Page 83 - 1957-05

DECORAI
pentru merite
deosebite în muncă
ŞTEFAN MOISE
miner la întreprinderea Brad,
decorat cu Ordinul Muncii
clasa ll-a
É.
% " ¦¦
<1 "W' Jf
2&.?îSfc: -Js?PJf
NICCt.AE B l’CUREMEANU
miner la exploatarea Ghelar,
decorat cu Ordinul Muncii
clasa lll-a
» .J S
0M b
IOSIF BLAGA
mecanic de locomotivă la depoul
\? r FF.R, Simeria, decorat cu !Medalia) în curs de terminare fundaţia transportorului de şutaje.
Muncii
amina
Grija pentru uşurarea muncii mine­
rilor, pentru mecanizarea muncii în
subteran, a devenit tot mai evidentă
în ultimii ani. Zeci şi nenumărate uti­
laje noi sosesc mereu în Valea Jiului.
Vom lua spre exemplificare mina Lu-
peni, cea mai mare exploatare de căr­
bune cocsificabil din ţară.
De la începutul anului şi pînă în
prezent la mina Lupeni, de pildă, au
sosit în urma propunerilor fă­
cute în cadrul contractului colectiv,
zece transportoare grele şi uşoare, un
troliu de 5,5 Kw., trei locomotive Die­
sel tip 23 August ,o locomotivă cu
acumulator, o locomotivă cu troleu şi
patru trolii pneumatice.
>O <3>o <gî> •<S><t>
Mecanizarea şi folosirea
I® Trustas! minier Hunedoara
Pe drumul construirii socia­
lismului, dezvoltarea industriei
noastre necesită, din zi în zi,
mecanizarea proceselor de mun­
că, în concordanţă cu realiză­
rile tehnicii noi. Aşa dar, me­
canizarea proceselor de muncă
trebuie să constituie pentru moi
o preocupare de seamă, care să
contribuie la sporirea producţiei
şi productivităţii muncii şi, în
acelaşi timp, la uşurarea lucru­
lui.
Problema mecanizării com­
plecte în unele compartimente
mai importante din procesul
de extragere a minereului de
fier şi a talcului, de la exploa­
tările miniere din cadrul Trus­
tului minier Hunedoara, este
în parte rezolvată practic.
Pentru extracţia minereului
de fier şi a talcului se folseşte
energia electrică, pneumatică şi
calorică. In vederea folosirii cît
I Hunedoara- D«v TELEGRAME
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Tovarăşului K A D A R J A N O S
Preşedintele Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Socialist Ungar
Budapesta
-'Xz:î-<:7T!VSXBZKVZ. Marţi 28 mai 1957 4 pagini 20 bani Gu prilejul celei de-a 45-a ariiver sări a zilei dv. de naştere, Comitetul
Central al Partidului Muncitoreso Ro mîn vă trimite un cald salut frăţesc,
Anul IX. Nr. 763 şi cele mal bune urări de sănătate şi putere de muncă.
Plecarea delegates Vă dorim succes în activitatea dv. de conducător de seamă al poporu­
lui ungar, pusă în slujba făuririi nă zuinţelor celor mai înalte ale oamenilor
muncii, în slujba cauzei victoriei socia lismului în Ungaria. Ne exprimăm
convingerea că legătura frăţească dintre P.M.R. şi P.M.S.U., care aplică
în mod creator învăţătura marxist-leni nistă, prietenia şi colaborarea frăţească
dintre popoarele noastre se vor dezvol ta şi întări în interesul păcii şi al
socialismului.
Comitetul Centrat
al Partidului Muncitoresc Romîn
PaHiduSui Muncitoresc Romîn Sa ce! de Tovarăşului K A D A R J A N O S
a§ X M ea Congres al Partidului Comunist Preşedintele Guvcr nului Revoluţionar
Cei ele la Aninoasa, mereu în frunte din Finlanda Muncitoresc Ţărănesc Ungar.
>j. .L• Budapesta
Arătam la începu- curi 2.000 tone de cute cu ocazia disou- Duminică dimineaţa a părăsit nesc Bucureşti al P.M.R., Radu Cu ocazia zilei ’dv. de naştere vă îcjg să primiţi, dragă tovarăşe Kădâr,j
tul lunii într-o ştire cărbune peste !plan, tării sistemului de capitala plecînd în Finlanda de­ Dulgheru, membru al C.C. al
scurtă că minerii de deşi iau întîmpinat o salarizare rrtibunătă- legaţia Partidului Muncitoresc P.M.R., prim secretar al Comi­ cele mai sincere şi călduroase felicită H. 1
Vă urăm din toată inima, dv.,' co nducătoî încercat ăl clasei muncitoare
la Aninoasa, care în serie de greutăţi o- ţiit au fost traduse în Romîn care va participa la lu­ tetului regional Galaţi al P.M.R. şi al poporului ungar, ani mulţi de să nătate şi noi succlese în lupta pe cărei
lunile anterioare erau biective. Tot în a- viaţă, sînt în frun- crările celui de-al Xl-lea Con­ La plecare, pe aeroportul Bă-
în coada întrecerii, ceastă perioadă, ei tea întrecerii. De pil­ gres al Partidului Comunist din în fruntea poporului muncitor ungar o duceţi pentru întărirea continuă a'
im trecut în frunte, au lichidat cu întrea- dă, numai din *ec- Finlanda. neasa, membrii delegaţiei au
Mulţi poate erau ten- ga rămînere în urmă torul 1 au fost scoa- fost însoţiţi de tovarăşii Elena regimului democrat-popular, pentru pro greşul şi înflorirea patriei dv.
taţi să creadă că a- din primele 4 luni se la suprafaţă cca. Delegaţia este alcătuită din lordăchescu Lascu, Iacob Coţo-
tovarăşii : Florian Dănălache, veanu, Vasile Cristache, Costin îmi exprim convingerea în dezvol tarea şi întărirea mai departe a prie­
cest fapt se diatoreşte aleanului E demn de *-00° tone de cărbu­
teniei şi colaborării frăţeşti dintre po poarele noastre, a unităţii puternicului
nostru lagăr socialist. ,'
¦ CHIVU STOICA
n i întîmplări In ,relevat că j produc. peste plan. Brigă- membru al C.C. al P.M.R., prim Nădejde, membri supleanţi ai Pre şedintele Consiliului de Miniştri
reahtate lucrurile nu .. zile conduse de I. secretar al Comitetului orăşe- C.C. al P.M.R. şi alţii. al Republicii Populare Romîne
stau tocmai aşa. Cei tivitatea muncii^ a Qiavjd şj j\j_ i,ancu de
de la Aninoasa au orescut considerabil. ].a sieotorul 1, - cele
păşit cu hotărîre în Sectoarele 1 şi 3, conduse de Vaier Sosirea în capitală a unei delegaţii Plecarea delegaţiei Scupşcmei
de femei care va participa
luna mai, conducînd unde s-iau luat o se- Cerghezan şi Miliai
la sărbătorirea zilei copilului
singuri întrecerea. de rie de măsuri tehni- Tuoaciuc de la sec- Populare Federative Iugoslave în patrie
In primele 23 torul 3, au dat în-
zile ale lunii mai, mi- co‘org'an,z,a^orice e^ ‘ semnate cantităţi de Duminică dimineaţă, delegaţia Scup- adjunct ăl Ministrului Afacerilor Ex­
şcinei Populare Federative a R.P.F. Iu­
nerii de la Aninoasa ciente, şi unde pro- cărbune in -aftnarraa p j g . goslavia, care la invitaţia Marii Adu­ terne, Al. Buicăn, şi Octav Livezea­
nări Naţionale a R.P.R. ne-a vizitat
au extras din adîn- punerile minerilor, fă- nului. La invitaţia Comitetului Femeilor dinţa organizaţiei de femei din re­ ţara timp de 2 săptămîni, a plecat nu, vicepreşedinţi, ai I.R.R.C.S., Ştefan
spre patrie. L'ă aeroport parlamentarii
Democrate şi a Cornitetului Naţional giunea Jun Nan, Huan şi Judi U profe­ iugoslavi au fost salutaţi de tovarăşii Cruceanu, secretar al Comitetului oră­
pentru apărarea copilului din R.P.R. soară la Institutul pedagogic din Pe­ Constantin Pîrvulescu, preşedintele Ma­
Piese turnate peste plan rii Adunări Naţionale, Gh. Apostol, şenesc Bucureşti al P.M.R., Bîrzu Niţu
preşedintele Consiliului Central al Sin­
In primele 23 de zile ale lunii mai, turnătorii de la URUM au sosit în capitală pentru a participa kin, şi Nun Lian, activistă a Federa­ dicatelor, membri ai Biroului Politic şi Stelian Năstăsescu, vicepreşedinţi ai
la manifestările organizate în ţara ţiei Naţionale a Femeilor democrate al G.G. al P.M.R., Tiţă Florea şi I.
Petroşani, au turnat cu 5 tone de piese mai mult d.ecîc preve­ noastră în cinstea zilei internaţionale chineze. Gh. Maurer, secretar al Prezidiului Ma­ Sfatului Popular al Capitalei, Pavel
a copilului o delegaţie de femei din rii Adunări Naţionale, S. Bughici, Ele­
deau sarcinile de plan. In urma unei întreţineri judicioase a R. P. Chineză şi o delegaţie a Comi­ Din delegaţia Comitetului naţional na lordăchescu Lascu, membri ai G.G. Babuci .director în Ministerul Aface­
tetului naţional pentru ocrotirea co­ pentru ocrotirea copilului şi tineretu­ al P.M.R., Iacob Coţoveanu, V. Cris­
formelor, cît şi prin punerea în funcţiune a 2 maşini de format pilului şi tineretului din Iugoslavia. lui din R. P. F. Iugoslavia fac parte tache, Gh. Vidraşcu, L. Banyai, Elena rilor Externe, de reprezentanţi ăi or­
Alilca Vrohovac, preşedinta Consiliu­ Livezeanu, Vasile Popescu, Nicolae
şi a unui uscător de miezuri, pro centul de rebuturi, faţă de pro­ Din delegaţia femeilor chineze fac lui pentru ocrotirea copilului şi tine­ Vasu, deputaţi în Marea Adunare Na­ ganizaţiilor obşteşti şi numeroşi oa­
parte Lian Hun, membră a Comitetu­ retului din R. P. Bosnia — Herţego- ţională, precum şi D. A. Malnaşan,
centul admis, a fost redus cu 1,2 la sută piese din oţel, cu 1,1 lui Executiv al Federaţiei Naţionale vina, conducătoarea delegaţiei, Zora meni ai muncii. .!
a Femeilor democrate chineze, prese- Mateevici, preşedinta Consiliului „Co­
la piese din fontă şi cu 1 la sută Ia piese din alte metale. piii noştri" din Reig, şi Ica Ghechici, Au fost de faţă Nicola Vujânovici,-
ambasadorul R.P.F. Iugoslave la Bu­
Cei mai buni prieteni ai mi nerilor s-au dovedit a fi turnă­ cureşti şi alţi membri ai Ambasadei.
torii din brigăzile conduse de Gavrilă Rus, I. Şerban, I. Fis-
cher şi A. Egyed, care au tur nat multe piese peste plan şi de înainte de plecare, conducătorul de­
legaţiei iugoslave, Blajo Iovanovici, a
bună calitate. •,
secretara Consiliului pentru ocrotirea mulţumit Marii Adunări Naţionale pen­
S-a început m ontajul utilajul ni copilului şi tineretului din Novisad. tru posibilitatea oferită de a vizita
(Agerpres)'.
R. P. Romînă. ’(Agerpres),
la lam inorul Blum ing
Pe şantierul laminorului Bluming de la Combinatul In hala cuptoarelor adîncl se lucrează Intens la fun­
siderurgic din Hunedoara, unul din cele mai mari agre­ daţia celor 6 cuptoare, iar alături se execută, din clavouri
gate siderurgice prevăzute pentru a fi construite în cel prefabricate, construcţia coşurilor de fum care vor deservi T U J f y W A ÉO SBM EE9 IIW H M S itS W S V B M h.4.
de-al Il-lea plan cincinal, se desfăşoară cu o activitate cuptoarele adînci şi care vor avea o înălţime de 45 m.
rodnică. Constructorii şantierului II, din cadru! Trustului fiecare.
4 Construcţii Hunedoara, execută lucrările de terminare Construcţia halei de lingouri esfe complect terminată.
a halelor şi de turnare a fundaţiilor pentru utilaje, iar un Colectivul de montori execută aci, cu ajutorul podurilor Întovărăşirea din Mihalţ poate si trebuie să devinăS
alt colectiv de constructori, aparţinînd I.C.S.H., au în­ rulante, premontajul utilajului de laminare. Pînă acum au 90 5A
ceput lucrările de montaj a utilajului. fost premontate căile cu role, masa rotativă şi răsturnă­
La hala principală a laminorului s-a terminat mon­ torul fix, care totalizează peste 350 tone. Eie au şi fost o unitate puternică !
tajul metalic al halei şi s-au instalat podurile rulante de transportate la locul de montaj, unde vor funcţiona, şi
mare capacitate. In vederea montării utilajului, în această s-a început montajul lor pe fundaţii. Plenara C.C. a P.M.R. din de­ poată întări şi dezvolta, s-a in­ hectare, l-a lăsat pe din afară.
hală s-au terminat de turnat fundaţiile pentru masa tur­ Printre constructorii care s-au evidenţiat în mod deo­ cembrie 1956 a trasat ca .sar­ dicat că este necesar să execute Cam la fel a procedat şi Ştefan
nantă şi calea cu role. Numai Ia aceste două fundaţii con­ cină principală organelor de par­ în comun toate lucrările agri­ Moldovan, referent la Sfatul
structorii au turnat 1.300 m.c. beton-armat. Tot în aceste sebit la executarea acestor lucrări, se numără şi cei din tid şi de stat să desfăşoare o popular comunal şi secretarul
zile s-a terminat prima fundaţie a utilajului electric unde echipele conduse de loan Oprea, Mafei Holtzinger, Gheor- temeinică muncă politică pentru cole, incepind de la însămînţări
s-au turnat 450 m.c. beton armat, pe care se va monta ghe Oprea, maistrul de şantier Maxuirlian Ferencz, ingi­ întărirea economico-orgatiizatori- întovărăşirii. Dr ă cei de la
electromotorul „Ilgner" de acţionare a laminorului. Este nerul Dumitru Mocioi şi alţii. şi pînă la recoltări, să-şi creeze
că a întovărăşirilor agricole. fonduri de bază şi să stimuleze Sfatul popular, au procedat în
' A. Z. Pentru ca întovărăşirile să se interesul ţăranilor muncitori, felul acesta, era de aşteptat ca
pentru a aduce tot pămîntul în şi alţi ţărani muncitori să facă
întovărăşire. la fel. Filimon Strenţan s-a în­
IN A E R L I B E R In regiunea noastră există în­ scris şi el în întovărăşire numai
tovărăşiri, care fiind îndrumate cu 0,35 hectare teren slab, pe
cu intră în şut şi ajutate zi de zi de organele care îl avea în alt sat — Co-
de partid şi de stat, au transfor­ libi — iar restul de 2,80 hecta­
Zorii arătau a vreme bună. Ceaţa pruncie, stăpin pe ditai cuptor de să
mat în fapte aceste indicaţii, reu­ re ’teren fertil ce-l are în Mi­
risipită de razele soarelui de mai, încapă în el cu toată echipa şi cu halţ, nu l-a înscris. Vian Barna
şind astfel să realizeze produc­ s-a înscris de asemenea numai
se împletea fişii lunguieţe de-a lun­ încă una şi să mai rămînă încă loc. ţii\ sporite şi venituri mari. Din cu 0,29 ha teren slab pe care-l
păcate însă, numărul întovără­
gul Cernei, spre Teliuc. E un lucru mare. avea la *10 km. departe de co­
şirilor care execută lucrările în mună, iar din cele 3 hectare te­
Feideu, de curînd ajutor-topitor la Se împiedecă, dădu să cadă scăpă12 comun este mic. In cele mai ren fertil ce-l are în apropierea
perimetrului întovărăşirii, nu a
noua oţelărie electrică, se sculă şi o înjurătură printre dinţi, îşi privi multe, lucrările agricole nu sînt înscris nici măcar un ar. Acelaşi
lucru se poate spune şi despre
cătă spre deşteptătorul aşezat pe nop­ pantoful şi porni mai departe. Zîm- executate în comun, iar mem­ Eronim Patachi şi despre alţii.
brii au intrat numai cu o parte In total, membrii întovărăşirii
tieră. Era abia 6 dimineaţa. II pu­ bea. clin pâmînt. Ca urmare, aceste lucrează, în afară, peste 100
întovărăşiri nu reuşesc să obţină hectare teren, în timp ce în în­
sese să sune la 6,30. Căldura patli­ îşi aminti de prima lui intrare in tovărăşire nu au dccît 54 hec­
producţii pe măsura posibilită­ tare.
ft lut il îmbia la zăboveală. Şi totuşi... combinat, dd ochii pe care ii făcu
ţilor ce le oferă această formă Acel întovărăşiţi care au cea
x Era zi mare pentru el. mari la vederea uriaşilor de fier şi de cooperare în producţia agri­ mai mare parte a pămintutui
colă.
Haiduc, prim topitorul, avea zi li­ foc, de teama că el niciodată nu-i a- pe dinafară, caută în toate cam­
ft keră, şi Feideanu urma să-i ţină locul va putea struni. Apoi anii de uceni- Să vedem, de pildă, cum lu­ paniile agricole să lucreze în
3 Apa rece risipi somnul din ochii încă cie, diploma, încadrarea ca oţelar la crează _ ce rezultate obţin primul rînd pe acesta şi numai
înceţoşaţi, se îmbrăcă la repezeală, cuptorul electric vechi. Era tn ’53. (p membrii întovărăşirii agricole
Nici mişcarea ritmică in aer liber mi strică. Este o recreaţie plăcută şi îmbucă ceva în fugă şi ca paşi grăbiţi Avansase repede. In trei ani ajunse după aceea se ocupă şl de cel
folositoare. Faideu porni spre combinat. De luni şef de echipă şi- azi, azi, ajutorul lui „Victoria Socialismului”, din co­
de zile aştepta ziua aceasta. Spe­ Haiduc la cuptorul cel mare din muna Mihalţ, raionul Alba. A- pe care-l au în întovărăşire. Dar
IN C LIŞEU : grupa mare de ta grădiniţa de copii ar, 2, din Deva, ranţa încolţise în el, ca griul de noua oţelărie electrică. ceastă întovărăşire c.rc 68 de
executind un exerciţiu de gimnastică cu cerculeţe. nici acel teren care a fost adus
membri, care s-au înscris cu o
<?><&¦$v<>-O O •&>¦<8> -O <?> primăvară semănat în pămînlul rea­ Sub ochii lui a crescut hala, sub (<ţ suprafaţă de 54 hectare. Există în întovărăşire nu este lucrat
văn. Să lucrezi la noua oţelărie elec­ ochii lui s-e înălţat întîi o grindă me­ unii întovărăşiţi — puţini la
trică Gîndul că el va stăpîni elec­ talică, apoi alia, acoperişul 'cnploa- număr — ca Virgit Las'lo şi Pe­ in comun. Fiecare întovărăşit
trozii de grosimea unui om, că el va relor.., tru Fintînă, care s-au înscris cu
.O F ţi stăpînul acelui cazan imens, în­ La început timidă, crescu în el do­ tot pămîntul. Avînd tot pămîn­ face lucrările de unul singur, ca
lul în întovărăşire, ei se sinii
conjurat de cabluri, în care. curen­ rinţa de a fi printre cei care vor de­ legaţi de ea, lucrează numai şl în gospodăria individuală.
tul eleclric are puteri demonice, stă­ servi noul agregat. Azi, îşi vedea vi-
pînul butoanelor, a becaleţelor roşii sul şi dorinţa împlinită şi gîndul îm- Y)
rată de noi utilaje, ci este sufi­ şi albastre cu semne scrise într-o. plinirii îi aduse din nou zîmbetu! pe
mai raţionale a acestor ener­ cientă modernizarea corespun­ limbă necunoscută lui, îi dădea o sa­ faţă. aici, şi-şi dau tot interesul
gii, se caută a se înlocui trep­ zătoare a celor existente. La tisfacţie nemaiîniîlnită nici chiar dr - Aşa păşi în combinat. In trei ani ca lucrările să fie făcute la Tovarăşii Medriş şi Drăgan nu
tat energia pneumatică şi ca­ multe din utilajele trustului, lunci cînd directorul şcolii profesio-, îndrăgise, forfoia d i aici, oamenii lucrează nici măcar de unul sin­
lorică cu cea electrică. Acest lu­ putem afirma că acest lucru a nale îi laminase diploma de ofelar. dîrzi şi îti fiece dimiiieaţă la intra­ timp şi în bune condiţiuni, pen­ gur pămîntul înscris în înto­
cru se explică prin faptul că ce­ fost făcut şi continuă să ne rea îri. 'combinat, i se părea că vine vărăşire. Ei l-au dat în dijmă
le două energii dau un randa­ preocupe şi pe mai departe, Şi asta fusese acum 3 ani. tru a se obţine recolte mari altor întovărăşiţi. Se vede, deci,
ment scăzut faţă de cea electri­ pentru ca utilajele noastre să de 'undeva Ac departe, că ie reîn­ Cea mai mare parte a întovără­
că, precum şi prin alte deza­ poată fi folosite cît mai bine. ...Era a doua zi 'de cînd liicră Ia toarcă acasă. şirilor. însă, s-au înscris numai
vantaje de ordin tehnic şi pro­ Dar aceasta nu-i deajuns. Ca
ductiv faţă de ultima. Proble­ să-l poţi folosi din plin, utila­ noul cuptor. Ca pe un ecran, ame­ Trecu peste şinele de cate ferată, cu o mică parte de pămînt şi. cit de colo, că aceştia s-au în­
mele de gospodărire justă a a- jul trebuie să fie bine întreţinut.
cestei energii, care tinde să o- In acest sens, veghem să fie ţitor de repede îi trecu prin faţa pestre grămezile de pietriş, nisip, sa­ ceea ce este mai grav, unora li scris formal în întovărăşire,
cupe un rol preponderent în ex­ uns raţional, reparaţiile plani­
ploatările noastre, sînt în aten­ ficate să fie efecutate la timp ochilor ziua de ieri: Orele de 'aştep­ lută in dreaptă şi în stingă cunoş­ s-a admis să se înscrie numai cu minaţi de unele interese egoiste.
ţia colectivului nostru. In afa­ şi calitativ, Iar oamenii care-l
ră de aceasta, dăm atenţia cu­ tare înfrigurată, emoţiile începutului, tinţe vechi şt noi şl se pomeni in terenurile slabe care le aveau de­ Toate acestea fac ca lucrările
venită folosirii la maximum a mînuiesc să aibă o calificare încărcarea benei, deplasarea platfor­ faţa halei. Era 6,35. Urcă treptele
capacităţii utilajelor, sprijinim superioară. Că stăm bine cu fo­ parte de comună. Ion Drăgan din întovărăşire să nu poată fi
inovaţiile şi metodele noi în losirea utilajelor vin să ne con­ mei, ridicarea bolţii, uruitul ca de de fier în fugă şi iii respiraţia în- vp (funcţionar la Sfatul popular f ’cute la timpul optim şi după
firme cifrele — în cazul de fa­ lavină a pieselor de oţel de forme ireiăiată aruncă o privire îti hală. comunal), cînd s-a înscris în în­ regulile agrotehnice înaintate,
folosirea utilajelor, ne preocu­ ţă indicii de utilizare. Iată, de
fantastice şi mărimi diferite ia că­ Echipa lai Traian Igo se pregătea să tovărăşire, a schimbat terenul lucru ce are drept urmare fap­
păm îndeaproape de economisi­ W Hffl derea în cuptor, coborîrea înceată a plece.
electrozilor, păcăniturile ca de picha- Strinşi inir-an colţ, cu privirile ' viii ce -l a vea . ju ru d e le s a ' \ tul că întovărăşirea nu poate ob­
rea materialelor.
mer ta formarea arcului, primele seîn- zîmbiioare. Ţ ăraniT rocas si Candid, în sc riin d u -se cu I‘u¦n te re n slab ţine producţii sporite la hectar.
In numeroase cazuri, pentru tei de oţel. Oţel / primit în schimb. Cornel Me- Intovărăşiţd care s-au înscris
băieţii din echipă, îl aşteptau
trecerea la un fel superior de driş (fost preşedintele Sfatului cu tot pămîntul, precum şi mulţi
...Iuţi păşit Voia să fie primul, s-s — li dăm drama’2.
munca, nu este nevoie neapă­ ia înaintea ortacilor si încerca an —- li dăm. popular şi în prezent secretar), T. MARIAN
simţămînt de adîncă emoţie. Să te ...Feideu a intrat în 'şut.
s-a înscris în întovărăşire cu te­
ştii iu, ia colo, unul abia ieşit din A J. renul cel mai slab, iar pe cel
oc ¦- : : : : 'bun, în suprafaţă de peste' 2