Page 84 - 1957-05
P. 84
Pag. 2 d r u m u l s o c ii Nt. 763
Se apropie încheierea anului şcolar Cum întim pînă Pentru copiii
din ţările prietene
Pregătiri, pregătiri, pregătiri... tineretul din TDolm?
La Ilia ani, corpul didactic a luat toa ţătoarea Maria Grama şi pro Cu această întrebare ne-am ral şi ia şcolii, oare se constru
te măsurile necesare pregătirii fesorul Octavian Jula. adresat zilele trecute tovarăşi iesc în aoest sat.
In Şcoala de 7 ani, elevii şi elevilor pentru examen. Din lor Ioan Buftea, secretarul co
profesorii se pregătesc intens timp, au fost planificate mate La Bretea — Streiului mitetului de partid al comunii Tot pentru strîngerea de fon
de încheierea anului şcolar. riile în vederea recapitulării, Dobna, raionul Ilia şi Adam Ia- duri pentru festival, în comu
Şcolarii din clasele ce nu dau s-au făcut consfătuiri pentru învăţătoarea Vitanea Boz- cob, secretarul comitetului co nă s-iau colectat fier vechi şi
examene de sfîrşit de an, au găsirea celor mai bune metode dog, de la Şcoala de 4 ani, îşi munal U.TM . borcane î-n valoare de peste
consultaţii de trei ori pe sap- care să fie aplicate în această pregăteşte cu multă hărnicie 600 lei, iar în viitor se vor or
tâmînă — după masă, iar cei perioadă. Pentru a preîntîmpi- elevii, în vedera examenelor. Iată ce ne-iau răspuns V ganiza patru serbări.
din clasele a IV-a şi a VII-a, na rămînerea în urmă a elevi Planul de recapitulare a mate
au consultaţii în fiecare dimi lor mai slabi, colectivul de pro
neaţă, cu o oră înainte de pro fesori şi învăţători dă consul riilor este respectat întocmai. — Prima dată, ne-am îndrep Alte lacţiuni, k care tineretul
gramul de clasă. In fiecare zi taţii şi meditaţii, pe baza unui tat atenţia spre popularizarea comunei noastre ia participat,
are loc cîte o consultaţie la orar stabilit dinainte. Elevii 0 atenţie deosebită este acor festivalului. Aceasta am făout-o cu dorinţa de a întîmpina fes
una din materiile de examen. buni la învăţătură sînt, la rîn- prin afişe, lozinci, vitrine ale tivalul cu rezultate din cele
dul lor, în ajutorul celor mai dată elevilor rămaşi în urmă festivalului, conferinţe ţinute la mai frumoase sînt şi acelea
Pentru sistematizarea mate slabi. Aşa, de pildă, elevul Cor căminul cultural, pTeoum şi de a sprijini munca sfatului
rialului de învăţămînt, cadrele nel Stîrcescu din clasa X-a i-a la învăţătură, pentru care în popular. Tinerii ca Terezia Szi-
didactice şi-au întocmit din ajutat pe colegii săi Grigore prin adunările organizaţiilor riac, Daria Pîrvu, Floridă Cis-
timp planuri de recapitulare Marinoiu şi Ioan Avram, care văţătoarea dă numeroase ore U.T.M. Apoi, am trecut la mun maş, Maria Mirion, Dorica Toi
pe teme, cuprinzînd întreaga au reuşit pînă la urmă să se ca concretă, la acţiuni oare şi alţii au dus o susţinută mun
materie. Răsfoind temele cla îndrepte. Asemenea exemple se suplimentare în cursul săptă- sînt în folosul satului şi al că de lămurire a ţăranilor mun
sei a VII-a, la istorie, găsim găsesc în fiecare clasă. comunei. Astfel, aici în Dobra, citori pentru contractarea de
titluri interesante ca : „Lupta minii. Din plin este folosit a- tineretul a luat să însămînţeze cereale şi floarea soarelui cu
clasei muncitoare sub condu Un sprijin preţios a fost dat şi să recolteze un hectar de statul. De asemenea, faptul că
cerea P.C.R., împotriva regi din partea organizaţiei U.T.M., cum şi materialul didactic, pro iporumb care va fi predat sta încă 15 ţărani muncitori au de
mului burghezo-moşieresc” ; la care, analizînd situaţia unor e- tului, iar banii ce rezultă sînt pus cereri pentru a intna în în
limba romînă găsim între alte levi mai slabi la învăţătură, a curat prin grija şi strădania destinaţi pentru festival. Tot
tem e: „Frumuseţile patriei, o- luat măsuri de îndreptarea a- tinerii vor curăţa, în acelaşi tovărăşire, se datoreşte şi acti
glindite în operele scriitorilor cestora. Gazeta satirică „Drept învăţătoarei Vitanea Bozdog. scop, două hectare de pămînt vităţii organizaţiilor U.T.M.
noştri” ; la chimie „Acizi, baze, la ţintă”, — la care colabo din Dobra.
săruri" etc. rează elevii, nu-i uită pe cole Metodele folosite în recapitula Din rîndul lor, au fost recruta
gii lor „distraţi”, „plimbăreţi” In satul Făgeţel, utemiştii ţi agitatori oare, împreună cu
Pentru ca elevii să-şi înti etc. rea materiei, dau rezultate bu construiesc prin muncă volun deputaţii şi membri de partid, în U.R.S.S. există numeroase în treprinderi industriale care fabrică ju
părească ordonat în memorie tară un gard între păşune şi au stat de vorbă cu ţăranii cării din lemn, metal, celuloid, papier- mache şi alte materiale.
cunoştinţele, sub conducerea Iată-l prins în versuri pe e- ne. Sînt acum adîncite unele plantaţiile ocolului silvic. De muncitori.
profesorilor, au întocmit sche levul I. Avram din clasa X -a : asemenea, ei lucrează voluntar In munca de creare a jucăriilor sînt atraşi pedagogi şi artişti, oa
me, tablouri, planşe şi fac a- cunoştinţe pe care elevii le-au la terminarea căminului cultu- Pe linie culturală, formaţiu meni de ştiinţă şi constructori. La Zagorsk, în apropireea Moscovei, se
plicaţii practice pe baza cunoş Ştii istorie — văd şi e u : nile noastre de teatru, cor, şi află o fabrică care produce variate ju cării pentru copii de diverse vîrste.
tinţelor însuşite. Doi de unu, doi de d o i; însuşit mai slab. Se face legă orchestra de balalaici din oadrul
Stai „prea liniştit" mereu IN FOTO: In apropierea fabricii de păpuşi se află o grădiniţă de co
In Cadrul orelor de clasă se Mai stai puţin şi la n o i! tura între diferite lecţii, şi sînt pii. Două din fetiţele care frecventea ză această grădiniţă — Tanea şi Olga
foloseşte aparatul de proiecţia — au primit cadou cîte o păpuşă.
diafilmelor. S-au proiectat dia- (în gazetă — n.r.). generalizate lecţiile principale
filme cu titluri c a : „Opera lui Elevului „hoinar” L. Brata
V. Alecsandri”, „Aspecte din din aceeaşi clasă, i s-au dedi Elevii şcolii din Bretea-Stre
lupta revoluţionară a clasei cat versurile:
muncitoare”, „Insecte dăună La internat de îl găseşti, intui vor trece cu succes exa
toare şi folositoare”, „Evoluţia
animalelor” etc. mare minune f menele. Ei sînt hotărîţi să tu :¦;
Mai mult pe stradă-1 întîl- ;:
Un deosebit aport au adus rneze ciclul II în oraşul Ha
organizaţiile de U.T.M. şi pio neşti,
nieri, care au sprijinit din plin ţeg, aşa cum afirmă fruntaşi
pregătirile şcolii. Sînt mulţi e- umblind prin lume.
levi fruntaşi ca utemista Doina Nu învaţă, ci chiuleşte, clasei a IV-a, Maria Danciu ^ '>
Maglaş, din clasa a VII-a şi
nu-s lucruri bune! Teodora Crişan şi Teodora O-
ca pionierii Mircea Crişan, De aceea doi primeşte,
colişan. GH. LUPAN
Margareta Pitic şi Stela Bote- nu-i minune!
C. SOARE
zatu, care au ajutat elevii slabi Aceste „dedicaţii" au avut
darul de a îndrepta în bună căminului cultural din Dobra
la învăţătură în însuşirea ma
măsură pe cei în cauză. au participat la faza comunală
terialului de studiu.
La această şcoală se ţin cu şi se pregătesc pentru faza ra
In această importantă peri
regularitate şi consfătuirile cu TO ATE MJTbMWST BM ională. Dorinţa fiecărui tînăr
oadă de recapitulări şi pregă
părinţii. împreună cu diriginţii T din aceste formaţiuni, este de
tiri — ca de altfel în tot cursul
de clasă se iau măsuri de în a ajunge să participe la faza
anului — cadrele didactice ale
dreptarea elevilor rămaşi în ur pe regiune, aşa cum au ajuns
şcolii, cum sînt profesoarele
mă. Profesoara Lidia Ciumaş întovărăşirea din Mfhal} şi la primul festival regional.
Iuliana Spineanu, Virglnia La- Paralel cu aceste acţiuni,
— dirigintă a clasei a VII-a
zăr, Ana Marta au avut o preo poate şi trebuie să devină tineretul din comuna noastră La Charbin, in R. P. Chineză s-a deschis o cale ferată pentru copii.
B, săptămînal, trimite cărţi caută să-şi ridice continuu ni Din iunie pină in octombrie, s-au plimbat pe această cale ferată 95.000
cupare deosebită în vederea în de copii.
poştale părinţilor copiilor mai o unitate puternică! velul cultural. Semnificativ în
cheierii cu succes a încă unui ÎN FO TO : Trenul de copii din Charbin.
an şcolar. slabi la învăţătură. ( Urmare din pag. l-a) această direcţie este următo
La Simeria In perioada de recapitulare dintre aceia care au intrat cu mai concret de întărirea aces rul exemplu. La sfîrşitul lunii
teia. aprilie, biblioteca comunală a-
In Şcoala medie mixtă de 10 a materiei, alături de ceilalţi cea mai mare parte din pămînt
şi care nu s-au înscris din anu Comitetul raional de partid vea un număr de 382 cititori,
profesori şi învăţători, sînt e- mite interese egoiste, îşi mani
festă dorinţa ca toate lucrările şl Comitetul executiv al Sfatu iar la data de 23 mai numărul
videnţiate profesioarele Maria din cadrul întovărăşirii să se fa lui popular raional poartă o cititorilor a atins cifra de 416.
că în comun. Râu este, însă, că mare vină pentru starea de lu
Joandrea, Valeria Bucur, învă ei nu-şi pot realiza această do cruri din întovărăşirea din Mi In ultimul timp, s-au înscris
rinţă, atîta vreme cît unii în halţ. Activiştii Comitetului raio 45 de tineri la concursul „Iu
tovărăşiţi, care se află chiar în biţi cartea“, iar 15 au primit
conducerea întovărăşirii şi a nal de partid trec destul de des insigna „Prieten al cărţii“.
prin această comună, dar nici
Sfatului popular comunal, nu
sînt de aceeaşi părere. Este tim unul nu s-a oprit să analizeze Fruntaşi
pul că şi aceşti tovarăşi să în situaţia din întovărăşire şi s-o
ţeleagă că lucrurile nu mai pot
merge în felul acesta. întovără ajute concret pentru a merge pe pe regională
şirea nu se va putea consolida calea cea bună. Trec de ase
din punct de vedere organizato
ric şi economic, nu va putea de menea deseori activişti al Sfa Lia campionatele sportive ale Tot mai mare este numărul femei ior care intră în produc !ie în R
veni un centru de atragere a ţă tului popular raional, în frunte ceferiadei ce a avut loc la Ti Germană. Guvernul R. D. Germane asigură condiţiile necesare fern«
cu tovarăşul Grigore Mureşan, mişoara s-ia întrecut şi echipa din producţie. Ca exemplu, poate ti dată uzina „Thälmann“ din Mai
ranilor muncitori pe calea agri preşedintele Comitetului execu de volei a şcolii profesionale burg, care a creat o creşă modernă pentru copiii muncitoarelor.
culturii socialiste, dacă va mun tiv, dar şi aceştia, în loc să a- C.F.R. Simeria şi a şcolii profe
ci în felul cum a muncit pînă fute concret întovărăşirea, în sionale C.F.R. Timişoara. Me IN FOTO: Exteriorul creşei întreprinderii „Thälmann“ din Magdeb
acum. Pentru ca întovărăşirea chid ochii pentru a nu vedea ciul s-a încheiat cu victoria vo
Primul pas lipsurile care frînează dezvolta leibaliştilor de la şcoala profesio Le-au trecut la eî
din Mihalţ să se întărească şi rea ei. Dacă aşa înţeleg orga nală C.F.R. Simeria care au în
In seara zilei de 18 mai a. c., interpretarea reuşită a rolurilor să constituie exemplu de super nele de partid şi de stat raio trecut echipa de volei a şcolii Í Toată dimineaţa ne-am ciorovăit sem. De data aceasta, însă, plăce
comuna Ghelar a cunoscut o a- din piesă. Comportarea bună a rioritate a muncii unite pe tar profesionale C:F.R. Timişoara
gitaţie puţin obişnuită: micii micilor artişti se datoreşte inte lale mari, va trebui ca munca nale să ajute întovărăşirea din cu 3-1, devenind astfel fruntaşă pentru chirie. Eu că-i prea mult, rea era postumă. Preparatele pavoa
artişti din clasele I-a şi a 11-a resului depus de profesoara Ana în cadrul ei să fie mai bine or Mihalţ, atunci nu este de mi pe regională.
a Şcolii elementare din comună ganizată, va trebui ca toate lu rare că aceasta e o întovărăşire dumneaei că-i prea puţin. Eu că zate cu uni — ce-i drept nu prea
debutau pe scena clubului „Ni- Chereji, cît şi profesorului N. crările să se facă în comun, ca mai mult cu numele. Din echipa de volei a tinerilor
colae Bălcescu”, cu piesa „Ionel toţi întovărâşiţii să fie convinşi din Simeria se evidenţiază Za- asia-i jumătate din leafa unui slu proaspăt, — se volatilizaseră. Parcă
şi Marioara”. Dănescu. Spectatorii au fost pe că este în interesul lor să aducă Comitetul raional de partid, şi haria Stan, Victor Bernbea şi
tot pâmîntul în întovărăşire. Sfatul popular raional vor tre Alexandru Per şa. jitor mijlociu, dumneaei că io-s slu ar ji fost din familia eterului.
Spectatorii — pentru care sa deplin satisfăcuţi de „primul bui să dea un ajutor concret şi
la clubului devenise neîncăpă- Organizaţia de bază din înto permanent întovărăşirii din Mi Cîştigînd întrecerea de la Ti
toare — au aplaudat cu căldură pas” făcut pe scenă de elevi. vărăşire, ajutată de Comitetul halţ, pentru a se transforma in mişoara, echipa de volei a şcolii
CLEMENT DAN comunal de partid, va trebui să scurt timp, dintr-o întovărăşire profesionale C.F.R. din Simeria,
pună în centrul activităţii ei a- formală, într-o întovărăşire pu va participa la faza finală pe
corespondent ţară a ceferiadei unde via repre
ternică, capabilă să exercite o zenta regionala C.F.R. Timişoa
mare influenţă asupra ţăranilor
muncitori din sat, atrăgîndu-i pe ra. jitor mai mare. Ei bine, despre asemenea pieiri,
drumul cooperativizării agricul SABIN CRIŞAN — Şi de ce eşti scump la tărîţe ş[ gazda mea, buna mea gazdă, nu
ceastă problemă, să se ocupe turii. corespondent ieftin la făină, cavalere? Nevastă ştia niciodată nimic.
{n-ai, copii asemeni................................................................ — Nu, domnule,
|< , f A * ’ ’.O-
) Cine-ţi jărîmă bă- • ® i î ^ bată duni-
;”f}cnr ’ •***¦! A T O III n I i —* * « * -
Printre numeroasele instituţii cultu Activitatea explică situaţia că, la Sîntuhalm, :® 1 1 ' ;on; S a u :
rale din ţara noastră, biblioteca are xenipli p tn t sînt de-abia 24 de cititori.
uri rol de frunte: popularizînd căr — Nu, dar nici... ............ ........................................................ _ y i s_a „?!ru{
ţile şl alte publicaţii, ajutînd pe citi Deşi în planul de muncă pe tri
tori să-şi aleagă şi să cerceteze căr nizată, la Şcoala de partid, o seară Vladimir Ilici Lenin", „Fluierul fer rit, iar în comuna Miercurea o bi mestrul II, colectivul bibliotecii şi-a — Nu, dar nici... Azi dimineaţă nu v-a rămas nici
ţile de care au nevoie, ea îndepli literară cu tema „87 ani de la naş mecat“, „Şcolarul roşu“ etc. bliotecă cu cărţi în limba germană. planificat acţiuni cu cartea, în spri — Am zis: trei sutare la lună şi o ţigară. Chiar că vream să vă
neşte o muncă importantă din punct terea lui V. I. Lenin", consfătuirea jinul transformării socialiste a agri te poţi muia chiar asiă-seară. Că cer cîieva pentru omul meu, dar
de vedere politic şl social. în comuna Gura-Sada, asupra cărţii In cele 8 cercuri de citit din stră Metodele folosite — de altfel cu culturii, totuşi, in această problemă, de nu, mîine n-o mai ai. O mărit. nu mai aveaţi.
zile Căhigăreni, Horia, Aurel Viai- noscute — pot şi trebuie să fie in lucrează încă slab. In Hunedoara găsesc clienţii..
Gălăuzit de aceste indicaţii, colec „întreţinerea culturilor“, sau seara cu, Eminescu, Molotov etc. s-au fă troduse în organizarea muncii tutu — Ştiu. In amurgul zilei de duminică,
tivul bibliotecii centrale regionale din literară: „Ostrovschi şi opera lui“ cut lecturi, în grup din ziare, bro ror bibliotecilor din regiunea noastră. îndrumarea bibliotecilor de a or — Nu ştii nimic. Confort ca la m-am oprii cu cîţiva prieteni la an
oraşul Deva se străduieşte, şi reu în cadrul Decadei culturii ruse. Se şuri, sau cărţi cu teme diferite. In ganiza manifestări cu cartea la lo mine nu dibuieşti oriunde. Şi apoi, pahar ¦de bere. Iar spre seară am
şeşte in mare parte, să traducă în poate aminti şi consfătuirea asupra ultimul timp, insă, activitatea cercu In activitatea bibliotecii regionale cul de muncă şi în special în co vorba ceea, burlăcie, confort, linişte... grăbit către casă, hoiărît să ascult
viaţă sarcinile care-i stau în faţă. cărţii „Ana Nucului", organizată cu rilor de citit a fost neglijată de că persistă unele lipsuri, care trebuie munele şi satele care au sector so Mie-mi spui? radiomagazinul.
femeile din comuna Gura-Sada. tre colectivul bibliotecii regionale, fapt grabnic înlăturate. cialist, a scăpat din preocuparea bi A doua zi m-am muiat. 'Aveam şi
Biblioteca centrală regională şi-a pentru care înscrie o slabă frecvenţă bliotecii. Recomandarea de cărţi în eu, însftrşit, cameră cu intrare sepa Cei care ani de-a rîndul au fosf
înscris în plan ca, în acest an, să Un fapt pozitiv al manifestărilor la manifestările pe care le face în O slabă preocupare s-a dovedit în sprijinul ridicării nivelului politic şi rată, sobă de teracotă şi-un pat (ce-i găzduiţi doar în dormitoare cu cîte
realizeze un număr de peste 5.500 de masă cu cartea este orientarea cercuri. munca de îndrumare a bibliotecilor profesional al cadrelor de conducere ' drept de o trăinicie cam îndoielnică), 10-15 paturi, vor înţelege pe deplin,
cititori, deci mai mult cu cîteva colectivului bibliotecii pentru organi raionale şi săteşti. Colectivul biblio din G.A.C. şi întovărăşiri, prelucra dar îl aveam. M-am întins pe el şi cîte planuri privitoare la odihnă îţi
sute faţă de anul 1956. Pentru a- zarea unor astfel de acţiuni şi la Biblioteca regională a mai organi tecii centrale regionale nu a ajutat rea în cercurile de citit a statutului am aţipit. Nu cred să fi siat aşa faci pentru seara ce-o vet petrece
ceasta foloseşte, cu rezultate promi sate, contribuind sub această formă zat, în acest an, 2 filiale ale biblio in mod practic, pe teren, o bibliotecă gospodăriei agricole colective sau în vreme cît să tragi o pipă, cînd, lin, singur, în încăpera ce te costă, lu
ţătoare, diferite metode de popu la îndrumarea bibliotecilor raionale şi tecii în colonia Ceangăî-oraşul Deva tovărăşirii. organizarea de lecturi in s-a deschis uşa. nar, 300 de lei.
larizare a cărţilor, acţiune de bază săteşti in munca ior. şi în cartierul Sîntuhalm. raională sau sătească în organizarea grup a broşurilor şi articolelor din — Nu vă fie cu supărare, venii să
pentru buna desfăşurare a muncii cu manifestărilor de masă cu cartea sau presă, trebuie să constituie activita văd cum v-aţi aranjat lucruşoarele. Am ajuns acasă închegînd aseme
cartea. Mobilizarea cetăţenilor la aceste Toate aceste acţiuni au făcut ca, în alte acţiuni. Astfel se explică fap tea de bază a muncii cu cartea în Şi privirile-i alergară spre portţiga- nea planuri, nutrind asemenea iluzii.
manifestări este însă slabă, pentru pînă îa data de 20 mai, numărul ci- tul că mai sînt unele biblioteci ca toate bibliotecile. retul prevăzut cu brichetă, aşezat
Una din metodele folosite este că nu se studiază, îndeajuns, temele litorilor Ia bibliotecă să fie de peste cele din Hărău, Pui, Baia de Criş, Ungă aparatul de radio. Şi iluziile s-au dovedit înşelă
organizarea de expoziţii de cărţi pe asupra cărora să fie organizate ma 2.300, din care peste 700 sînt Ia sec care au o slabă activitate în munca Sistemul de informare asupra bi — Foarte interesant. Nu vă supă toare. Am înţeles aceasta după ce
diferite teme, ia sediu! bibliotecii. nifestările de masă cu cartea, iar pe ţia de copii. de masă cu cartea. bliotecilor raionale şi săteşti este în raţi dacă-l arăt şi bărbatului meu ? a pocnit, sec, comutatorul. Am în
Aşa de exemplu, în ultimul timp, bib de altă parte, nu se urmăreşte ca a- I l-a arătat bărboiului. Mie nu ţeles aceasta după ce am băgat de
lioteca a organizat expoziţii pe te Există şi preocuparea pentru orga Chiar la biblioteca regională, nu că defectuos, şi aceasta face ca bi mi l-a mai arătat niciodată. Cică se seamă că aparatul de radio lipsea.
mele: „1 Mai“, „8 Mai", „A 87-a semenea manifestări să se facă şi în nizarea de biblioteci mobile cu cărţi mărul cititorilor este destul de mic, blioteca regională să nu cunoască pierduse. Adică atunci cînd uşa vecină s-a
aniversare a naşterii lui Lenin“, „De specifice raioanelor şi comunelor din faţă de posibilităţile pe care Ie are. situaţia activităţii fiecărei biblioteci N-am vociferai. N-am povestii ni deschis pe jumătate şi gazda m-a
cada culturii ruse“, iar în prezent întreprinderi şi instituţii. Este necesar ca metoda colportajului în parte, pentru a-şi îndrepta apoi mănui că poriţigaretul cu brichetă sfătuit fără insistenţă:
se pregăteşte pentru o expoziţie în regiune. Aşa de pildă, au fost orga cu cărţi să capete un caracter orga atenţia înspre unităţile mai slabe. mă costase 300 de iei. Şi poate că
cinstea zilei de I Iunie. O altă metodă de muncă, folosită nizate 12 biblioteci mobile în raio — Dacă vreţi să 'ascultaţi radio
de către biblioteca regională, este şi nizat. Această metodă trebuie orga Eliminarea acestor lipsuri din mun magazinul, lăsaţi uşa deschisă.
In sala de lectură a secţiei de organizarea de lecturi în grup, fie nul Ilia, în comunele Buruene, Şoi- ca bibliotecii, va face posibilă creş Ştiţi, 'am trecut aparatul de radio la
copii, de asemenea este organizată o nizată în întreprinderi şi instituţii, terea activităţii acestei instituţii, şi noi...
expoziţie permanentă cu cărţi pentru cu cei mici în diferite şcoli, fie cu muş, Mihăieşlî, Cerbia. etc. Unele din prin munca organizată, pe care tre
cei vîrstnlci, în cercurile de citit din ele, avînd numeroşi cititori, ca de de comun acord cu organizaţiile sin buie s-o desfăşoare, va contribui ia niciodată n-aş fi pomenit de ¦aşa Mi-au irecul aparatul la el. Şi
cei mici, noi apăfute. Asemenea ex realizarea importantelor sarcini care
cartiere. exemplu, Şoimuşut, care a înscris dicale respective, şi este bine ca ea stau in faţa instituţiilor de cultură ceva, dacă... portţigareiul. Şi prăjiturile. Şi ţi-
poziţie este organizată şi în sala de de masă, educarea şi formarea con
La Şcoala medie nr. 1 din Deva, 295 de cititori. să capete un caracter permanent. ştiinţei socialiste a oamenilor mun — Nu ştiţi, cumva, nnde-i far- gările. Şi atîtea altele. Le-au trecut
împrumut a bibliotecii. cii din patria noastră.
secţia de copii a bibliotecii a organi Pentru raionul Petroşani a fost Mai multă grijă trebuie acordată , furia cu prăjituri de aici? la ei, în casa nouă din cartierul in
Biblioteca mai organizează o serie trimisă o bibliotecă mobilă cu cărţi V. MUREŞAN
zat, in cursul trimestrului II, lecturi filialelor din Ciangăi şi Sîntuhalm. Îndrumător în secţia de în- — Cu... A cu prăjituri? Nu, nu dividualilor, înălţată cu banii îm
de recenzii, consfătuiri, seri literare, legate de specificul muncii de mine văţămint şi cultură a sfatului ştiu. Nici nu v-am văzut vreodată prumutaţi de stal şi pentru care, în
în grup asupra cărţilor „Copilăria Iui Numai lipsa de preocupare pentru
seri de basme etc. Aşa a fost orga- popular regional mîncînd prăjituri.. Vă plac ? primul an, sfatul nu încasează lu
organizarea muncii la aceste uniţăţi
Mărturisesc sincer, mi-ar ]i plă nar, nici o centimă...
cut. Doar de aceea le şi cumpăra S. VIŞAN
