evidenţă şi de
oare consiliul Uniunii raionale
trebuie să se ferească pe viitor,
este insuficienta preocupare
pentru creşterea şi educarea
cadrelor, pentru calificarea pro­
fesională !a lucrătorilor din uni­
tăţile cooperatiste, pentru edu­
carea lor în spiritul practicării
unui comerţ civilizat. Delegaţii
la conferinţă au arătat că au
fost cazuri numeroase cînd unii
gestionari şi vînzători s-au de­
dat la anumite fapte incompa­
tibile cu activitatea unui lucră­
tor din cooperaţie, vînzînd măr­
furi cu suprapreţ sau pe „sprin­
ceană“.
Conferinţa a criticat şi faptul
că, în domeniul achiziţiilor, a-
nul trecut, nu s-a organizat în
bune condiţiuni, de către consi­
liul Uniunii, reţeaua centrelor
de achiziţii. Tov. Solomon Micu
din Blăjeni !arăta de pildă, că
producătorii din raza cooperati­
vei din această comună au ve­
nit cu carete încărcate c.u fruc­
te la cooperativă, pentru a te
valorifica. Cooperativa nu le-a
cumpărat însă, din cauză că nu
a avut unde te depozita, ţăranii
muncitori, fiind nevoiţi astfel să
te ducă înapoi.
Conferinţa a luat o serie de
de fapt acestea s-au produs. Este tim­
pul ca să învăţăm din lipsurile din
trecut şi pe viitor, pe baza cunoaş­
terii situaţiei reale din regiunea noas­
tră, să se ia asemenea măsuri care
să preîntîmpine repetarea unor ast­
fel de deficienţe.
Pentru lichidarea lipsurilor mai sus
arătate privind aprovizionarea oame­
nilor muncii cu legume şi zarzava­
turi, se cere şi din partea organelor
şi organizaţiilor de partid, mai ales
celor orăşeneşti o mai mare preocu­
pare faţă de aceste probleme. Orga­
nelor de partid le revine sarcina, de
a nu permite ca în activitatea lor
să se manifeste racila nepăsării faţă
de această problemă importantă. Ele
trebuie să tragă cu mai multă tărie
Ia răspundere sfaturile populare, or­
ganele comerţului de stat şi coopera­
tist, imprimînd astfel, răspunderea
cuvenită faţă de sarcinile ce le revin
acestora, privind aprovizionarea în
cele mai bune condiţiuni, a oameni­
lor muncii din regiunea noastră cu
legume şi zarzavaturi.
In
întâmpinareaCongresului A.S.1.1.populară. Conducerea cooperativei
La 29 mai, în capitală, se va
deschide a! H-Iea congres al
Asociaţiei Ştiinţifice a Ingineri­
lor şi Tehnicienilor. Pregătirile
pentru acest eveniment de sea­
mă au început în filiala regio­
nală A.S.I.T. Hunedoara, încă
de la 1 iulie anul trecut, cînd
s-a analizat, în toate .cercurile
A.S.I.T. din regiune, directive­
le Consiliului Central A.S.I.T.,
în legătură cu această proble­
mă. La începutul anului cu­
rent, aceste directive au fost
complectate cu sarcinile ce re­
vin asociaţiei, în urma Plenarei
C.C. al P.M.R. din decembrie
1956.
In planul de muncă, întocmit
în acest scop, au fost prevăzute
o seamă de acţiuni, a căror du­
cere la bun sfîrşit dovedesc că
inginerii şi tehnicienii din re­
giunea noastră întîmpină cu noi
succese acest eveniment.
S-a dus o muncă susţinută de
organizare a locurilor de mun­
că, în vederea obţinerii unei
producţii sporite. In fiecare cerc
A.S.I.T. din regiune, s-au ţinut
conferinţe tehnice de către cei
mai buni ingineri, legate de
perfecţionarea tehnică a proce­
sului de fabricaţie, de introdu­
cerea tehnicii noi.
S-a făcut o serie întreagă de
studii privind problemele năs­
cute din specificul activităţii u-
nităţilor economice productive
din regiunea noastră, precum şi
în legătură cu îmbunătăţirea ni­
velului de trai al oamenilor
muncii. In centrul preocupări­
lor membrilor cercurilor A.S.I.T,
a stat în permanenţă studiul
posibilităţilor utilizării capacită­
ţilor de producţie existente, tra­
ducerea în viaţă a măsurilor
tehnico - organizatorice preconi­
zate de membrii cercurilor, a-
siliului Uniunii şi a unităţilor
cooperatiste din raionul Brad.
GHEORGHE J1BOTEANU
CE? o ©®
...U.R.C.C. Brad nu se îngri­
jeşte să asigure cooperativele
cu petrol, obligînd pe cetăţeni
să piardă cîte o zi două pe ia
Baia de Criş sau Brad, de un­
de-! pot cumpăra ?
1. STANE
corespondent
..?în ziua de 15 mai 1957 ca­
ravana cinematografică Deva,
nu a rulat, la căminul cultural
din Vingard-Sebeş. filmul „Va­
gabondul“, care era programat
şi care era aşteptat să fie vi­
zionat de 250 de săteni ?
I. .MUNTEANU
corespondent
...sfaturile populare ale comu­
nelor Roşia de Secaş şi Ohaba
nu cad de acord să repare po­
deţul de peste rîu! Ghibarţ, şi
lasă să fie inundată cu apă o
suprafaţă de 16 ha teren?
E. MARG1NEANU
corespondent
...tov. Silviu Ciurbea, secreta­
rul organizaţiei de bază U.T.M.
din satul Boiul de Jos, în loc
să îndrume şi să sprijine echi­
pa artistică, caută să împiedice
activitatea ei ?
A. STRATON
corespondent
D R U M U L S O C IA LIS M U LU I
în brigada lui Şerban D um itru
• :;î .
1 in oaia uriaşă clocoteşte oţelul Pe rină curg ultimele rămăşiţe ale
oţelului incandescent. A venit vremea să se arunce dolomită pentru ajusta­
rea cuptorului. Membrii brigăzii îşi în cârcă lopeţile şi aruncă dolomită în
cuptor. Aparatul nostru fotografic i-a surprins pe tinerii din brigada lui Şer­
ban Dumitru de Ia cuptorul Martin nr. 5 de la Hunedoara, tocmai în
acest moment.
Se mai pot spune şi alte lucruri despre brigada lui Dumitru Şerban. |
' Ea şi-a îndeplinit planul de producţie pe prima decadă a lunii mai cu i
1 120,3%. Un merit deosebit îl are această brigadă în reducerea succe-v
i sivă a rebuturilor. Pînă la 17 mai nu a dat nici o şarjă rebutată.
plicarea cu tot mai mult curaj
a tehnicii noi.
Aşa bunăoară, cercul meta­
lurgic I.C.S. Hunedoara, a dez­
bătut lucrarea „Studiul şi adap­
tarea unui dispozitiv mecanic
pentru bascularea remorcilor
metalice“. In Combinatul side­
rurgic Hunedoara, pe marginea
lucrării inginerului Dumitru Stă-
nescu, „Influenţa pregătirii me­
canice a calcarului asupra func­
ţionării furnalelor“, au avut loc
dezbateri serioase.
Inginerii şi tehnicienii coc-
sari au rezolvat problema pre­
parării mecanice a şarjelor de
cărbune destinate cocsificării şi,
în special, a măcinării în mai
multe cicluri a degresantului,
urmată de o nouă măcinare a
şarjei întregi după dozare. Fur-
naliştii hunedoreni au stabilit,
după multe cercetări, tehnolo­
gia adecvată pentru folosirea
cocsului indigen în furnalele
mici.
Odată cu primirea rapoarte­
lor de activitate ale Consiliului
Central A.S.I.T., acestea au fost
difuzate în toate cercurile şi su­
puse dezbaterii inginerilor şi
tehnicienilor. In aceste dezba­
teri, s-au făcut numeroase pro­
puneri pe care delegaţii la con­
gres te vor aduce la cunoştinţa
La Brad
In localitate s-au organizat
însufleţite schimburi de onoare
în întreprinderi de către fiecare
cerc A.S.I.T. In fiecare cerc
s-au prezentat conferinţe cu su­
biecte de tehnică înaintată şi
organizare ştiinţifică a produc­
ţiei. Munca de inovaţii şi inten­
sificarea activităţii cabinetelor
tehnice din întreprinderi a stat
de asemenea în centrul atenţiei
cercurilor.
Conducerea filialei a hotărît
să trimită la Congres, asorti­
mente de minereuri caracteris­
Propunerile tehnico — organizatorice ale
furnaliştilor, să fie luate în seamă
Experimentarea sistemului de
salarizare îmbunătăţit a dat un
puternic imbold în muncă fur-
naliştilor hunedoreni. Depăşi­
rea zilnică a planului la pro­
ducţia de fontă se bucură acum
de o atenţie deosebită din par­
tea acestora, ca răspuns la mă­
surile pe care partidul le-;a luat termene de executare."
pentru îmbunătăţirea continuă
a nivelului de trai al oamenilor
muncii.
Dar, în afară de preocuparea
de a da patriei tot mai multă
fontă, furnaîiştii şi ceilalţi mun­ semnate, atît procesului tehno­
citori care deservesc furnalele
se interesează îndeaproape de
sporirea productivităţii muncii
şi reducerea preţului de cost,
factorii de bază pentru succe­
sul aplicării sistemului de sa­
larizare îmbunătăţit. In acest
sens, cu ooaziia unor consfătuiri
ce au avut loc luna aceasta, nu­
meroşi furnalişti şi muncitori,
care lucrează la întreţinerea
furnalelor, au făcut o seamă de
propuneri de ordin tehnic şi or­
ganizatoric, care să-i ajute în
ridicarea continuă a productivi­
tăţii muncii şi reducerea preţu­
lui de cost. De pildă, la consfă­
tuirea de producţie pe secţie, la
furnalele 5 şi 6, s-au făcut pes­
te 40 de astfel de propuneri,
care se pot realiza pe plan lo-
L zent, lucrează la un covoraş persian
tuturor inginerilor şi tehnicieni­
lor din ţară. S-a iniţiat o vastă
acţiune de propagandă în masa
largă a muncitorilor, tehnicie­
nilor şi inginerilor, a sarcinilor
asociaţiei şi a rolului congresu­
lui. In acelaşi scop, Ia gazetele
de perete s-au scris numeroase
articole privitoare la activitatea
cercurilor A.S.I.T.
S-au luat măsuri ca mem­
brii cercurilor să colaboreze mai
strîns cu cabinetele tehnice de
pe lîngă întreprinderi, în sco­
pul stimulării mişcării inovato­
rilor. In acelaşi timp, s-a in­
tensificat activitatea de recru­
tare de noi membri în rîndurile
asociaţiei. Zilele acestea, în în­
treprinderile din regiune, au a-
vut Ioc însufleţite schimburi de
onoare închinate congresului.
In consfătuirile pe cercuri şi
filiale, care au avut loc cu cît-
va timp în urmă, au fost aleşi,
dintre cei mai buni ingineri şi
tehnicieni, delegaţi la congres.
Din cei 35 delegaţi şi invitaţi
din regiunea noastră, fac parte
ingineri şi tehnicieni cu o înal­
tă pregătire tehnico-ştiinţifică,
oameni care vor duce la congres
cuvîntul cadrelor tehnico-ingine-
reşti din întreprinderile regiu­
nii noastre.
vedere al stratificării şi un fo­
tomontaj cu aspecte din acti­
vitatea industrială.
O mare atenţie s-a dat dez­
baterii în rîndul masei de in­
gineri şi tehnicieni a proble­
melor care fac obiectul discu­
ţiilor la congres, precum şi în­
cadrarea în asociaţie a tuturor
inginerilor, tehnicienilor şi ino­
vatorilor din întreprinderile cu­
prinse în raza de activitate a
filialei Brad.
ing. LIVIU PACURAR1U
ing. ŞTEFAN NĂSTASOIU
corespondenţi
cal, fără investiţii .Aceste pro­
puneri au fost centralizate de
către comitetul sindical de sec­
ţie şi afişate la locurile de mun­
că. Desigur, înainte de afişare,
ele au fost repartizate pe oa­
meni, care să răspundă de în­
făptuirea lor, şi s-au stabilit
Cu ajutorul organizaţiei de
partid şi al conducerii secţiei a
Il-a furnale, mare parte dintre
aceste propuneri au şi fost rea­
lizate, aducînd îmbunătăţiri^ în­
logic cît şi organizării muncii.
De exemplu, propunerea tova­
răşului A. Comşa, de a se con­
fecţiona cîrlige noi pentru cu­
răţirea oalelor de fontă, a fost
înfăptuită şi a adus o uşurare
în munca curăţitorilor de oale
de fontă. La fel, propunerea de
a se repara şuberile la vagonul
cîntar, propunerea de a se pune
geamuri şi uşă la cabina furna­
lului 6, şi altele, au fost reali­
zate.
Dar nu tóate propunerile fur-
naliştiior se bucură de atenţia
conducerii secţiei a Il-a furna­
le, cu toate că şi acestea pot fi
înfăptuite fără eforturi prea
mari. De pildă, lăcătuşul Silviu
Istrate a propus să se trans-
O SECŢIE VITREGĂ
Cu doi ani în urmă, la Brad s-a şi certuri ce le are cu tov. Elena Dă­
înfiinţat o secţie de artă populară, rămuş (care-i este de altfel şi so.ă)
pe lîngă cooperativa meşteşugăreas­ nu-şi impune respectul şi prestigiul
că „Moţul" din Baia de Criş. La în­ pe care trebuie să-l aibe ? De altfel,
fiinţare erau doar două membre coo­
peratoare, tov. Ana Popescu şi Elena
Dărămuş. In luna mai, anul trecut,
numărul cooperatoarelor s-a mărit cu
mult, prin venirea în cadml secţiei
a 20 de fete ce s-au calificat ia lo­
cul de muncă, la ţesătoria de co­
voare. In prezent, din aceste fete mai
lucrează aici 1 2 . Munca de la ţesă­
toria de covoare e migăloasă, care
necesită atenţie, indemînare şi pri­
cepere. Covoarele, scoarţe sau per-
siene, executate în această secţie în
diferite modele, sînt lucrate cu gust
de către cooperatoare. Frumoase sînt
scoarţele şi covoarele lucrate de ti­
nerele Florica Vişa, Ataría Iga, Mar­
ta Stan, Ileana Bulza, Maria Vîr-
dea şl de celelalte tinere. Fetele de
aici, au făcut trei carpete şi, în pre­
pentru festivalul de Ia Moscova.
Cu toate acestea, munca in secţia
de artă populară se desfăşoară de­
fectuos. Planul de producţie pe tri­
mestrul I n-a fost îndeplinit nici in
prezent, disciplina în muncă lasă
mult de dorit, curăţenia de asemenea.
Cauzele acestor stări de lucruri se
datoresc în bună măsură, conduce­
rii cooperativei şi a secţiei de artă ia de Criş, trebuie să se intereseze
nu s-a ocupat în suficientă măsură de
asigurarea unor condiţii corespunză­
toare de muncă. Localul in care
funcţionează această secţie é prea
mic faţă de numărul cooperatoarelor.
Aprovieionarea cu materii prime şi
materiale nu-i la înălţimea cerin­
ţelor. In momentul de faţă
se lucrează numai din deşeuri,
excepţie făcînd urzitura. De aseme­
nea, puţinele scule de care au ne­
voie cooperatoarele c a : vîrtelniţc,
foarfeci, bătătoare etc. nu le sînt a-
sigurate, deşi există posibilităţi. Ce
să mai vorbim de faptul că, deşi a
trecut un an de cînd s-a m ărit nu­
mărul cooperatoarelor, nici în pre­
zent nu au toate scaune, iar cele
care există sînt necorespunzătoare.
In ce priveşte lipsa de disciplină
din cadrul secţiei, aceasta se dato­
reşte pe de o parte conducerii sec­
ţiei (şef de secţie tov. Ana Popes­
cu) şi organizaţiei U.T.M. Ce exem­
plu pot să ia tinerele de aici dacă
şeful de secţie, prin desele discuţii
’Hffi@RB!a!iaiSSg!l^iSffiE3HHEaQS3@HB9RiHEaB@BBanngBffi
S-au reparat două poduri
şi o baie comunală
La începutul lunii trecute
corespondentul nostru volun­
tar Cocheci Vasile din Haţeg,
a trimis redacţiei o scrisoare
prin care făcea cunoscut că,
Comitetul executiv al Sfatului
popular comunal Pui, a negli­
jat repararea podului ce trece
peste Strei-Ponor şi cel care
trece pestre Strei-Fizeşti, în-
greunînd circulaţia sătenilor
şi împiedicînd transporturile. In
scrisoare se mai arăta că baia
populară din comuna Pui a
fost lăsată în părăsire, fiind a-
meninţată cu distrugerea pie­
selor şi ruinarea clădirii.
Redacţia ziarului, dînd im­
portanţa cuvenită acestei scri­ baia comunală din Pui.
porte ciocurile de la maşina de
astupai lingă liftul furnalului
5. Aceasta, pentru ca atunci
cînd este nevoie de ele, să fie
la îndemînă, şi să nu se mai
piardă timp, umblînd în căuta­
rea lor. Pentru realizarea aces­
tei propuneri, nu-i nevoie de
nici un fel de cheltuieli, ci doar
de putină bunăvoinţă. Şi totuşi,
eă n a fost realizată. Maistrul
Nicolae Costică, oare răspunde
de înfăptuirea acestei propuneri,
o neglijează in mod nepermis.
Conducerea secţiei, respectiv
tov. Gh. Roman, !ar trebui să ia
măsurile cuvenite.
O altă propunere, mai Impor­
tantă ca cea de mai sus, constă
în schimbarea magnetului de la
macaraua din depozit. Cel care
a făcut propunerea s-a gîndit
să economisească timpul de ri­
dicare cu macaraua, adică, în
loc de cinci ridicături (cum se
fac în prezent) a cîte 200 kg.,
să se facă o singură ridicătură
cu 1.000 kg. In felul acesta,
macaraua ar fi folosită la ca­
pacitatea sa reală, şi s-ar re­
duce considerabil timpul de ri­
dicare a unei cantităti de 1.000
kg. Cu toate că toti îşi dau
seama de importanta acestei
propuneri, nimeni din cei com­
petenţi nu se ocupă de rezolva­
Pag. 3
şi tov. Dărămuş, deşi e o femeie
vîrstnică, nu evită discuţiile, ci ie
porneşte, se opune unor dispoziţii r.le
şefului de secţie, creînd un exemplu
negativ de urmat.
Organizaţia U.T.M. nu se preocu­
pă de educarea tinerelor de aici In
spiritul disciplinei şi al respectului
faţă de muncă şi faţă de oamenii
mai in vîrslă. Utemistele, de Ia care
celelalte fete ar trebui să ia exem­
plu bun, ele înşele, ca de pildă tov.
Sînzîiana Nicula, Florica Deneş, Ma­
ria Crişciu etc., sînt cele care oferă
un exemplu rău. Nu pretinde nimeni
ca fetele de aici să-şi lepede, odată
cu intrarea Ia serviciu, buna dispo­
ziţie, vioiciunea şi veselia lor tine­
rească, dar răspunsurile obraznice ce
şi le dau, hîrjoana etc, împiedică în­
deplinirea planului, şi odată cu a-
ceasta, obţinerea unui cîştig cores­
punzător. Aceste lucruri ar trebui să
dea de gîndit Comitetului orăşenesc
U.T.M. Brad, mai ales că e vorba
de o organizaţie tînără care are ne­
voie de ajutor şi îndrumare.
In vederea lichidării stării de lu­
cruri arătate, conducerea cooperati­
vei meşteşugăreşti „Moţul" din Ba-
mai îndeaproape de asigurarea unui
local corespunzător acestei secţii, să
doteze secţia cu mobilierul şi sculele
necesare şi să urmărească cum se
face aprovizionarea cu materiile pri­
me.
Sfatul popular al oraşului Brad
poate să sprijine de asemenea acea­
stă secţie, în găsirea unui local
unde să se desfăşoare o activitate
mai rodnică. Tovarăşii de aici tre­
buie ca atunci cînd fac o promisiune,
să şi-o îndeplinească, nu numai să
sp u n ă : vă dăm localul cutare, vi-I
dăm pe celălalt, ca pînă la urmă
să nu-1 dea pe nici unul. Asemenea
procedee sînt regretabile şi de loc
principiale.
Activitatea secţiei de artă populară
din Brad are perspective de a se îm­
bunătăţi. p ar pentru acest lucru, e
necesar ca membrele cooperatoare să
dovedească ele înşele că doresc acest
lucru, iar ceilalţi factori care pot să
le ajute în muncă să-şi aducă şl ei
contribuţia, atît pe linie tehnico-ad-
ministrativă cît şl pe linie politică.
Pe urmele imeî sezisări
sori, a intervenit pe lîngă or­
ganele în drept, cărora le-a se-
zisat că sînt datoare să satis­
facă aceste cerinţe ale săteni-
l0r•
In urma intervenţiei ziarului,
Sfatul popular raional Haţeg,
prin adresa nr. 2401R din 10
mai 1957, comunică că, în ur­
ma măsurilor luate, podul de
peste Strei-Ponor a fost com­
plect reparat de către secţia
drumuri, şi s-a pus în circulaţie
la data de 27 aprilie, iar podul
de peste Strei-Fizeşti este în
curs de reparare. La fel a fost
reparată şi dată în folosinţă şi
rea ei. Principalii vinovaţi de
tărăgănarea punerii în practică
a acestei măsuri, sînt Virgil
Cîrlan şi Ioan Călugăru, ulti­
mul, şef electrician la !bandă.
Mai sînt şi alte propuneri
tehnico-organizatorice, a căror
înfăptuire este tărăgănată. Ion
Nichiteanu .a propus adaptarea
la furnaiui 5, la buncherele de
cocs mărunt, a unui conductor
cu ciur, alt tovarăş a propus
depozitarea gurilor de vînt şi a
formelor ia loc uscat, alţii au
făcut alte propuneri, care mai
de care mai preţioase. Aceste
propuneri însă nu sînt aplica­
te, iar cei care ar trebui să se
îngrijească de înfăptuirea lor,
caută motive oare, de cele mai
multe ori, sînt neîntemeiate.
Chiar dacă unele din aceste pro­
puneri nu pot fi înfăptuite ime­
diat, ele pot fi pregătite, iar a-
tunci cînd momentul este pro­
pice, să se treacă la aplicarea'
lor.
Conducerea secţiei a Il-a fur­
nale, trebuie să dea o atenţ.ie
mai mare propunerilor tehnico-
organizatorice făcute de furna­
lişti. Ele sînt provenite din do­
rinţa sinceră jie a ajuta la spo­
rirea^ continuă a producţiei de
fontă ^şi de aceea nu-i este ni­
mănui permis să le ignoreze.